{"id":7933,"date":"2018-10-01T12:02:22","date_gmt":"2018-10-01T09:02:22","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=7933"},"modified":"2018-10-25T11:02:29","modified_gmt":"2018-10-25T08:02:29","slug":"alt-feedback-necesar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/alt-feedback-necesar","title":{"rendered":"Alt feedback necesar"},"content":{"rendered":"

Articolul prezint\u0103 trei metode didactice prin care cadrul didactic poate m\u0103sura gradul de satisfac\u021bie a elevului fa\u021b\u0103 de ora de curs\/activitatea conceput\u0103 \u0219i desf\u0103\u0219urat\u0103. Practica ne-a demonstrat c\u0103 oferirea de feedback se face doar pentru a verifica gradul \u00een care elevul a reu\u0219it s\u0103 ating\u0103 obiectivele stabilite la \u00eenceputul lec\u021biei \u0219i rareori urm\u0103re\u0219te aspecte legate de viziunea sau a\u0219tept\u0103rile elevului. Din acest motiv, articolul accentueaz\u0103 necesitatea de a consulta elevii, de a oferi un feedback \u0219i din acest punct de vedere. <\/p>\n

Preocuparea oric\u0103rui profesor implicat este de a capta suficient de mult aten\u021bia elevilor s\u0103i, de a-i stimula \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t s\u0103 fac\u0103 progrese \u00een \u00eenv\u0103\u021bare f\u0103r\u0103 a se sim\u021bi constr\u00e2n\u0219i, f\u0103r\u0103 a resim\u021bi acea povar\u0103 a \u00eenv\u0103\u021batului tradi\u021bional. De aceea, unul dintre rolurile profesorului \u00een \u0219coala de azi este de a g\u0103si maniera cea mai eficient\u0103 \u0219i atractiv\u0103\u00a0 de a organiza activitatea didactic\u0103 prin metode interesante, care se preteaz\u0103 con\u021binuturilor, d\u00e2nd un randament satisf\u0103c\u0103tor.<\/p>\n

Totu\u0219i nu se poate spune c\u0103 exist\u0103 o re\u021bet\u0103 a succesului \u00een ceea ce prive\u0219te efectul unei strategii asupra elevilor. Profesorul trebuie s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 o art\u0103 a pred\u0103rii, s\u0103 fie capabil s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 o simbolic\u0103 matri\u021b\u0103 a conceperii lec\u021biilor \u0219i s\u0103 consulte constant elevii, care sunt beneficiarii educa\u021biei\u00a0 cu privire la efectul lec\u021biei asupra lor. Ei trebuie s\u0103 ofere un feedback, nu doar asupra cuno\u0219tin\u021belor, competen\u021belor \u0219i abilit\u0103\u021bilor achizi\u021bionate \u00een timpul orei de curs, ci \u0219i asupra gradului de satisfac\u021bie asupra organiz\u0103rii lec\u021biei \u00een sine. Consider\u0103 c\u0103 metodele utilizate au fost adecvate? Consider\u0103 c\u0103 lec\u021bia a fost suficient de bine structurat\u0103? Informa\u021biile au avut aplicabilitate? Informa\u021biile au fost prea vagi sau excesiv aprofundate? Sunt \u00eentreb\u0103ri legitime ale profesorului la care este necesar un feedback al elevului, \u00eentreb\u0103ri puse cu rol diagnostic, pentru a stabili situa\u021bia de fapt, dar \u0219i prognostic, \u00een scopul de a opera schimb\u0103rile necesare pe viitor.<\/p>\n

Literatura didactic\u0103 rom\u00e2n\u0103 surprinde, \u00een general, metode de feedback orientate c\u0103tre evaluarea gradului \u00een care obiectivele opera\u021bionale stabilite au fost atinse, un feedback care se centreaz\u0103 exclusiv pe con\u021binuturi sau competen\u021be, ignor\u00e2nd elementul uman. Elevul nu este un robot care execut\u0103 o comand\u0103, ci, din contr\u0103, el este o entitate cu interese proprii, cu preferin\u021be, cu care profesorul trebuie s\u0103 \u00eencurajeze o rela\u021bie de colaborare. Este dezirabil\u0103 oferirea unui feedback bilateral, care s\u0103 vizeze cuantificarea acestor opinii \u0219i de aceea\u00a0 se impune utilizarea unor metode eficace, care s\u0103 respecte principii fundamentale ale oferirii feedback-ului. Printre acestea amintim caracterul anonim al oferii de feedback, discutarea ulterioar\u0103 a rezultatelor, asumarea \u0219i aplicarea concluziilor rezultate.<\/p>\n

Dintre avantajele cele mai evidente ale acestui demers se num\u0103r\u0103 sentimentul de valorizare pe care-l au elevii \u00een cadrul lec\u021biei, ei devenind astfel o parte activ\u0103 a conceperii acesteia, descoperirea punctelor slabe \u0219i ale punctelor tari ale abord\u0103rii lec\u021biei, \u00eens\u0103 nu este de trecut cu vederea avantajul direct al form\u0103rii unei culturi a evalu\u0103rii (unei persoane), analiz\u00e2nd activitatea acestuia, nu personalitatea.<\/p>\n

Voi prezenta \u00een continuare c\u00e2teva dintre aceste metode interactive, care ofer\u0103 cadrului didactic o imagine reflectat\u0103 \u00een viziunea elevilor a modului \u00een care reu\u0219e\u0219te s\u0103 ating\u0103 \u021belurile propuse.<\/p>\n

I. Metoda semaforului.<\/strong><\/em> Este o metod\u0103 simplu de aplicat, care const\u0103 \u00een utilizarea simbolic\u0103 a celor trei culori ale semaforului, ro\u0219u (dezacord), verde (acord), galben (nehot\u0103r\u00e2re). Participan\u021bii la consultare au la dispozi\u021bie cartona\u0219e cu cele trei culori, iar \u00een momentul chestion\u0103rii arat\u0103 cartona\u0219ul potrivit pentru a ilustra reac\u021bia considerat\u0103 de ei potrivit\u0103 fa\u021b\u0103 de \u00eentrebarea adresat\u0103. Metoda poate fi utilizat\u0103 la \u00eenceputul lec\u021biei, pentru a determina tabloul a\u0219tept\u0103rilor, ca feedback intermediar ( ex. Sunt mul\u021bumit cu activitatea de p\u00e2n\u0103 acum.) , ca modalitate de consultare rapid\u0103 \u00een cazul necesit\u0103\u021bii ob\u021binerii unui r\u0103spuns ( ex. Este oportun\u0103 organizarea Festivalului german de film?) sau pentru evaluarea final\u0103 a activit\u0103\u021bii (de ex. Tema aleas\u0103 a fost util\u0103\/\u00a0 Evenimentul a fost interesant etc).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Metoda este adecvat\u0103 pentru aproape orice grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103, chestionarea dureaz\u0103 \u00een jur de 10 minute \u0219i, a\u0219a cum am men\u021bionat mai sus, utilizeaz\u0103 simboluri simple. Costurile organiz\u0103rii sunt restr\u00e2nse, iar organizarea este facil\u0103.<\/p>\n

II. Metoda \u201dCinci degete\u201d<\/strong><\/em>. Aceast\u0103 metod\u0103 de asigurare a feedback-ului este extrem de simplu de folosit, necesit\u00e2nd doar o coal\u0103 de h\u00e2rtie, pe care elevii deseneaz\u0103 propria m\u00e2n\u0103. Fiecare deget este asociat unei \u00eentreb\u0103ri, a\u0219a cum reiese \u0219i din imaginea de mai jos. Elevii sunt chestiona\u021bi cu privire la punctele tari sau slabe ale activit\u0103\u021bii (\u201dCe a fost bine?; Ce poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit?\u201d), cu privire la con\u021binuturile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii (\u201dCe am \u00eenv\u0103\u021bat?\u201d), despre atitudini\/sentimente (pozitive sau negative) pe care le-a generat activitatea (\u201dCe iau cu mine?\u201d) \u0219i despre eventuale propuneri pe care ace\u0219tia le pot avea.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Metoda poate reprezenta o alternativ\u0103 la clasicul chestionar \u0219i are avantajul de a necesita pu\u021bine resurse, de a fi u\u0219or de aplicat \u0219i de a da posibilitatea elevilor de a se exprima liber, f\u0103r\u0103 a fi obliga\u021bi s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre variante de r\u0103spunsuri<\/p>\n

III. Metoda \u201d\u021ainta\u201d<\/strong><\/em>. Este o metod\u0103 bazat\u0103 de o scal\u0103, care poate fi, dup\u0103 necesit\u0103\u021bi, mai ampl\u0103 sau mai simpl\u0103. \u201d\u021ainta\u201d are niveluri de evaluare de la 1 la 4, dup\u0103 cum reiese din imaginea de mai jos, \u00eens\u0103 ea poate fi conceput\u0103 cu mai multe astfel de niveluri. De asemeni, \u201d\u021ainta\u201d reflect\u0103 \u0219i un num\u0103r limitat de \u00eentreb\u0103ri, \u00een func\u021bie de domeniile fa\u021b\u0103 de care \u00ee\u0219i exprim\u0103 opinia elevii (de exemplu: Metode \u0219i organizarea activit\u0103\u021bii, Atmosfera de \u00eenv\u0103\u021bare \u00een clas\u0103,\u00a0 Tema \u0219i con\u021binuturile, Motiva\u021bia mea). Pentru a aplica aceast\u0103 metod\u0103 este necesar\u0103 de o coal\u0103 de h\u00e2rtie de flipchart sau de o tabl\u0103 magnetic\u0103. Dup\u0103 caz, elevii au nevoie de ab\u021bibilduri sau de magne\u021bi, pe care le folosesc pentru a le plasa \u00een unul dintre cercurile \u201d\u021bintei\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Profesorul face o \u00eensumare a punctelor \u0219i discut\u0103 despre rezultatele feedback-ului cu elevii pentru a identifica solu\u021bii pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea procesului educativ.<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nwww.isb.bayern.de\/download\/19457\/methoden_des_schueler_feedbacks_.pdf<\/a>
\nwww.methodenwuerfel.ch\/category\/ressourcen\/<\/a>
\nlehrermarktplatz.de\/top-7-feedback-methoden-f%C3%BCr-den-unterricht-9f4dba5c82e9<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Articolul prezint\u0103 trei metode didactice prin care cadrul didactic poate m\u0103sura gradul de satisfac\u021bie a elevului fa\u021b\u0103 de ora de curs\/activitatea conceput\u0103 \u0219i desf\u0103\u0219urat\u0103. Practica ne-a demonstrat c\u0103 oferirea de feedback se face doar pentru a verifica gradul \u00een care … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[778],"tags":[809],"class_list":["post-7933","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-metode-didactice","tag-aurora-danila"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7933","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7933"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7933\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8005,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7933\/revisions\/8005"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7933"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7933"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7933"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}