Articolul urm\u0103re\u0219te s\u0103 contribuie la cunoa\u0219terea modului \u00een care elevii din ciclul primar \u00ee\u0219i construiesc imaginea de sine \u00een cadrul interac\u021biunii sociale \u0219colare. Pe baza autoperceperii dar \u0219i ca urmare a interac\u021biunii sociale din spa\u021biul \u0219colar, calitatea imaginii de sine a elevilor se reconstruie\u0219te mereu. Cunoa\u0219terea mecanismelor care determin\u0103 conturarea sinelui elevilor din ciclul primar asigur\u0103 valorizarea fiec\u0103rui copil ca personalitate unic\u0103, cu demnitate \u0219i valoare proprie. \u00cen\u021belegerea modului \u00een care imaginea de sine a elevului se formeaz\u0103 \u00een spa\u021biul \u0219colar reprezint\u0103 o resurs\u0103 important\u0103 \u00een conturarea oric\u0103rui demers educativ. <\/p>\n
Omul percepe \u015fi \u00ee\u015fi formeaz\u0103 un model informa\u0163ional cognitiv nu numai despre obiectele \u015fi fenomenele lumii externe, el se percepe \u015fi pe sine \u00eensu\u015fi, se autoanalizeaz\u0103 \u015fi se autointerpreteaz\u0103. Astfel, \u00een primul r\u00e2nd omul se percepe ca realitate fizic\u0103, ca \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare exterioar\u0103,\u00a0 form\u00e2ndu-\u015fi o imagine mai mult sau mai pu\u0163in obiectiv\u0103 despre eul fizic. Apoi se autoanalizeaz\u0103 ca realitate psihosocial\u0103 sub aspectul posibilit\u0103\u0163ilor, capacit\u0103\u0163ilor, aptitudinilor form\u00e2ndu-\u015fi o imagine despre eul psihic. Acestor aprecieri, individul le asociaz\u0103 judec\u0103\u0163i de valoare (frumos \u2013 ur\u00e2t, capabil \u2013 incapabil).<\/p>\n
A\u015fadar, imaginea de sine implic\u0103 un \u201ecomplex construct mintal, care se elaboreaz\u0103 treptat \u00een cursul evolu\u0163iei ontologice a individului, \u00een paralel \u015fi \u00een str\u00e2ns\u0103 interac\u0163iune cu elaborarea con\u015ftiin\u0163ei lumii obiective printr-un lung \u015fir de procese \u015fi opera\u0163ii de compara\u0163ie, clasificare, ierarhizare, generalizare, integrare\u201d (Golu, 1993, p. 198).<\/p>\n
Calitatea imaginii de sine e determinat\u0103 \u00een mare parte de modul de raportare a individului la realitate, fapt ce produce deosebiri \u00een ceea ce prive\u015fte caracteristicile imaginii de sine \u00een cazul diferi\u0163ilor indivizi. Omul ajunge la o anumit\u0103 imagine de sine nu numai pe calea autoperceperii \u015fi autocontempl\u0103rii izolate, ci \u015fi prin rela\u0163ionare interpersonal\u0103, prin compararea succesiv\u0103 cu imaginile pe care el \u015fi le formeaz\u0103 despre al\u0163ii \u015fi cu imaginile pe care al\u0163ii le formeaz\u0103 despre el. Conceptul de sine luat individual, separat de contextul social, de interrela\u0163ionare nu are prea mare relevan\u0163\u0103 \u00een formarea imaginii de sine, teoriile psihosociale aplec\u00e2ndu-se asupra recunoa\u015fterii importan\u0163ei celorlal\u0163i oameni, semeni, \u00een influen\u0163area ideilor, imaginilor pe care le promov\u0103m despre noi \u00een\u015fine.<\/p>\n
Conceptul despre sine implic\u0103 ansamblul atributelor individuale \u015fi e determinat de apartenen\u0163a subiectului la diferite grupuri. El mai reprezint\u0103 schema internalizat\u0103 ce descrie credin\u0163ele \u015fi sentimentele privitoare la sine, incluz\u00e2nd toate informa\u0163iile \u015fi afectele semnificative despre sinele trecut, prezent \u015fi viitor ale actorului social. Identitatea sinelui se formeaz\u0103 \u00een cursul socializ\u0103rii \u015fi orienteaz\u0103 \u00eentreaga reflec\u0163ie despre lumea social\u0103 \u00eentr-un mod egocentric (Gavreliuc, 2002, p. 317).<\/p>\n
\u00censu\u015findu-\u015fi normele, comportamentele, atitudinile dezirabile din punct de vedere social, prin socializare, individul \u00ee\u015fi construie\u015fte anumite structuri care reflect\u0103 sinele social. Sinele individual reprezint\u0103 diferen\u0163ierea structural\u0103 a individului prin care devine o personalitate din punct de vedere psihologic, reprezint\u0103 modul particular prin care interiorizeaz\u0103 modelele promovate de societate. Rezultatul interac\u0163iunii celor dou\u0103 tipuri de sine reprezint\u0103 sinele total (Dumitru, 2001, p. 73).<\/p>\n
\u00cen via\u0163a de toate zilele, ca \u015fi \u00een activitatea profesional\u0103, fiecare dintre noi aspir\u0103 la cunoa\u015ftere de sine, precum \u015fi la cunoa\u015fterea celorlal\u0163i, astfel c\u0103 individul abordeaz\u0103 pe altul pornind de la sine, dup\u0103 cum reprezentarea despre altul face parte din procesul percep\u0163iei de sine. Oferind cadrul social de compara\u0163ie, precum \u015fi standardele sau reperele necesare, grupul sau colectivul \u00een ipostaza familiei, apoi a clasei de elevi la \u015fcoal\u0103, iar mai t\u00e2rziu a grupului de munc\u0103 profesional\u0103, constituie matricea \u00een care se cristalizeaz\u0103 imaginea de sine.<\/p>\n
Se impune o distinc\u0163ie \u00eentre imaginea social\u0103 de sine \u2013 opiniile grupului receptate de individ \u015fi imaginea proprie de sine \u2013 modul \u00een care se vede subiectul \u00eensu\u015fi. Imaginea pe care o promoveaz\u0103 grupul despre individ constituie o component\u0103 de baz\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei de sine, ponderea ei depinz\u00e2nd de stadiul de dezvoltare al individului, care filtreaz\u0103 p\u0103rerile celorlal\u0163i \u00eentr-un proces continuu, astfel c\u0103 imaginea de sine nu e un simplu ecou al aprecierii celorlal\u0163i.<\/p>\n
La v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 se observ\u0103 tendin\u0163a acestor copii de supraapreciere, copilul face aprecieri centrate pe sine (\u201eeu c\u00e2nt cel mai bine\u201d).<\/p>\n
\u00cen \u015fcoal\u0103, clasa ofer\u0103 spa\u0163iul social de compara\u0163ie \u00een activit\u0103\u0163i comune, copiii fiind adu\u015fi la o scar\u0103 unitar\u0103 de evaluare prin sistemul de notare, astfel c\u0103 autoaprecierea copilului devine mai modest\u0103 (Radu, 1977, p. 61).<\/p><\/blockquote>\n
Deoarece fiin\u0163a proprie ne este cea mai apropiat\u0103 \u015fi mai drag\u0103, o privim \u015fi o consider\u0103m cu mare \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103, fapt ce poate conduce la distorsionarea percep\u0163iei \u00een favoarea unei imagini pozitive. Atitudinea fa\u0163\u0103 de sine, evaluarea \u00een termeni axiologici a caracteristicilor pe care crezi c\u0103 le de\u0163ii se includ \u00een sintagma stima de sine. Ea este privit\u0103 ca autoevaluarea pe care fiecare subiect o realizeaz\u0103 prin articularea atitudinilor despre sine pe o scal\u0103 de la pozitiv la negativ (Gavreliuc, 2002, p. 318).\u00a0 M\u0103sura valorii \u015fi a stimei de sine are ca suport cognitiv conceptul de sine; imaginea de sine e puternic afectat\u0103 de aspira\u0163iile \u015fi idealurile noastre, \u00een elaborarea ei intervenind scara valorilor personale \u015fi eul dorit \u2013 felul \u00een care percepem a\u015ftept\u0103rile persoanelor semnificative fa\u0163\u0103 de noi. P. Ilu\u0163 (2001, p. 23) sus\u0163ine c\u0103 oamenii utilizeaz\u0103 o apreciere global\u0103 c\u00e2nd se pronun\u0163\u0103 asupra valorii propriei persoane, fapt ce determin\u0103 stima de sine global\u0103. \u00cens\u0103, pe de alt\u0103 parte, \u00een paralel cu o evaluare global\u0103, indivizii opereaz\u0103 \u015fi cu valoriz\u0103ri de sine particulare pe domenii \u015fi poten\u0163ialit\u0103\u0163i specifice. Evaluarea stimei de sine se poate produce prin compararea conceptului despre sine cu imaginea ideal\u0103 despre sine iar cu c\u00e2t e mai mare discrepan\u0163a dintre ele cu at\u00e2t mai afectat\u0103 e stima de sine. \u00cen func\u0163ie de r\u0103spunsul celuilalt, prin care ne \u00eensu\u015fim gradul de atingere a standardului sinelui ideal, interioriz\u0103m anumite experien\u0163e care ne determin\u0103 stima de sine. Copiii, \u015fi cu at\u00e2t mai mult adul\u0163ii, filtreaz\u0103 sever semnalele ce vin de la semeni pentru a-\u015fi p\u0103stra o identitate de sine pozitiv\u0103. Cu to\u0163ii suntem aten\u0163i la reac\u0163iile, evalu\u0103rile pe care al\u0163ii le fac despre noi \u015fi totodat\u0103 ne observ\u0103m propriul comportament. A\u015fadar, propria evaluare al\u0103turi de p\u0103rerile pe care ceilal\u0163i \u015fi le fac despre noi \u00een urma comportamentului nostru influen\u0163eaz\u0103 calitatea stimei de sine.<\/p>\n
Nivelul stimei de sine afecteaz\u0103 puternic performan\u0163ele individului \u00een toate activit\u0103\u0163ile pe care le \u00eentreprinde, \u015fi de aceea e necesar ca persoanele cu o stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103 s\u0103 fie sus\u0163inute spre realizare de sine.<\/p>\n
\u00cen cazul mediului \u015fcolar \u015fi familial, aten\u0163ia timpurie asupra dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u0163ii copilului ar trebui s\u0103 cuprind\u0103 modalit\u0103\u0163i de cultivare a stimei de sine.<\/p><\/blockquote>\n
Sistematiz\u00e2nd, imaginea de sine implic\u0103 modul \u00een care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emo\u021bionale, cognitive, sociale \u00een func\u021bie de propria percep\u021bie, la un moment dat al dezvolt\u0103rii noastre, de ceea ce ne-am dori s\u0103 fim sau ceea ce am putea deveni. Stima de sine se refer\u0103 la evalu\u0103rile generale pozitive \u015fi negative ale propriei persoane. Fiecare fiin\u021b\u0103 este unic\u0103 \u0219i are o valoare care merit\u0103 s\u0103 fie respectat\u0103. Dac\u0103 \u00eencrederea \u00een sine depinde mai mult de capacitatea personal\u0103 de a face anumite lucruri, stima de sine reprezint\u0103 rezultatul unei autoevalu\u0103ri \u0219i are un rol foarte important \u00een stabilirea identit\u0103\u021bii personale.<\/p>\n
STUDIU DE CAZ – CLASA DE ELEVI<\/em><\/p>\n
Integra\u0163i fiind \u00een grupul \u015fcolar \u015fi interac\u0163ion\u00e2nd unii cu al\u0163ii \u00eentr-un cadru educa\u0163ional formal, care urm\u0103re\u015fte preg\u0103tirea elevilor pentru buna integrare social\u0103, personalitatea copiilor se formeaz\u0103 \u015fi reformeaz\u0103 mereu \u00een acest context. \u015ecolarii, \u00eenc\u0103 \u00een formare, se percep ca fiind unici \u00een compara\u0163ie cu ceilal\u0163i colegi, av\u00e2nd tr\u0103s\u0103turi specifice, \u015fi, totodat\u0103, se apropie, \u00een interac\u0163iunea zilnic\u0103 din via\u0163a de \u015fcolar, de colegi care le sunt asem\u0103n\u0103tori, cu care au interese \u015fi aspira\u0163ii comune, sau doresc s\u0103 se asemene cu anumi\u0163i colegi, de obicei cu aceia care au performan\u0163e \u015fcolare \u00eenalte. Clasa, devine astfel cadrul \u00een care se formeaz\u0103 identitatea copilului \u015fi unde se deprind treptat normele vie\u0163ii colective datorit\u0103 necesit\u0103\u0163ii stabilirii rela\u0163iilor cu ceilal\u0163i, fie colegi, fie cadre didactice.<\/p>\n
Din interac\u021biunea constant\u0103 cu elevii, pe baza observa\u021biei, precum \u0219i \u00een urma aplic\u0103rii testului Eu sunt… (prin care li se solicit\u0103 elevilor s\u0103 continue propozi\u021bia cu caracteristici proprii) se eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd ace\u0219tia se prezint\u0103, fie \u00een situa\u021bii specifice c\u00e2nd sunt solicita\u021bi, fie \u00een contexte \u0219colare, modul de construire a imaginii de sine la \u015fcolarii mici se bazeaz\u0103 pe con\u015ftientizarea sinelui fizic. Ei se autocaracterizeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin atribute fizice, \u00ee\u0219i prezint\u0103 o anumit\u0103 caracteristic\u0103 a \u00eenf\u0103\u0163i\u0219\u0103rii prin care se disting de ceilal\u0163i colegi. Astfel, ei \u00ee\u015fi prezint\u0103 foarte am\u0103nun\u0163it sinele somatic, exist\u00e2nd \u00een multe cazuri preciz\u0103ri privind culoarea ochilor sau a p\u0103rului (\u201eochi albastru \u00eenchis\u201d), anumite caracteristici fizionomice (\u201enasul lung\u201d, \u201esunt gr\u0103su\u0163\u201d) prin aceasta diferen\u0163iindu-se de colegii care ar putea avea tr\u0103s\u0103turi relativ asem\u0103n\u0103toare. De asemenea, \u00een autocaracteriz\u0103rile acestor copii, apare frecvent atributul \u201efrumos\u201d. Acest fapt este explicabil deoarece acesta este atributul pe care fiecare copil \u00eel prime\u0219te \u00een grupul s\u0103u familial – nucleu \u0219i extins – dar \u0219i \u00een interac\u021biunile cu ceilal\u021bi.<\/p>\n
O alt\u0103 observa\u021bie este aceea c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce \u0219colarii cresc \u0219i se apropie de finalizarea ciclului primar, ei \u00ee\u015fi prezint\u0103 rolurile sociale pe care le au mai ales \u00een familie, prezent\u00e2ndu-\u015fi astfel leg\u0103tura cu familia drept \u201esor\u0103\u201d sau \u201efrate\u201d cu…. Pentru a eviden\u021bia identitatea de rudenie, unii \u0219colari prezint\u0103 numele p\u0103rin\u0163ilor. Imaginea de sine a \u0219colarilor mici este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu familia, fiecare copil aduce \u00een spa\u021biul \u0219colar universul s\u0103u familial, c\u0103 doar acesta este locul socializ\u0103rii primare, a form\u0103rii primare a imaginii de sine.<\/p>\n
Printre alte identit\u0103\u0163i de care sunt con\u015ftien\u0163i \u015fcolarii se afl\u0103 \u015fi tr\u0103s\u0103turile prescrise care \u00eei \u00eenso\u0163esc \u00een activitatea lor zilnic\u0103, precum prezentarea \u015fcolii la care \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi clasa \u00een care sunt integra\u021bi, fapt caracteristic acestei v\u00e2rste deoarece acum, grupul devine anturajul cel mai apreciat de \u015fcolar deoarece \u00eei ofer\u0103 posibilitatea etal\u0103rii propriei personalit\u0103\u0163i. Con\u015ftien\u0163i de asemenea de rela\u0163iile cu ceilal\u0163i, \u00een\u0163eleg\u00e2nd determinismul \u015fi put\u00e2nd s\u0103 se desprind\u0103 de concret \u015fi de realitatea imediat\u0103, la elevii din clasa a IV-a (10 ani ca v\u00e2rst\u0103), se observ\u0103 capacitatea de a stabili identit\u0103\u0163i mai generale, precum cele regionale \u2013 \u201etimi\u015forean\u201d, na\u0163ionale \u2013 \u201erom\u00e2n\u201d, suprana\u0163ionale \u2013 \u201eeuropean\u201d precum \u015fi identit\u0103\u0163i religioase, ace\u015fti copii reg\u0103sindu-se ca membri ai unor asemenea grupuri.<\/p>\n
Atributele pozitive sunt cele care se reg\u0103sesc frecvent \u00een registrul micilor \u0219colari: \u201ecurajos\u201d, \u201ede\u015ftept\u201d, \u201ecuminte\u201d, \u201eactiv\u201d, \u201eharnic\u201d, \u201eserios\u201d, \u201evesel\u201d, \u201edarnic\u201d \u015fi \u201eprietenos\u201d. Acestea vizeaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile interpersonale necesare stabilirii rela\u0163iilor cu alterii (\u201eprietenos\u201d, \u201edarnic\u201d, \u201evesel\u201d); capacitatea de autodeterminare \u015fi voluntarism (\u201eserios\u201d, \u201eharnic\u201d, \u201eactiv\u201d); a tr\u0103s\u0103turilor de personalitate ce includ abilitatea de adecvare la un anume context, specific cel \u0219colar (\u201ecuminte\u201d) \u015fi prezent\u0103ri favorabile ale cogni\u0163iilor (\u201ede\u015ftept\u201d). Portretul general al identit\u0103\u0163ii de sine vizeaz\u0103 rela\u0163ion\u0103rile cu ceilal\u0163i \u00een func\u0163ie de aspectele pozitive ale sinelui precum \u015fi caracteristici pozitive ale capacit\u0103\u0163ii de autodeterminare pentru atingerea performan\u0163elor \u015fcolare datorit\u0103 unui atuu important pentru aceste realiz\u0103ri, a fi de\u015ftept. Acestea sunt de asemenea determin\u0103ri ale p\u0103rin\u021bilor prin care li se transmite copiilor modelul dezirabil de comportare \u00een \u0219coal\u0103.<\/p>\n
Deoarece rolul de \u201e\u0219colar\u201d implic\u0103 o munc\u0103 \u0219i o activitate care este notat\u0103 de cadrul didactic, acest fapt produce modific\u0103ri \u00een formarea imaginii de sine a copilului. O evaluare pozitiv\u0103 poate conduce la o stim\u0103 de sine \u00eenalt\u0103 pe c\u00e2nd o not\u0103 mic\u0103 produce un disconfort psihic \u0219i o evaluare de sine sc\u0103zut\u0103. De asemenea, interesul copiilor pentru anumite discipline \u0219colare poate fi diferit fapt ce atrage asupra unora clasific\u0103ri de genul \u201ematematicianul\u201d, \u201epoeta\u201d, \u201eartistul\u201d, \u201etocilara\u201d care sunt internalizate de copii \u0219i devin p\u0103r\u021bi ale sinelui.<\/p>\n
Rela\u0163iile afectiv-simpatetice stabilite \u00eentre elev \u015fi colectivul clasei constituie un punct important \u00een formarea imaginii de sine. Pot exista situa\u0163ii \u00een clas\u0103 c\u00e2nd un elev e respins de colectiv sau de unele grupuri formate spontan \u00een interiorul lui, sau e pus \u00een dificultate datorit\u0103 unor atitudini sau cuvinte insuficient controlate ale educatorului. Totodat\u0103, conduitele unor colegi care \u00eel resping, \u00eel batjocoresc produc o sc\u0103dere a stimei de sine a elevului, precum \u015fi conturarea unui sine negativ. Statutul de elev popular sau respins se datoreaz\u0103 \u015fi pozi\u0163iei pe care acesta \u015fi-o cucere\u015fte \u00een cadrul clasei prin eforturile \u015fcolare, anumite performan\u0163e, gradul de sociabilitate, preocup\u0103ri specifice, \u0163inut\u0103.<\/p>\n
Exist\u0103 \u015fi elevi care, prin tr\u0103s\u0103turile lor puternice de personalitate, se impun cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00een stima colectivului clasei, acesta oferindu-i un climat propice dezvolt\u0103rii. Al\u0163ii \u015ftiu s\u0103 stabileasc\u0103 contactul social \u015fi \u00ee\u015fi cuceresc relativ u\u015for statutul de elev popular, rela\u0163ia pozitiv\u0103 cu colegii fiind un imbold \u00een activitatea \u015fcolar\u0103. F\u0103r\u0103 a-\u015fi da seama, uneori educatorul, prefer\u00e2nd s\u0103 lucreze cu elevii dinamici, poate contribui la starea de izolare a unui elev respins de colectiv.<\/p>\n
\u00cen clas\u0103 se fac aprecieri, etichet\u0103ri at\u00e2t din partea cadrelor didactice c\u00e2t \u015fi din partea celorlal\u0163i elevi, despre aspectul fizic, sexul, rasa, performan\u0163ele \u015fcolare ale copiilor, acestea fiind aspecte care contribuie la formarea imaginii de sine a acestora, copiii ajung\u00e2nd \u00eens\u0103 de multe ori s\u0103 se comporte \u00een func\u0163ie de respectivele etichet\u0103ri.<\/p>\n
Diferen\u0163ele dintre copiii care provin din clase sociale diferite, din grupuri socioculturale diferite, care au acces la art\u0103, la c\u0103l\u0103torii, la media produc conturarea unor imagini despre sine diferite \u00een cadrul clasei de elevi. Rolul cadrului didactic este de a \u00eembina eficient aceste determin\u0103ri \u0219i de a crea \u00een clas\u0103 un climat favorabil dezvoltarii tuturor elevilor.<\/p>\n
Cunosc\u00e2nd aceste aspecte care se reg\u0103sesc \u00een spa\u021biul \u0219colar, munca educatorului cap\u0103t\u0103 o mai mare responsabilitate; astfel c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 activitatea didactic\u0103 ce implic\u0103 preg\u0103tirea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i academic\u0103 a \u0219colarilor, trebuie s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u0219i munca de formare a personalit\u0103\u021bii acestora. Asistarea elevilor cu necesit\u0103\u021bi de integrare \u00een colectivul clasei, urm\u0103rirea form\u0103rii unei imagini de sine conforme cu realitatea propriilor aptitudini individuale \u0219i psihologice, accentul pe valorizarea fiec\u0103rui copil creat cu demnitate \u0219i valoare uman\u0103, dezvoltarea intelectual\u0103 c\u00e2t \u0219i social\u0103 a \u0219colarilor reprezint\u0103 obiective ce trebuie urm\u0103rite \u0219i realizate de c\u0103tre fiecare cadru didactic.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n
1. Dumitru, I.Al. (2001). Personalitate \u2013 atitudini \u015fi valori. Timi\u015foara: Editura de Vest.
\n2. Gavreliuc, A. (2002). O c\u0103l\u0103torie al\u0103turi de cel\u0103lalt. Timi\u015foara: Editura Universit\u0103\u0163ii de Vest.
\n3.\u00a0 Golu, M. (1993). Dinamica personalit\u0103\u0163ii. Bucure\u015fti: Editura Geneze.
\n4. Ilu\u0163, P. (2001). Sinele \u015fi cunoa\u015fterea lui. Teme actuale de psihosociologie. Ia\u015fi: Editura Polirom.
\n5.\u00a0\u00a0 Radu, I. (1977). Psihologie social\u0103 \u2013 lec\u0163ii. Cluj-Napoca.
\n6. www.cdt-babes.ro\/articole\/imaginea-de-sine-stima-de-sine-si-increderea-in-sine.php<\/a><\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Articolul urm\u0103re\u0219te s\u0103 contribuie la cunoa\u0219terea modului \u00een care elevii din ciclul primar \u00ee\u0219i construiesc imaginea de sine \u00een cadrul interac\u021biunii sociale \u0219colare. Pe baza autoperceperii dar \u0219i ca urmare a interac\u021biunii sociale din spa\u021biul \u0219colar, calitatea imaginii de sine … Cite\u0219te continuarea