Studiul disciplinei \u0218tiin\u021be ale naturii urm\u0103re\u0219te, \u00een primul r\u00e2nd, raportarea copilului la mediul de via\u021b\u0103 cu mijloacele adecvate v\u00e2rstei \u0219i nu acumularea mecanic\u0103 de fapte \u0219i informa\u021bii \u0219tiin\u021bifice, implicarea elevilor \u00een activit\u0103\u021bi multiple de observare, aplicare \u0219i experimentare. Astfel, se valorific\u0103 experien\u021ba copiilor \u0219i li se dezvolt\u0103 capacitatea de a integra informa\u021biile noi \u00een modele explicative proprii, de a aplica cuno\u0219tin\u021bele dob\u00e2ndite, de a g\u0103si solu\u021bii la probleme noi. Cea mai potrivit\u0103 metod\u0103 didactic\u0103 pentru realizarea acestor deziderate este metoda experimentului. Aceast\u0103 metod\u0103 const\u0103 \u00een efectuarea de c\u0103tre elevi sub supravegherea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului, a unor experien\u0163e \u00een scopul acumul\u0103rii de informa\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice sau al concretiz\u0103rii adev\u0103rurilor transmise. Elevii sunt pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a provoca fenomenele pentru a cunoa\u015fte \u00een mod nemijlocit diferite manifest\u0103ri ale lor. Aici totul se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een condi\u0163ii speciale, folosindu-se instala\u0163ii, dispozitive \u015fi materiale corespunz\u0103toare. <\/p>\n
Rolul profesorului este acela de a aprinde focul interesului pentru stiin\u021b\u0103 \u00een sufletul discipolilor s\u0103i \u0219i nu neap\u0103rat s\u0103 ofere cuno\u0219tinte brute acestora. Este bine s\u00e3 l\u0103s\u0103m elevii s\u0103 fie co-produc\u0103torii educa\u021biei lor.\u00a0(Curt Teinmann)<\/p>\n
Studiul disciplinei \u0218tiin\u021be ale naturii vizeaz\u0103 observarea \u0219i perceperea lumii \u00een \u00eentregul s\u0103u, cu componentele, procesele \u0219i fenomenele caracteristice. \u00cen cadrul acestei discipline, elevii sunt \u00eendruma\u021bi s\u0103-\u0219i dezvolte cunoa\u0219terea pornind de la explorarea \u0219i investigarea lumii \u00eenconjur\u0103toare.<\/p>\n
\u00cendrumarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului se realizeaz\u0103 prin instructajul prealabil pe care \u00eel efectueaz\u0103, prin indicarea principalelor etape ce urmeaz\u0103 a fi parcurse, prin \u00eentreb\u0103ri ce le adreseaz\u0103 pe parcurs pentru a orienta aten\u0163ia elevilor \u015fi a-i conduce spre concluzii valide. Concomitent cu executarea opera\u0163iilor indicate, elevii observ\u0103 ceea ce se produce \u015fi \u00eenregistreaz\u0103 rezultatele constatate. La \u00eencheiere, printr-o conversa\u0163ie final\u0103, se desprind generaliz\u0103rile, fix\u00e2ndu-le sub form\u0103 de concluzii.<\/p>\n
Noua program\u0103 de \u015etiin\u0163e mobilizeaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul \u00een organizarea unor variate experimente, copiii av\u00e2nd ocazia s\u0103 se familiarizeze cu tehnici simple de investigare, de cercetare experimental\u0103 specifice \u015ftiin\u0163elor biologice, chimice, fizice, formarea priceperilor \u015fi deprinderilor de a m\u00e2nui instrumentarul \u015fi aparatura de laborator. Experimentul are o deosebit\u0103 valoare formativ\u0103, dezvolt\u0103 spiritul de observa\u0163ie, capacitatea de a experimenta, de a g\u00e2ndi critic, \u015ftiin\u0163ific, cuno\u015ftin\u0163ele astfel dob\u00e2ndite sunt mai durabile \u015fi se transform\u0103 mai u\u015for \u00een convingeri \u015ftiin\u0163ifice.<\/p>\n
\u00cen practica \u015fcolar\u0103 se cunosc mai multe tipuri de experimente utilizate \u00een laboratoare, ateliere \u015fcolare, loturi experimentale:<\/p>\n
a) Experimentul demonstrativ \u2013 folosit pentru a dovedi \u015fi verifica un adev\u0103r \u015ftiin\u0163ific;
\nb) Experimentul cu caracter aplicativ \u2013 realizeaz\u0103 leg\u0103tura dintre teorie \u015fi practic\u0103;
\nc) Experimentul de \u00eensu\u015fire a unor priceperi \u015fi deprinderi de a m\u00e2nui instrumente \u015fi aparatura specific\u0103;
\nd) Experimentul de investigare \u015fi descoperire \u2013 elevii concep ei \u00een\u015fi\u015fi montajul experimental,\u00a0 pornind de la o ipotez\u0103, continu\u00e2nd cu culegerea datelor \u015fi desprinderea concluziilor.<\/p>\n
Investigarea corpurilor \u015fi fenomenelor din mediul \u00eenconjur\u0103tor se realizeaz\u0103 cu eficien\u0163\u0103 maxim\u0103 atunci c\u00e2nd elevii sunt implica\u0163i direct \u015fi activ \u00een procesul cunoa\u015fterii prin metoda experimentului. Familiarizarea elevilor cu metodologia experimentului \u015ftiin\u0163ific se realizeaz\u0103 \u00een timpul orelor de \u015ftiin\u0163e. Elevii urm\u0103resc atent explica\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului \u00een leg\u0103tur\u0103 modul de organizare \u015fi condi\u0163iile \u00een care are loc experimentul propus \u015fi trag concluziile.<\/p>\n
\u00cen cadrul orelor de \u015ftiin\u0163e, am acordat o aten\u0163ie deosebit\u0103 metodei experimentului. Cu ajutorul acestei metode elevii au pus bine \u00een eviden\u0163\u0103 calit\u0103\u0163ile \u015fi propriet\u0103\u0163ile corpurilor \u015fi a substan\u0163elor din care sunt alc\u0103tuite acestea. Am folosit diferite materiale: o carte, o pung\u0103 cu zah\u0103r, o sticl\u0103 cu ap\u0103, un pahar, un m\u0103r. Elevii le-au studiat cu aten\u0163ie pe fiecare preciz\u00e2ndu-le forma, dimensiunea, gustul, mirosul, culoarea \u015fi starea de agregare \u00een care se g\u0103sesc. Corpurile solide (cartea, m\u0103rul, paharul) \u015fi-au p\u0103strat forma proprie atunci c\u00e2nd elevii au \u00eencercat s\u0103 le modifice. Sub ac\u0163iunea unor anumi\u0163i factori externi, forma acestora se poate schimba: prin rupere h\u00e2rtia \u00ee\u015fi schimb\u0103 forma \u015fi dimensiunea, prin ardere se transform\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 substan\u0163\u0103 (cenu\u015f\u0103), m\u0103rul muceg\u0103ie\u015fte, lemnul putreze\u015fte, sticla se sparge, zah\u0103rul se dizolv\u0103. Toate aceste fenomene sunt ireversibile. Apa din sticl\u0103 nu are o form\u0103 proprie (curge), \u00eens\u0103 volumul ei este bine delimitat. Turnat\u0103 din sticl\u0103 \u00een pahar, apa ia forma paharului, volumul ei r\u0103m\u00e2n\u00e2nd neschimbat. Deci, apa se afl\u0103 \u00een stare lichid\u0103. Elevii dau \u015fi alte exemple de substan\u0163e aflate \u00een stare lichid\u0103: lapte, ulei, o\u0163et, benzin\u0103, vopsea etc. \u00cenainte de a turna apa \u00een pahar, spa\u0163iul din interiorul acestuia era ocupat de aer. Pentru a eviden\u0163ia prezen\u0163a aerului elevii au umflat un balon. Dac\u0103 este ap\u0103sat, balonul \u00ee\u015fi schimb\u0103 forma \u015fi odat\u0103 cu el \u015fi aerul din interiorul lui \u00ee\u015fi modific\u0103 forma. Deci, aerul este un corp gazos f\u0103r\u0103 form\u0103 \u015fi volum propriu. La fel sunt \u015fi gazul metan, vaporii de ap\u0103, dioxidul de carbon etc.<\/p>\n
Buc\u0103\u0163elele mici de h\u00e2rtie pot fi separate dintr-un amestec cu nisip folosind un pieptene. Acesta a fost frecat energic cu o bucat\u0103 de material textil. Atunci c\u00e2nd pieptenele a fost apropiat de gr\u0103m\u0103joar\u0103 el atrage buc\u0103\u0163elele de h\u00e2rtie. \u00cen concluzie, prin frecare corpul de material plastic s-a electrizat sau s-a \u00eenc\u0103rcat electric. Starea de electrizare a disp\u0103rut prin simpla atingere cu m\u00e2na a corpului pieptenului.<\/p>\n
Pentru a separa cuiele de tala\u0219, elevii au folosit un magnet. Apropiat de cutia \u00een care se afla amestecul de fier \u015fi lemn, magnetul atrage corpurile din fier. Aceast\u0103 atrac\u0163ie s-a manifestat mai puternic la cei doi poli opu\u015fi ai acestuia.<\/p>\n
Cu ajutorul unui magnet \u00een form\u0103 de bar\u0103, am demonstrat modul de func\u0163ionare al pietrei de orientare. Aceasta a fost inventat\u0103 de chinezi cu mult timp \u00een urm\u0103. Ei au observat c\u0103 dac\u0103 un magnet natural este suspendat \u015fi se poate roti liber, el se orienteaz\u0103 totdeauna pe direc\u0163ia nord-sud.<\/p>\n
Sub influen\u0163a omului sau al fenomenelor din natur\u0103 corpurile sufer\u0103 transform\u0103ri reversibile sau ireversibile. C\u0103ldura are influen\u0163\u0103 asupra tuturor substan\u0163elor: prin \u00eenc\u0103lzire \u00ee\u015fi m\u0103resc volumul (se dilat\u0103), iar prin r\u0103cire \u015fi-l mic\u015foreaz\u0103 (se contract\u0103). Pentru a pune \u00een eviden\u0163\u0103 dilatarea \u015fi contractarea am efectuat urm\u0103torul experiment:<\/p>\n
Dac\u0103 l\u0103s\u0103m bila s\u0103 se r\u0103ceasc\u0103, volumul ei se mic\u015foreaz\u0103 \u015fi trece din nou prin inel.<\/p>\n
Pentru experimentarea transform\u0103rilor st\u0103rilor de agregare am ales apa:\u00a0\u00cen contact cu aerul cald, apa se \u00eenc\u0103lze\u015fte \u015fi se ridic\u0103 sub form\u0103 de aburi sau vapori \u00een atmosfer\u0103. Acest fenomen se nume\u015fte vaporizare. Dac\u0103 vaporizarea are loc numai la suprafa\u0163a apei, fenomenul se nume\u015fte evaporare, iar dac\u0103 vaporizarea are loc \u00een toat\u0103 masa lichidului se nume\u015fte fierbere.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd vaporii de ap\u0103 \u00eent\u00e2lnesc un obiect rece sau un strat de aer rece are loc fenomenul invers vaporiz\u0103rii si anume condensarea (vaporii se transform\u0103 \u00een pic\u0103turi de ap\u0103).<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd temperatura aerului este foarte rece (sub O\u02daC) apa \u00eenghea\u0163\u0103 (se transform\u0103 \u00eentr-un corp solid). Acest fenomen se nume\u015fte solidificare. Se \u015ftie c\u0103 prin r\u0103cire majoritatea substan\u0163elor \u00ee\u015fi mic\u015foreaz\u0103 volumul. \u00cen schimb, prin \u00eenghe\u0163are apa \u00ee\u015fi m\u0103re\u015fte volumul (se dilat\u0103). Pentru a experimenta acest lucru am folosit o sticl\u0103 plin\u0103\u00a0 cu ap\u0103 pe care am pus-o \u00een congelator. Dup\u0103 ce apa \u00eenghea\u0163\u0103, sticla se sparge. Dac\u0103 temperatura aerului se ridic\u0103 peste O\u02daC, z\u0103pada (ghea\u0163a) se tope\u015fte, transform\u00e2ndu-se \u00een lichid. Fenomenul se nume\u015fte topire.<\/p>\n
\u00cen cadrul lec\u021biei De ce au nevoie plantele? (cl. a III-a)\u00a0 am folosit urm\u0103torul experiment pentru a demonstra influen\u0163a factorilor de mediu asupra vie\u0163ii \u015fi dezvolt\u0103rii plantelor. Am luat patru ghivece \u00een care am plantat c\u00e2te o plant\u0103 de fasole. Ghiveciul A l-am a\u015fezat la lumin\u0103, ghiveciul B la \u00eentuneric, ghiveciul C la c\u0103ldur\u0103 moderat\u0103 (18\u00b0C), ghiveciul D la rece (0\u00b0C). Am udat plantele de c\u00e2te ori era nevoie. Dup\u0103 c\u00e2teva zile am observat c\u0103 plantele din ghivecele A \u015fi C s-au dezvoltat normal, cea din ghiveciul B s-a \u00eeng\u0103lbenit, iar cea din ghiveciul D a murit. Concluzia a fost c\u0103 plantele nu se pot dezvolta normal f\u0103r\u0103 c\u0103ldur\u0103, ap\u0103 \u015fi lumin\u0103.<\/p>\n
Dinamica societ\u0103\u021bii contemporane \u00eel pune pe copil \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rste fragede \u00een contexte tot mai variate, \u00eei ofer\u0103 situa\u021bii la care adesea trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 spontan rezolvare. Acestea cer capacit\u0103\u021bi de reac\u021bie, abilit\u0103\u021bi formate pe parcursul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, ce \u00eei vor facilita integrarea \u00een mediul social \u0219i natural. Curiozitatea de a se \u00eentreba \u0219i de a explora, spiritul investigator, interpretarea critic\u0103 a observa\u021biilor, dorin\u021ba de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i experien\u021be proprii, receptivitatea \u0219i flexibilitatea de a aplica cuno\u0219tin\u021bele dob\u00e2ndite \u00een via\u021ba cotidian\u0103 reprezint\u0103 fundamentul cre\u0103rii unor personalit\u0103\u021bi dinamice, adaptabile \u0219i integrabile care pre\u021buiesc valori precum respectul fa\u021b\u0103 de adev\u0103rul \u0219tiin\u021bific \u0219i fa\u021b\u0103 de orice form\u0103 de via\u021b\u0103, cooperarea \u00eentre persoane, toleran\u021ba fa\u021b\u0103 de opiniile altora, grija fa\u021b\u0103 de s\u0103n\u0103tatea proprie \u0219i a mediului \u00eenconjur\u0103tor.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em> Studiul disciplinei \u0218tiin\u021be ale naturii urm\u0103re\u0219te, \u00een primul r\u00e2nd, raportarea copilului la mediul de via\u021b\u0103 cu mijloacele adecvate v\u00e2rstei \u0219i nu acumularea mecanic\u0103 de fapte \u0219i informa\u021bii \u0219tiin\u021bifice, implicarea elevilor \u00een activit\u0103\u021bi multiple de observare, aplicare \u0219i experimentare. Astfel, se … Cite\u0219te continuarea
\nCuco\u015f, C.- Pedagogie, Polirom, Ia\u015fi, 2002.
\nIonescu, M., Radu, I.- Didactica modern\u0103, Editura Dacia,\u00a0 Cluj-Napoca 1995.
\nManolescu, M., Potolea, D.- Teoria curriculumului, MEN, 2006.
\nNicola, I.- Tratat de pedagogie \u0219colar\u0103, E.D.P., Bucure\u0219ti, 1996.
\nTudor, V., B\u0103rbuleanu, R., Burtea, E.- Metodica pred\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor despre natur\u0103 la clasele I-IV, E.D.P., Bucure\u0219ti, 1988.
\n*** Ordinul ministrului educa\u021biei na\u021bionale nr. 5003 \/ 02.12.2014.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"