\u00cen contextul dezbaterilor privind oportunitatea studierii religiei \u00een \u0219coal\u0103, mi-am propus s\u0103 readuc \u00een aten\u021bie un studiu realizat cu ceva timp \u00een urm\u0103, \u00eempreun\u0103 cu doamna profesoar\u0103 Elena T\u0103rziman, asupra valorilor cre\u0219tine din opera lui Ion Creang\u0103, a felului \u00een care scriitorul, de\u0219i prezint\u0103 situa\u021biile de via\u021b\u0103 \u00eentr-o not\u0103 plin\u0103 de umor, se raporteaz\u0103 la dimensiunea moral cre\u0219tin\u0103 a existen\u021bei rom\u00e2ne\u0219ti.
\n<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre opera lui Ion Creang\u0103, criticii literari se opresc la aspecte pe care le-am putea numi de suprafa\u021b\u0103. Astfel, \u00eent\u00e2lnim lucr\u0103ri peste lucr\u0103ri consacrate stilului operei lui Creang\u0103, limbii folosite, personajelor, umorului \u0219i jovialit\u0103\u021bii. Se admir\u0103 adesea limba lui \u00een ideea c\u0103, dac\u0103 se \u00eenl\u0103tur\u0103 lexicul, totul r\u0103m\u00e2ne uscat. Ceea ce nu este a\u0219a. Dar un Creang\u0103 cre\u0219tin prea pu\u021bin a reu\u0219it s\u0103 re\u021bin\u0103 aten\u021bia.<\/p>\n
Pentru c\u0103, totu\u0219i, Ion Creang\u0103 a fost un cre\u0219tin animat de o moral\u0103 cre\u0219tin\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, ascuns\u0103 \u00eens\u0103 sub masca \u00een\u0219el\u0103toare a umorului \u0219i a ironiei la adresa tagmei preo\u021be\u0219ti pentru care nu numai c\u0103 avea un anumit respect, dar \u00eentr-un fel poate chiar \u00ee\u0219i dorea s\u0103 fie preot. Sunt gr\u0103itoare poate \u00een acest sens pasajele din \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d c\u00e2nd Nic\u0103 \u0219i fra\u021bii s\u0103i \u00ee\u0219i fac haine preo\u021be\u0219ti dintr-un \u021bol \u0219i un coif de h\u00e2rtie \u0219i toac\u0103 \u00een stative c\u00e2nd se aude toaca de la biseric\u0103. Poate c\u0103 \u0219i acest lucru a determinat-o pe mam\u0103 s\u0103 ia decizia de a-\u0219i face copilul pop\u0103. P\u0103rintele vrea binele copiilor s\u0103i \u0219i de aceea \u00eencearc\u0103 s\u0103-i satisfac\u0103 toate dorin\u021bele.<\/p>\n
Se poate chiar vorbi de o cultur\u0103 teologic\u0103 de care Creang\u0103 este at\u00e2t de \u00eembibat \u00eenc\u00e2t expresii biblice sunt puse chiar \u0219i \u00een vorbirea personajelor animaliere din pove\u0219ti, capra \u0219i lupul, spre exemplu. Dovad\u0103 \u00een acest sens pot fi aduse numeroasele cuvinte \u0219i numero\u0219ii termeni religio\u0219i ce apar \u00een \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d, dar \u0219i \u00een pove\u0219ti \u0219i \u00een povestiri. Astfel de cuvinte de origine bisericeasc\u0103 ar fi: condac, antifon, dichiu, irmos, mitoc, s\u0103rindar, praznic<\/em> sau unele \u00eentrebuin\u021bate cu nuan\u021b\u0103 ironic\u0103: aghezmuit, t\u0103m\u00e2iet, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, demon, m\u00e2nz<\/em>.<\/p>\n \u0218i chiar dac\u0103 a fost aruncat afar\u0103 din preo\u021bie, Creang\u0103 a r\u0103mas, cum bine spune Nicolae Iorga, un preot prin dragostea pe care el ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor a ar\u0103tat-o copiilor da\u021bi \u00een seama sa. Iar aceasta pentru c\u0103 \u00een fiecare copil se g\u0103se\u0219te ascuns\u0103 o parte religioas\u0103, sfinte taine, \u00een chiar nevinov\u0103\u021bia lui. (Vezi \u0219i expresia biblic\u0103: \u201enevinovat ca un prunc\u201d.)<\/p>\n Se g\u0103sesc \u00een opera humule\u0219teanului numeroase elemente ce apar\u021bin unei spiritualit\u0103\u021bi cre\u0219tine \u00een general \u0219i ortodoxe \u00een special, o component\u0103 de baz\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc, pe care Creang\u0103 \u00eel surprinde \u00een maxima sa dimensiune.<\/p>\n Exist\u0103 \u00een opera lui Ion Creang\u0103 o serie \u00eentreag\u0103 de valori cre\u0219tine. Iubirea, mila, h\u0103rnicia, credin\u021ba \u00een Dumnezeu, r\u0103bdarea, smerenia, unirea fr\u0103\u021beasc\u0103, t\u0103cerea \u0219i st\u0103p\u00e2nirea de sine, curajul sunt tot at\u00e2tea valori promovate de biseric\u0103, trepte \u00een calea des\u0103v\u00e2r\u0219irii \u0219i a M\u00e2ntuirii.<\/p>\n Astfel, citind cu aten\u021bie \u201eAmintirile din copil\u0103rie\u201d, este imposibil s\u0103 nu observ\u0103m dragostea cu care scriitorul \u00ee\u0219i aminte\u0219te de p\u0103rin\u021bii \u0219i de fra\u021bii s\u0103i. \u00cen imagina\u021bia copilului, mama este o z\u00e2n\u0103 f\u0103c\u0103toare de minuni, o z\u00e2n\u0103 bun\u0103, sau un echivalent ale sfintelor binevoitoare care apar \u00een pove\u0219ti \u0219i \u00eei ajut\u0103 pe eroi. Faptele mamei lui Nic\u0103, Smaranda, sunt \u00eencadrate \u00eentr-o poveste \u0219i comportare exemplar\u0103. \u00cen Smaranda lui David sunt exprimate ipostazele\u00a0 fundamentale ale femeii : c\u0103snicie, iubire, maternitate, fidelitate, prietenie sau omenie (\u201e\u0218i mama, Dumnezeu s-o ierte, stra\u0219nic se mai bucura c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla oaspe\u021bi la casa noastr\u0103 \u0219i avea prilej s\u0103-\u0219i \u00eempart\u0103 p\u00e2inea cu d\u00e2n\u0219ii\u201d), legiuire. Ea este \u00eens\u0103\u0219i lupta binelui \u00eempotriva r\u0103ului. Ea face parte din categoria mamelor care cred orbe\u0219te \u00een steaua copilului lor. De aceea este ea \u201easa de ahotnic\u0103\u201d atunci c\u00e2nd este vorba de Nic\u0103. Era \u00een stare s\u0103 fac\u0103 orice numai \u201es\u0103 \u00eenv\u0103\u021b mai departe”, cum \u00ee\u0219i aminte\u0219te povestitorul: \u201es\u0103 toarc\u0103-n furc\u0103\u201d sau s\u0103 \u00eenve\u021be \u00eempreun\u0103 cu el, \u0219i \u201ese bucura grozav c\u00e2nd vedea ca m\u0103 trag la carte\u201d. Femeie credincioas\u0103, ea vede \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura \u0219i implicit \u0219i preo\u021bia ca pe o scar\u0103 absolut necesar\u0103 pe calea m\u00e2ntuirii \u0219i a des\u0103v\u00e2r\u0219irii suflete\u0219ti.<\/p>\n \u00cen contextul ducerii copilului la Bro\u0219teni, avem de-a face cu \u00eengrijirea trupului, cur\u0103\u021birea fizic\u0103 (profesorul pune ca noii elevi sa fie tun\u0219i chilug), dar \u0219i spiritual\u0103 (c\u00e2nd ajung \u00een sat, bunicul \u00eei \u00eenchin\u0103 la icoane, sau la \u0219coal\u0103 c\u00e2nt\u0103 \u201e\u00cengerul a strigat\u201d, rug\u0103ciunea av\u00e2nd valen\u021ba de leg\u0103tur\u0103 permanent\u0103 cu Dumnezeu).<\/p>\n O alt\u0103 valoare cre\u0219tin\u0103 este mila. \u00cen \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d se g\u0103sesc numeroase situa\u021bii \u00een care mila \u0219i bl\u00e2nde\u021bea \u00eenfloresc. Este celebru pasajul \u00een care este f\u0103cut portretul bunicii din Pipirig: \u201e\u00cenc\u0103 n-am v\u0103zut a\u0219a femeie, s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 de toate cele: era miloas\u0103 din cale-afar\u0103. Carne de vit\u0103 nu m\u00e2nca \u00een via\u021b\u0103, tot din ast\u0103 pricin\u0103; \u0219i c\u00e2nd se ducea s\u0103rb\u0103toarea la biseric\u0103, bocea to\u021bi mor\u021bii din \u021binterim, fie rud\u0103, fie str\u0103in, f\u0103r\u0103 deosebire.\u201d Este un portret \u00eenso\u021bit, bine\u00een\u021beles, de o not\u0103 de ironie: \u201eBunicul, \u00eens\u0103, era a\u0219ezat la mintea lui, \u00ee\u0219i c\u0103uta de trebi cum \u0219tia el \u0219i l\u0103sa pe bunica \u00eentr-ale sale, ca un cap de femeie ce se g\u0103sea.\u201d<\/p>\n Dar, a\u0219a cum putem identifica valorile morale fundamentale, \u00een \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d \u0219i \u00een pove\u0219tile lui ion creang\u0103, putem vedea cum p\u0103catele omene\u0219ti, lume\u0219ti, sunt \u00eenfierate, ridiculizate. M\u00e2nia, spre exemplu, este un p\u0103cat, iar \u00een \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d, avem preo\u021bi care sunt m\u00e2nio\u0219i dintr-un motiv sau altul, dup\u0103 cum m\u00e2nioas\u0103 este baba \u00een \u201ePungu\u021ba cu doi bani\u201d pe biata g\u0103inu\u021b\u0103 care nu-i ou\u0103 ceva avere (adic\u0103 un alt p\u0103cat \u2013 arghirofilia, iubirea de argin\u021bi).<\/p>\n Patimile sunt omene\u0219ti, fire\u0219ti, dar la fel de fireasc\u0103 este \u0219i dorin\u021ba de m\u00e2ntuire a sufletului prin potolirea lor. Acum se impune s\u0103 disociem aceste patimi lume\u0219ti de cele ale copil\u0103riei care provin din neast\u00e2mp\u0103rul v\u00e2rstei \u0219i din ne\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i prin urmare cu greu le-am putea socoti p\u0103cate \u00een adev\u0103ratul \u00een\u021beles al cuv\u00e2ntului. Este rolul p\u0103rin\u021bilor, al preo\u021bilor \u0219i al \u00eentregii comunit\u0103\u021bi s\u0103-i \u00eendrepte comportamentul, ar\u0103t\u00e2ndu-i calea cea dreapt\u0103. Copilul imit\u0103 ceea ce vede. Deci atitudinea celor din jur trebuie sa fie exemplar\u0103 pentru a-i servi drept lec\u021bie. \u00cens\u0103\u0219i decizia Smarandei de a-\u0219i trimite fiul la \u0219coala de catihe\u021bi poate fi v\u0103zut\u0103, dac\u0103 ne raport\u0103m la considerentele de mai sus, ca o \u00eencercare de a-l feri de toate aceste ispite ale patimilor. Unii oameni au puterea de a se feri din calea patimii tr\u0103ind \u00een mijlocul lumii. Al\u021bii, \u00eens\u0103, apeleaz\u0103 la via\u021ba duhovniceasc\u0103 pentru a fi feri\u021bi de ispitele care altminterea i-ar p\u00e2ndi la tot pasul.<\/p>\n \u00cen concluzie, prin toate aceste elemente Ion Creang\u0103 r\u0103m\u00e2ne un autor cre\u0219tin, care pare c\u0103 a \u00een\u021beles cuvintele psalmistului:<\/p>\n \u201eFrica de Domnul este \u0219coala \u00een\u021belepciunii \u0219i smerenia merge \u00eenaintea slavei\u201d.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen contextul dezbaterilor privind oportunitatea studierii religiei \u00een \u0219coal\u0103, mi-am propus s\u0103 readuc \u00een aten\u021bie un studiu realizat cu ceva timp \u00een urm\u0103, \u00eempreun\u0103 cu doamna profesoar\u0103 Elena T\u0103rziman, asupra valorilor cre\u0219tine din opera lui Ion Creang\u0103, a felului \u00een … Cite\u0219te continuarea