Evaluarea nu poate fi v\u0103zut\u0103 ca o parte distinct\u0103 a procesului de \u00eenv\u0103\u021bare. Elevul devine parte a propriei form\u0103ri, pe care o observ\u0103 \u0219i o analizeaz\u0103, \u021bin\u00e2nd mereu cont de propriile obiective. Instrumentele alternative integreaz\u0103 evaluarea \u00eentr-un proces coerent, unitar de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i sunt necesare \u00een cadrul orelor de limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n
\u00cen abordarea tradi\u021bional\u0103 a educa\u021biei, evaluarea este o etap\u0103 distinct\u0103 care urmeaz\u0103 dup\u0103 procesul de predare-\u00eenv\u0103\u021bare, av\u00e2nd printre scopuri verificarea asimil\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor, notarea elevilor, m\u0103sura \u00een care elevii au consolidat cuno\u0219tin\u021bele sau au deprins competen\u021be anume. Acest tip de evaluare are loc fie \u00een timpul unui semestru, la finalul unei unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare, fie la finalul unei perioade mai ample de \u00eenv\u0103\u021bare, ca \u00een cazul tezelor. Limitele acestei viziuni sunt date de faptul c\u0103 evaluarea devine coercitiv\u0103, impune anumite standarde fixe tuturor, elevii nu sunt \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103-\u0219i analizeze progresul, feedbackul apare t\u00e2rziu \u0219i devine ineficient. Mai mult, acest tip de evaluare se \u00eencheie cu o not\u0103 care de multe ori r\u0103m\u00e2ne doar o cifr\u0103 care r\u0103m\u00e2ne netradus\u0103 copilului \u00een termenii deprinderilor sale, elevul nu afl\u0103 ce \u0219tie \u0219i ce trebuie s\u0103 aprofundeze, deci evaluarea este doar \u00een mod limitat formativ\u0103.<\/p>\n
Nevoia unei evalu\u0103ri formative a venit din abordarea constructivist\u0103 a educa\u021biei, conform c\u0103reia \u00eenv\u0103\u021barea este un construct individual dependent de context \u0219i de experien\u021bele de \u00eenv\u0103\u021bare.\u00a0Principii ale teoriei constructiviste:<\/p>\n
1. \u00cenv\u0103\u021b\u0103m atunci c\u00e2nd interac\u021bion\u0103m cu mediul. \u00cenv\u0103\u021barea nu poate fi separat\u0103 de procesele prin care se \u00eenva\u021b\u0103. \u00cenv\u0103\u021barea nu \u00eenseamn\u0103 numai rezultat, ci \u0219i proces. Ini\u021biativa pentru \u00eenv\u0103\u021bare \u00eei apar\u021bine persoanei, \u00eenv\u0103\u021barea este o activitate personal\u0103, individual\u0103.
\n2. Obiectivele apar\u021bin celui care \u00eenva\u021b\u0103, motiva\u021bia pentru \u00eenv\u0103\u021bare fiind esen\u021bial\u0103. \u00cenv\u0103\u021barea este determinat\u0103 de un conflict cognitiv, uimirea, nedumerirea.
\n3. Cunoa\u0219terea se construie\u0219te prin negociere \u0219i apropiere \u00eentre indivizi \u0219i prin evaluarea \u00een\u021belegerii individuale, personale. Prin discu\u021bii \u0219i prin colaborarea cu ceilal\u021bi, ne testam propria cunoa\u0219tere \u0219i o \u00eembog\u0103\u021bim, cunosc\u00e2nd cuno\u0219tin\u021bele \u0219i punctele de vedere ale celorlal\u021bi. Acestea din urm\u0103 devin surse latente de cunoa\u0219tere. (Wilson, pp 135-137)<\/p>\n
\u00cen \u0219coala modern\u0103, evaluarea devine parte a procesului de \u00eenv\u0103\u021bare, accentul se pune pe progres. Prezent\u0103m mai jos caracteristicele celor dou\u0103 tipuri de instrumente de evaluare:<\/p>\n
Instrumente tradi\u021bionale de evaluare:<\/em><\/p>\n 1. Verific\u0103 rezultatul<\/strong> final al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, asimilarea unor cuno\u0219tin\u021be \u0219i dob\u00e2ndirea unor competen\u021be fixe. Instrumente alternative de evaluare:<\/em><\/p>\n 1. Verific\u0103 comportamente<\/strong>, atitudini<\/strong>, originalitatea, creativitatea, g\u00e2ndirea critic\u0103. Autoevaluarea<\/strong> este un instrument important de evaluare, pentru c\u0103 \u00eei implic\u0103 activ pe elevi \u00een propria formare. Copiii \u00ee\u0219i observ\u0103 progresul \u0219i \u00ee\u0219i modific\u0103 comportamentul, \u00eenva\u021b\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 munca de calitate, cum s\u0103-\u0219i evalueze activitatea \u00een func\u021bie de a celorlal\u021bi, devin mai implica\u021bi \u0219i mai concentra\u021bi c\u00e2nd li se cere opinia \u0219i observ\u0103 c\u0103 ei sunt centrul de decizie pentru propriile ac\u021biuni. Este, \u00eens\u0103, o metod\u0103 formativ\u0103 de evaluare care implic\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een aplicare. \u00cenainte \u00eens\u0103 s\u0103 le prezent\u0103m, vom trece \u00een revist\u0103 modalit\u0103\u021bile de utilizare a metodei:<\/p>\n Un avantaj al autoevalu\u0103rii este c\u0103 apropie pe elevi de profesor, ei devin parteneri \u00een \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i elevii \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 feedbackul lor este important. Se creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103 \u00een clas\u0103.<\/p>\n Autoevaluarea este, \u00eens\u0103, o strategie care necesit\u0103 modelare, nu le cerem copiilor opinia pur \u0219i simplu, ci urm\u0103rim grilele de evaluare pentru a ajunge la numitorul comun al unor competen\u021be cu scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii lor, pentru c\u0103 evaluarea duce la stabilirea unor \u021binte<\/strong> de atins.<\/p>\n Persoanele care se evalueaz\u0103 constant se \u00eentreab\u0103: Unde voi ajunge? \u00cemi voi atinge obiectivele? Voi ajunge undeva? M\u0103 bucur\u0103 acest parcurs? Merit\u0103 efortul? Sunt mul\u021bumit de felul \u00een care \u00eemi petrec timpul?<\/em> (Valencia, p 37)<\/p>\n \u00cen acest articol nu pled\u0103m pentru utilizarea exclusiv\u0103 a instrumentelor clasice sau a celor alternative\u00a0 \u00een evaluarea elevilor, ci pentru o \u00eembinarea a acestora cu scopul de a ob\u021bine cele mai bune rezultate formative. Utilizarea excesiv\u0103 a unui instrument poate genera monotonie, rutin\u0103\u00a0 cu efecte negative, reduc\u00e2nd entuziasmul \u0219i implicarea elevilor.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Evaluarea nu poate fi v\u0103zut\u0103 ca o parte distinct\u0103 a procesului de \u00eenv\u0103\u021bare. Elevul devine parte a propriei form\u0103ri, pe care o observ\u0103 \u0219i o analizeaz\u0103, \u021bin\u00e2nd mereu cont de propriile obiective. Instrumentele alternative integreaz\u0103 evaluarea \u00eentr-un proces coerent, unitar … Cite\u0219te continuarea
\n2. Este restrictiv\u0103<\/strong> \u0219i coercitiv\u0103<\/strong>. Elevul trebuie s\u0103 se \u00eencadreze \u00een competen\u021bele specifice ale disciplinei.
\n3. Este caracteristic\u0103 unei discipline<\/strong>.
\n4. Feedbackul<\/strong> este relativ slab<\/strong> \u0219i are loc dup\u0103 \u00eencheierea evalu\u0103rii \u00een faza de notare.
\n5. Nu formeaz\u0103 competen\u021be reflexive \u0219i de autoevaluare.
\nScop: notarea<\/strong> elevului.
\nInstrumente propriu-zise: evaluarea oral\u0103, evaluarea scris\u0103, testul docimologic<\/strong>.<\/p>\n
\n2. Permite elevului mai mult\u0103 libertate<\/strong>, pentru c\u0103 elevul \u00ee\u0219i stabile\u0219te modul de rezolvare a sarcinii, metodele.
\n3. Poate avea caracter inter<\/strong> \u0219i multidisciplinar<\/strong>.
\n4. Feedbackul<\/strong> este oferit pe m\u0103sura rezolv\u0103rii sarcinii \u0219i are efect imediat<\/strong>, elevul put\u00e2nd s\u0103-\u0219i modifice modul de lucru \u00een func\u021bie de acesta.
\n5. Formeaz\u0103 competen\u021be de reflectare asupra activit\u0103\u021bii, de corectare \u0219i adaptare din mers \u0219i accentueaz\u0103 pe importan\u021ba autoevalu\u0103rii.
\nScop formativ<\/strong>, de a dezvolta competen\u021be.
\nInstrumente propriu-zise: observarea sistematic\u0103 a elevului realizat\u0103 prin liste de control\/ verificare; grila de control\/ verificare, portofoliul, investiga\u021bia, proiectul, autoevaluarea<\/strong>.<\/p>\n\n
\n1. Potolea, D., Manolescu, M. (2005). Teoria \u0219i practica evalu\u0103rii educa\u021bionale, Proiectul pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rural, Ministerul Educa\u021biei \u0219i Cercet\u0103rii.
\n2. Valencia S., Hiebert, E., Afflerbach, P. (02014). Authentic Reading Assessment: Practices and Possibilities, Textproject: California, disponibil la textproject.org\/assets\/library\/resources\/Valencia-Hiebert-Afflerbach-2014-Authentic-Reading-Assessment.pdf<\/a>
\n3. Wilson, B. G. (1996). Constructivist Learning Environments: Case Studies in Instructional Design, Educational Technology.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"