\u00cen orele de curs, profesorul trebuie s\u0103 se adapteze la o multitudine de personalit\u0103\u0163i, fiecare elev percep\u00e2nd \u00een modul s\u0103u propriu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la or\u0103, av\u00e2nd diferite grade de \u00een\u0163elegere \u015fi reac\u0163ion\u00e2nd diferit la stimuli, cerin\u0163e \u015fi activit\u0103\u0163i. Prezentul articol \u00ee\u015fi propune s\u0103 aduc\u0103 \u00een aten\u0163ia cititorului c\u00e2teva exemple concrete de comportamente care, analizate \u00een profunzime, cap\u0103t\u0103 alte valen\u0163e fa\u0163\u0103 de cele \u00een\u0163elese la o prim\u0103 privire. Analiz\u00e2nd \u00een detaliu \u015fi p\u0103trunz\u00e2nd \u00een mintea \u015fcolarului, profesorul \u00eel va \u00een\u0163elege altfel, se va putea adapta mai bine la nevoile sale \u015fi poate chiar va reu\u015fi, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, s\u0103 \u00eei influen\u0163eze comportamentul \u015fi s\u0103 \u00eel modeleze, astfel \u00eenc\u00e2t orele de curs s\u0103 nu mai par\u0103 o corvoad\u0103 care trebuie \u00eendurat\u0103 cu stoicism zi de zi.
\n<\/p>\n
Comportamentele diferite ale elevilor de pe parcursul orelor, ne dovedesc, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, c\u0103 fiecare este unic, fiecare are tr\u0103irile sale mai mult sau mai pu\u0163in pozitive vizavi de \u015fcoal\u0103, de colegi \u015fi de ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t sunt la \u015fcoal\u0103, implica\u0163i \u00eentr-un proces care le place mai mult sau mai pu\u0163in, \u015fi fiecare trebuie tratat \u00een mod diferit. \u00cens\u0103 este bine de \u015ftiut c\u0103 nu \u00eentotdeauna lucrurile sunt doar ceea ce par a fi la o prim\u0103 privire superficial\u0103.<\/p>\n
Un prim tip de comportament nepotrivit al elevului \u00een timpul orei este acela prin care el \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 aten\u0163ia nejustificat\u0103<\/strong>, discut\u00e2nd foarte mult cu colegii din jur, antren\u00e2ndu-i \u00een activit\u0103\u0163i ce nu \u0163in de subiectul orei respective, \u00eentrerup\u00e2nd de nenum\u0103rate ori fie profesorul (atunci c\u00e2nd ofer\u0103 explica\u0163ii sau c\u00e2nd\u00a0 este implicat \u00eentr-o activitate \u00eempreun\u0103 cu elevii din clas\u0103), fie colegii (\u00een timp ce ace\u015ftia scriu, lucreaz\u0103 sau, pur \u015fi simplu, sunt aten\u0163i la ceea ce se discut\u0103). \u00cen acest context, profesorul sau chiar \u015fi p\u0103rintele\/ tutorele acas\u0103, \u00een situa\u0163ii similare, se simte deranjat, iritat, neputincios, \u00eengrijorat.<\/p>\n O reac\u0163ie pozitiv\u0103 \u015fi un mod de abordare potrivit ar fi acelea \u00een care profesorul \u00eel implic\u0103 pe elev \u00een activit\u0103\u0163i care \u00eel fac s\u0103 se simt\u0103 important, at\u00e2t \u00een or\u0103, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 finalizarea ei, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i colegi. Profesorul \u00eei arat\u0103 elevului c\u0103 \u00eei pas\u0103, c\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 aten\u0163ia \u015fi asupra lui, c\u0103 \u00eel observ\u0103 \u015fi \u00eel implic\u0103 nu doar atunci c\u00e2nd comportamentul lui devine o piedic\u0103 \u00een desf\u0103\u015furarea normal\u0103 a orei de curs. Foarte importante sunt mesajele non-verbale, iar nu teoriile \u015fi explica\u0163iile. Este important de stabilit rutine, profesorul s\u0103 spun\u0103 o dat\u0103, iar apoi s\u0103 ac\u0163ioneze. S\u0103 aloce \u015fi s\u0103 planifice timp, s\u0103 discute individual cu p\u0103rintele \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 o leg\u0103tur\u0103 constant\u0103 cu acesta, s\u0103 ating\u0103 f\u0103r\u0103 cuvinte \u015fi s\u0103 stabileasc\u0103 o rela\u0163ie bazat\u0103 pe comunicarea non-verbal\u0103 cu elevul respectiv a c\u0103rui convingere din spatele comportamentului afi\u015fat este: \u201eApar\u0163in doar c\u00e2nd m\u0103 simt observat<\/em>\u201d (Nelsen, Jane; Ed.D.; Escobar, Linda Disciplina pozitiv\u0103,\u00a0 editura Playful Learning Juc\u0103rii Educa\u0163ionale, Cluj Napoca, 2016, p.15)\u00a0 \u015fi \u201eSunt important doar atunci c\u00e2nd \u00eemi acorzi aten\u0163ie\u201d (Ibidem<\/em>, p.15). .<\/p>\n Un alt tip de comportament asupra c\u0103ruia este nevoie de o aten\u0163ie deosebit\u0103 este elevul orientat spre control<\/strong>, care dore\u015fte s\u0103 fie \u015feful \u00een clas\u0103 \u015fi s\u0103 conduc\u0103 activit\u0103\u0163ile.<\/p>\n \u00cen acest caz profesorul (sau \u015fi p\u0103rintele, acas\u0103, \u00een astfel de situa\u0163ii) se va sim\u0163i provocat, subminat sau chiar amenin\u0163at, \u015fi prima tendein\u0163\u0103 este de a-l for\u0163a pe elev s\u0103 se supun\u0103 regulilor clasei, \u015fcolii \u015fi a orei de curs. Pe de alt\u0103 parte, este bine ca unui astfel de elev s\u0103 i se dea \u015fansa s\u0103 ajute, s\u0103 aib\u0103 op\u0163iuni din care el singur s\u0103 \u00ee\u015fi aleag\u0103. Din nou, ac\u0163iunea este mult mai important\u0103 dec\u00e2t simpla discu\u0163ie cu elevul. Profesorul trebuie s\u0103 adopte o atitudine bl\u00e2nd\u0103, dar ferm\u0103. S\u0103 se retrag\u0103 din conflict, s\u0103 se lini\u015fteasc\u0103, dar s\u0103 impun\u0103 ni\u015fte limite \u00eempreun\u0103 cu elevul, rezonabile \u015fi clar definite. Discu\u0163iile cu p\u0103rintele\/ tutorele sunt importante. Convingerea din spatele comportamentului este: \u201eTrebuie s\u0103 dovedesc c\u0103 nimeni nu este \u015feful meu<\/em>\u201d (Ibidem<\/em>, p.16) , \u201eNu m\u0103 po\u0163i controla<\/em>\u201d (Ibidem<\/em>, p.16) . At\u00e2ta timp c\u00e2t el este for\u0163at s\u0103 se supun\u0103 unor reguli, fie va adopta un comportament sfid\u0103tor, fie \u00ee\u015fi va intensifica comportamentul, fie va exercita puterea pasiv\u0103.<\/p>\n Un astfel de elev se simte victorios c\u00e2nd p\u0103rintele sau profesorul devine furios \u015fi iritat, iar o atitudine potrivit\u0103 ar fi cea \u00een care elevul este l\u0103sat s\u0103 ajute \u015fi i se ofer\u0103 un num\u0103r de op\u0163iuni.<\/p>\n Un al treilea tip de comportament \u00eengrijor\u0103tor pentru profesor, dar \u015fi pentru p\u0103rinte sau tutore este acela \u00een care elevul alege r\u0103zbunarea ca metod\u0103 de a se sim\u0163i egal<\/strong> cu colegii, cu cel care l-a r\u0103nit, fie el p\u0103rinte, colegi de clas\u0103 sau chiar profesor. Dac\u0103 i se va face observa\u0163ie sau dac\u0103 i se vor cere explica\u0163ii, elevul va riposta, bine\u00een\u0163eles, va face la fel cu prima ocazie, \u00ee\u015fi va \u00eendrepta furia \u015fi revolta \u015fi spre lucrurile din jurul s\u0103u, va dori s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 cu aceea\u015fi moned\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi poate amplifica comportamentul, aleg\u00e2ndu-\u015fi un alt mod de a proceda, scopul fiind acela\u015fi: r\u0103zbunarea \u015fi dorin\u0163a de a face pe altul s\u0103 sufere at\u00e2t de mult precum a suferit sau \u00eenc\u0103 sufer\u0103 el. Vocea elevului din spatele comportamentului afi\u015fat este \u201eSuf\u0103r, recunoa\u015fte-mi sentimentele!<\/em>\u201d (Ibidem<\/em>, p.17) .<\/p>\n Profesorul al trebui s\u0103 discute separat cu un astfel de elev, calm, \u00eentr-un mediu pl\u0103cut, s\u0103 \u00ee\u015fi arate \u00een\u0163elegerea fa\u0163\u0103 de suferin\u0163a lui \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi exprime disponibilitatea de a-l ajuta sau de a vorbi, cel pu\u0163in, despre ceea ce \u00eel fr\u0103m\u00e2nt\u0103 pe elev. Profesorul nu trebuie s\u0103 ia \u00een mod personal comportamentul unui astfel de elev, trebuie s\u0103 evite s\u0103 r\u0103spund\u0103 la r\u0103u cu r\u0103u (s\u0103 evite pedeapsa \u015fi r\u0103zbunarea), s\u0103 \u00eei arate c\u0103 \u00eei pas\u0103, s\u0103 \u00eel asculte \u015fi s\u0103 \u00eel \u00eencurajeze.<\/p>\n Exemplele din via\u0163a proprie sunt un alt mod de a-l face pe elev s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u015fi al\u0163ii s-au mai confruntat cu astfel de situa\u0163ii \u015fi s\u0103 observe alternative de abordare. Un ultim tip de comportament selectat, \u00eent\u00e2lnit printre elevi, este afi\u015farea unui anumit grad de inadaptabilitate \u015fi neimplicare. Oric\u00e2t ar \u00eencerca profesorul s\u0103 \u00eel determine pe un elev s\u0103 participe c\u00e2t de pu\u0163in la activit\u0103\u0163i, acesta se va retrage, sub convingerea \u201eNu \u015ftiu!, \u201eNu pot!\u201d, \u201eNu m\u0103 pricep!\u201d, \u201eNu \u00eemi place!\u201d<\/em>. \u00cen acest caz, profesorul devine disperat, neputincios, r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 alternative, \u015fi orice \u00eencercare de a sa de a-l implica pe elev \u00een ceva r\u0103m\u00e2ne sortit\u0103 e\u015fecului. Ca reac\u0163ie, profesorul sau p\u0103rintele renun\u0163\u0103 \u015fi \u00eel las\u0103 pe elev s\u0103 fac\u0103 ce dore\u015fte el, f\u0103r\u0103 a-i mai cere sau a-l \u00eencuraja s\u0103 mai fac\u0103 ceva, sau face el ceea ce trebuia s\u0103 fie munca elevului, sau \u00eei ofer\u0103 prea mult ajutor sau…. \u00ee\u015fi arat\u0103 descurajarea \u015fi at\u00e2t. Elevul se va retrage \u015fi mai mult, va ar\u0103ta pasivitate, nu se vor vedea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri \u015fi nu va avea niciun fel de reac\u0163ie.<\/p>\n Convingerea din spatele unui astfel de comportament este: \u201eNu cred c\u0103 pot s\u0103 apar\u0163in, deci \u00eei voi convinge pe ceilal\u0163i s\u0103 nu aib\u0103 a\u015ftept\u0103ri de la mine. Sunt neajutorat \u015fi incapabil, nu are rost s\u0103 \u00eencerci, pentru c\u0103, oricum, nu voi face nimic\u201d<\/em> (Ibidem<\/em>, p.17). Profesorul, \u00eens\u0103, nu trebuie s\u0103 renun\u0163e la elev, trebuie s\u0103 \u00eei arate c\u0103 \u00eei pas\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eel ajute cu pa\u015fi mici \u015fi simpli. Sarcinile foarte u\u015foare sunt un mod de a-l determina pe elev s\u0103 lucreze ceva simplu \u015fi rapid, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd reu\u015fe\u015fte, progresiv, s\u0103 desf\u0103\u015foare activit\u0103\u0163i mai complexe. Fiecare \u00eencercare \u015fi fiecare reu\u015fit\u0103 oric\u00e2t de mic\u0103 trebuie \u00eencurajate, iar cuvintele pozitive trebuie mereu \u00eendreptate spre un astfel de elev. Profesorul nu trebuie s\u0103 renun\u0163e la copil, ci s\u0103 \u00eel \u00eencurajeze continuu. Discu\u0163iile cu p\u0103rintele\/ tutorele sunt, din nou, foarte importante.<\/p>\n De\u015fi, la o prim\u0103 vedere, pare simplu a lucra cu elevii \u015fi a le preda anumite no\u0163iuni, acest act de educare este foarte complex, cere mult\u0103 energie investit\u0103 at\u00e2t \u00een copilul sau t\u00e2n\u0103rul, ca fiin\u0163\u0103 uman\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een c\u0103utarea, selectarea, adaptarea materialului didactic \u015fi prezentarea acestuia \u00eentr-o form\u0103 c\u00e2t mai atractiv\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t, astfel de comportamente de retragere, de r\u0103sculare, de de\u0163inere a controlului sau de r\u0103zbunare pentru suferin\u0163ele ce prind contur \u00een mintea elevului din experien\u0163a sa de zi cu zi s\u0103 fie evitate, pe c\u00e2t posibil.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen orele de curs, profesorul trebuie s\u0103 se adapteze la o multitudine de personalit\u0103\u0163i, fiecare elev percep\u00e2nd \u00een modul s\u0103u propriu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la or\u0103, av\u00e2nd diferite grade de \u00een\u0163elegere \u015fi reac\u0163ion\u00e2nd diferit la stimuli, cerin\u0163e \u015fi activit\u0103\u0163i. … Cite\u0219te continuarea
\n1. Nelsen, Jane; Ed.D.; Escobar, Linda Disciplina pozitiv\u0103,\u00a0 editura Playful Learning Juc\u0103rii Educa\u0163ionale, Cluj Napoca, 2016;
\n2. M\u00e2\u0163\u0103, Liliana, Pedagogia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar \u015fi pre\u015fcolar \u2013 ghid pentru practica pedagogic\u0103, Alma Mater, Bac\u0103u, 2011;
\n3. Dumitriu, Constan\u0163a, Psihologia comunic\u0103rii, Alma Mater, Bac\u0103u, 2011;
\n4. Dumitriu, Constan\u0163a, Pedagogie \u2013 Fundamentele pedagogiei. Teoria \u015fi metodologia curriculumului, ed. Alma Mater, Bac\u0103u, 2007.<\/p>\n