Tehnica autochestionarelor este o nou\u0103 modalitate de a \u00eenv\u0103\u0163a prin descoperire. Elevul se bazeaz\u0103 pe for\u0163a personal\u0103 de cunoa\u015ftere, dar creeaz\u0103 el \u00eensu\u015fi situa\u0163ii-problem\u0103, iar profesorul propune algoritmi de elaborare a r\u0103spunsurilor elevilor. Are un pronun\u0163at caracter formativ prin valorificarea propriului poten\u0163ial al elevului, implic\u0103 elevul direct \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are, stimul\u00e2ndu-i creativitatea, interesul pentru nou, iar rela\u0163ia profesor-elev este pus\u0103 sub imperativul activiz\u0103rii elevilor.
\nArticolul prezinta o aplica\u021bie a tehnicii autochestionarelor la disciplina limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103.
\n<\/p>\n
\u00cen condi\u0163iile \u00een care, la \u00eenceputul clasei a IX-a, elevii \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i de \u00een\u0163elegere a unui text literar, \u00een special liric, cu at\u00e2t mai mult dac\u0103 acesta apar\u0163ine unui autor modern sau contemporan, prin tehnica autochestionarelor se \u00eencearc\u0103 actualizarea \u015fi aplicarea cuno\u015ftin\u0163elor \u00eensu\u015fite \u00een clasele anterioare. Dac\u0103 \u00een clasele V-VIII accentul cade adesea pe memorarea unor comentarii, iar elementele de gramatic\u0103 risc\u0103 s\u0103-\u015fi piard\u0103 utilitatea \u00een liceu, profesorul de limba rom\u00e2n\u0103 revigoreaz\u0103 aspecte pozitive ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, \u00een mod progresiv, \u00eentruc\u00e2t metoda formul\u0103rii \u00eentreb\u0103rilor are un precedent \u00eencep\u00e2nd cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar; \u00een clasele a III-a \u015fi a IV-a, elevii extrag ideile principale dintr-un text literar sub forma unor enun\u0163uri sau a unor \u00eentreb\u0103ri, \u00een vederea alc\u0103tuirii unui rezumat.<\/p>\n
\u00cen manuale exist\u0103 deja \u00eentreb\u0103ri referitoare la textul literar studiat, prin urmare exist\u0103 un model. Profesorul poate propune elevilor si alte texte apar\u0163in\u00e2nd unor etape diferite de crea\u0163ie sau din cadrul aceleia\u015fi etape \u00een vederea aprofund\u0103rii cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi cere acestora, organiza\u0163i \u00een grupe, s\u0103 formuleze ei \u00een\u015fi\u015fi \u00eentreb\u0103ri. Elevii mediteaz\u0103 \u015fi asupra eventualelor r\u0103spunsuri, pentru c\u0103 \u00eentreb\u0103rile vor fi adresate colegilor din celelalte grupuri din al doilea sau al treilea r\u00e2nd. Treptat, profesorul introduce algoritmii de rezolvare, de identificare sau de crea\u0163ie.\u00a0 Exemplu: Formula\u0163i\u00a0 c\u00e2te dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri referindu-v\u0103 la: elemente de vocabular \u015fi expresivitate; elemente de structur\u0103 \u015fi con\u0163inut (tem\u0103, idee poetic\u0103 etc.); o \u00eentrebare, cel pu\u0163in, care vizeaz\u0103 propria opinie.<\/p>\n
Metoda presupune flexibilitate \u015fi o gradare a rezolv\u0103rii problemelor, de aceea, \u00eentr-o alt\u0103 or\u0103, grupurile de elevi pot primi dou\u0103 texte poetice care apar\u0163in unor etape diferite din crea\u0163ia aceluia\u015fi poet, de exemplu, Nichita St\u0103nescu \u2013 o poezie din primele volume, Sensul iubirii<\/em> sau O viziune a sentimentelor<\/em>, \u015fi alta din perioada maturit\u0103\u0163ii artistice, 11 Elegii<\/em> sau Necuvintele<\/em>. \u00centreb\u0103rile pot fi formulate prin observarea\/ analiza comparativ\u0103 a celor dou\u0103 poezii: evolu\u0163ia de la iubirea care transfigureaz\u0103 lumea la v\u00e2rsta adolescen\u0163ei la cea de triste\u0163e determinat\u0103 de interogarea asupra sensului existen\u0163ei. De asemenea, se pot desprinde asem\u0103n\u0103ri \u015fi deosebiri prin studiul a dou\u0103 texte literare apar\u0163in\u00e2nd unor scriitori diferi\u0163i, din aceea\u015fi epoc\u0103 sau din epoci\/ curente\/ tendin\u0163e literare diferite: Eminescu \u2013 Bacovia; Eminescu \u2013 Nichita St\u0103nescu, Bacovia \u2013 Alecsandri, etc. Elevii sesizeaz\u0103, prin \u00eentreb\u0103rile formulate, aspecte comune, de exemplu, \u00een Pe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u0163<\/em>, elemente simboliste \u00eent\u00e2lnite preponderent la Bacovia, elemente romantice la Eminescu \u015fi Nichita (poezia de dragoste) sau deosebiri evidente, cum ar fi schematizarea, banalizarea inten\u0163ionat\u0103 a peisajului bacovian \u015fi bog\u0103\u0163ia elementelor ornante \u00een pastelul lui Alecsandri.<\/p>\n \u00centreb\u0103rile formulate de c\u0103tre elevi \u00eei orienteaz\u0103 spre \u00een\u0163elegerea textului, surprinderea unor valori expresive ale unor categorii gramaticale, descoperirea unor sensuri surprinz\u0103toare\u00a0 ale unor cuvinte insignifiante \u00een afara contextului: Pentru formularea \u00eentreb\u0103rilor, elevii \u00eent\u00e2i observ\u0103 un fapt lingvistic susceptibil de expresivitate, realizeaz\u0103 conexiunile cu experien\u0163a sa lingvistic\u0103 \u015fi au surpriza descoperirii unor semnifica\u0163ii ascunse ale unor cuvinte obi\u015fnuite. Interogarea asupra textului literar este o interoga\u0163ie asupra universului, pentru c\u0103 poetul exprim\u0103 cele mai profunde tr\u0103iri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problemele majore ale existen\u0163ei. Descoperirea semnifica\u0163iei ascunse, ultime a cuv\u00e2ntului este aventura de cunoa\u015ftere a omenirii. De aceea, profesorul intervine pentru formularea adecvat\u0103 a \u00eentreb\u0103rilor\/ r\u0103spunsurilor. Pe baza acestora, se contureaz\u0103 unele interpret\u0103ri, comentarii, evit\u00e2ndu-se memorarea lor din c\u0103r\u0163ile cu caracter comercial. Realizarea acestor interpret\u0103ri literare implic\u0103 o reconstruc\u0163ie a grupurilor \u00een sensul metodei interactive \u00een grup Re\u0163eaua de discu\u0163ii, \u00eentruc\u00e2t apar de multe ori con\u0163inuturi conflictuale, care permit interpret\u0103ri multiple (de exemplu, dificultatea lingvistic\u0103 a poeziei Joc secund<\/em>, de Ion Barbu). Solu\u0163ia, \u00een aceste situa\u0163ii, este acceptarea opiniilor pertinente, \u00eentr-o complementaritate a evalu\u0103rii \u015fi autoevalu\u0103rii acestora, prin sus\u0163inere argumentat\u0103 a ideilor.<\/p>\n Tehnica autochestionarelor are avantajul preg\u0103tirii elevului de a interoga el \u00eensu\u015fi textul literar, de a descoperi sufletul autorului risipit \u00een cuvinte, de a rela\u0163iona cu colegii, de a-\u015fi impune opinia argumentat\u0103, valorific\u00e2ndu-\u015fi, prin autonomie, autoritate \u015fi spirit critic, propriul poten\u0163ial.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Tehnica autochestionarelor este o nou\u0103 modalitate de a \u00eenv\u0103\u0163a prin descoperire. Elevul se bazeaz\u0103 pe for\u0163a personal\u0103 de cunoa\u015ftere, dar creeaz\u0103 el \u00eensu\u015fi situa\u0163ii-problem\u0103, iar profesorul propune algoritmi de elaborare a r\u0103spunsurilor elevilor. Are un pronun\u0163at caracter formativ prin valorificarea … Cite\u0219te continuarea
\n\u2022 Ce rol are folosirea adverbului a\u015fa \u00een versul: Mi-e a\u015fa de dor de tine<\/em> (Blaga, Dorul<\/em>);
\n\u2022 Explic\u0103 repetarea cuv\u00e2ntului plumb \u00een poezia Plumb<\/em> de George Bacovia?
\n\u2022 Care este valoarea stilistic\u0103 a unor substantive\/ adjective\/ verbe\/ semne de punctua\u0163ie (predominan\u0163a unor p\u0103r\u0163i de vorbire, alternan\u0163e temporale, diateze etc.) \u00een textul dat?<\/p>\n