Bazat pe experien\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 pe parcursul atelierelor de Teatru \u00een Educa\u0163ie desf\u0103\u015furate \u00een Marea Britanie, Fran\u0163a \u015fi Rom\u00e2nia \u00eentre anii 2005-2008, articolul de mai jos \u00ee\u015fi propune \u2013 mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u2013 s\u0103 formuleze \u015fi s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra unui set de \u00eentreb\u0103ri foarte importante \u015fi de actualitate \u00een secolul XXI. Cine sunt Eu? cine sunt Ceilal\u0163i? ce \u00eenseamn\u0103 Spa\u0163iul-dintre-Noi? de ce Povestiri? \u015fi mai ales de ce Povestirile Celorlal\u0163i? care este rolul educa\u0163iei \u00een zilele noastre? care sunt c\u00e2teva din provoc\u0103rile adresate profesorilor azi? care este rolul teatrului \u00een educa\u0163ia tinerei genera\u0163ii?, iat\u0103 c\u00e2teva dintre punctele atinse \u00een r\u00e2ndurile de mai jos. Pentru c\u0103 simpla adresare a unei \u00eentreb\u0103ri este uneori de-ajuns.
\n<\/p>\n
Nimic neobi\u015fnuit \u00een posterul mare, lucios \u015fi viu colorat. Nici un detaliu care ar fi putut face trimitere la un spa\u0163iu geografic sau la un altul. Pe fundal, ziduri de c\u0103r\u0103mid\u0103, decorate din abunden\u0163\u0103 cu graffiti. \u00cen prim plan, un t\u00e2n\u0103r de culoare surprins \u00een fug\u0103. Nimic mai mult.
\nRom\u00e2nia \u00eenceputului de secol XXI. 15 adolescen\u0163i de 13-14 ani sunt invita\u0163i s\u0103 lucreze \u00een grup \u015fi s\u0103 construiasc\u0103 un \u00eenceput de povestire pornind de la posterul \u00een chestiune. A\u015fa cum era de a\u015fteptat, se \u00eencearc\u0103 o reconstruire a contextului. Se nasc \u00eentreb\u0103ri, apar r\u0103spunsuri. Cine e t\u00e2n\u0103rul mai sus men\u0163ionat? \u015ei de ce, dar mai ales de cine fuge el? O serie de \u00eentreb\u0103ri, un r\u0103spuns comun: personajul din imagine e \u2013 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u2013 un delincvent, urm\u0103rit \u2013 mai mult ca sigur \u2013 de un poli\u0163ist.<\/p>\n
Prin r\u0103spunsurile lor, cei 15 adolescen\u0163i nu se sfiesc s\u0103 pun\u0103 etichete, s\u0103 recurg\u0103 la stereotipuri, s\u0103 nu-\u015fi acorde nici m\u0103car un r\u0103gaz de g\u00e2ndire. Situa\u0163ia de fa\u0163\u0103 pare at\u00e2t de clar\u0103, \u00eenc\u00e2t eforturile lor se concentreaz\u0103 mai degrab\u0103 pe descrierea infrac\u0163iunii, iar dac\u0103 li se cere s\u0103 construiasc\u0103 un alt poster pentru a complete imaginea dat\u0103, acesta va trebui s\u0103-i urmeze primului \u015fi s\u0103-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze pe eroul salvator.<\/p>\n
Jocul de-a ho\u0163ii \u015fi vardi\u015ftii nu le-a fost dealtfel deloc str\u0103in celor care au imaginat afi\u015ful nostru. Viziunea lor asupra \u00eentregii situa\u0163ii este \u00eens\u0103 diferit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici detalii. T\u00e2n\u0103rul de culoare \u00een haine ponosite, departe de a fi un infractor, este chiar poli\u0163istul sub acoperire, surprins \u00een ac\u0163iune.<\/p>\n
De unde vin concluziile adolescen\u0163ilor no\u015ftri? Probabil din u\u015furin\u0163a cu care accept\u0103m prejudec\u0103\u0163i, cu care sus\u0163inem stereotipuri. Din lipsa de provoc\u0103ri adresate tinerilor no\u015ftri de a-\u015fi deschide ochii \u015fi mintea \u015fi de a explora astfel diversitatea din jurul nostru.
\nAm lansat astfel invita\u0163ia de a analiza, dar mai ales de a asculta cu aten\u0163ie povestirile celorlal\u0163i. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, avem de-a face cu o putere neb\u0103nuit\u0103 a Povestirii asupra tuturor celor cu care aceasta intr\u0103 \u00een contact: cei care o tr\u0103iesc, cei care o spun. Evident, cei care o ascult\u0103. Povestiri v\u0103zute din perspective diferite, ca \u00eentr-un joc cu prisme colorate. Povestiri care reflect\u0103 \u00een totalitate apartenen\u0163a vorbitorului la un spa\u0163iu geografic clar delimitat, precum \u015fi dependen\u0163a ascult\u0103torului de toate elementele care \u00eei definesc lui \u00eensu\u015fi lumea. Multiculturalism, universalitate. Povestiri \u015fi perspective. Cultur\u0103, literatur\u0103, teatru.<\/p>\n
S-ar p\u0103rea c\u0103 \u00een secolul XX \u00een majoritatea \u0163\u0103rilor lumii sistemul educa\u0163ional a presupus \u00eent\u00e2i de toate o viziune de ansamblu asupra lucrurilor. Astfel se realiza o imagine unificatoare, care prezenta \u00eens\u0103 dezavantajul clar c\u0103 oamenii puteau deveni u\u015for piese minuscule pe o tabl\u0103 de \u015fah mult prea aglomerat\u0103. Aveam de-a face mai degrab\u0103 cu statistici, dec\u00e2t cu cazuri particulare. Pasul urm\u0103tor, programe \u015fi manuale supra-\u00eenc\u0103rcate, mai valabile, mai serioase \u015fi aparent mai eficiente. Din p\u0103cate, \u00een contextul educa\u0163ional, adjectivul \u201eserios\u201d ajunsese adesea s\u0103 \u00eensemne rigid, lipsit de spontaneitate sau de orice urm\u0103 de creativitate, \u00eentunecat.<\/p>\n
Marea Britanie, confruntat\u0103 mult timp cu aceast\u0103 viziune \u201em\u0103runt\u0103\u201d asupra lucrurilor, se bucur\u0103 s\u0103 redescopere \u00een fiecare zi ceea ce noi to\u0163i numim educa\u0163ia \u00een beneficiul elevului. Educa\u0163ia prin joc sau joac\u0103, o educa\u0163ie care presupune abordarea unor teme foarte serioase prin teatru. Se crede c\u0103 astfel li se permite tinerilor s\u0103 se implice activ \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 renun\u0163e la a\u015fa-numita viziune de tunel, s\u0103 reviziteze contexte familiare pentru a le atribui valen\u0163e noi. S\u0103 \u00eemprumute, chiar \u015fi pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp, lentilele altfel colorate ale celui de l\u00e2ng\u0103 ei pentru o altfel de perspectiv\u0103 asupra ansamblului. S\u0103 se remodeleze astfel \u00een permanen\u0163\u0103.<\/p>\n
Desigur, \u00een sprijinul acestui tip de educa\u0163ie vin \u00een mod necesar o descongestionare a materiei, precum \u015fi o mai extins\u0103 expunere la multiculturalism. De asemenea \u015fi deloc de neglijat, un ajutor din partea elevilor englezi, transforma\u0163i \u00een beneficiari activi, interesa\u0163i de ceea ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, predarea limbilor str\u0103ine a suferit transform\u0103ri importante \u00een Rom\u00e2nia ultimilor 20 de ani. Se remarc\u0103 o mare deschidere c\u0103tre folosirea de metode \u015fi tehnici de predare moderne, precum \u015fi o diversificare a materialelor didactice utilizate. Studiul limbilor str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia zilelor noastre presupune \u00een acela\u015fi timp o cercetare aprofundat\u0103 a spa\u0163iului cultural englez \/ francez etc., prin intermediul literaturii \u015fi al elementelor de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie. \u00cen epoca secolului XXI, este de a\u015fteptat ca profesorii de limbi str\u0103ine s\u0103 \u0163in\u0103 pasul cu toate aceste transform\u0103ri \u015fi s\u0103-i \u00eencurajeze \u00een permanen\u0163\u0103 pe tineri s\u0103 devin\u0103 exploratori activi ai unui spa\u0163iu cultural mai pu\u0163in familiar.<\/p>\n
\u00cencerc\u0103rile mele practice de a-i stimula pe adolescen\u0163i s\u0103 se implice activ \u00een studiul limbii engleze prin intermediul literaturii \u015fi al elementelor de civiliza\u0163ie englez\u0103 mi-au demonstrat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 faptul c\u0103 teatrul poate fi o unealt\u0103 extrem de folositoare \u015fi de la \u00eendem\u00e2n\u0103. \u00cen acest context se pot deschide c\u0103r\u0103ri noi \u015fi se pot \u00eensufle\u0163i texte scrise. Punctele noastre de vedere dob\u00e2ndesc profunzime, iar acest lucru duce c\u0103tre o permanent\u0103 analiz\u0103 \u015fi revizuire at\u00e2t a propriei noastre personalit\u0103\u0163i, c\u00e2t \u015fi a spa\u0163iului cultural \u00een care ne afl\u0103m noi to\u0163i.<\/p>\n
\u00cen sine, conceptele de multiculturalism \u015fi multiplicitate se refer\u0103 la ceva ce \u201ese dezvolt\u0103 \u00een centrul spa\u0163iului \u00een care noi \u00een\u015fine locuim al\u0103turi de ceilal\u0163i\u201d (Aoki). \u015ei oare cum ne-am putea a\u015ftepta s\u0103 \u201ecre\u015ftem\u201d, dac\u0103 ne este at\u00e2t de team\u0103 s\u0103 p\u0103\u015fim \u00een acest spa\u0163iu deschis \u00een care au loc toate \u00eent\u00e2lnirile cu Cel\u0103lalt? Chestiune de perspectiv\u0103. Spa\u0163iul dintre noi poate deveni at\u00e2t de u\u015for un abis, dac\u0103 \u00eentr-o pr\u0103pastie ne dorim s\u0103-l transform\u0103m. Dar \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, acesta poate deveni spa\u0163iul \u00eent\u00e2lnirilor noastre cu ceilal\u0163i \u015fi \u00een acest fel locul \u00een care putem s\u0103 ne \u00een\u0163elegem pe noi \u00een\u015fine cu adev\u0103rat.<\/p>\n
A\u015f spune c\u0103 \u00een secolul XXI li se cere profesorilor s\u0103 se opreasc\u0103 \u015fi s\u0103 asculte cu aten\u0163ie mul\u0163imea de voci, de multe ori at\u00e2t de diferite unele fa\u0163\u0103 de altele (Greene). Tot profesorii sunt primii provoca\u0163i s\u0103 realizeze c\u0103 oamenii sunt adesea tenta\u0163i de u\u015furin\u0163a cu care o prejudecat\u0103 poate lua na\u015ftere sau insist\u0103 s\u0103 adopte iar \u015fi iar o viziune limitat\u0103 asupra a ceea ce ne \u00eenconjoar\u0103. S\u0103 devin\u0103 con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 fiecare dintre noi poate \u00eentr-un moment sau altul s\u0103 se lase prins \u00een mrejele propriilor sale adev\u0103ruri.<\/p>\n
Iar dac\u0103 \u00een zilele noastre se a\u015fteapt\u0103 de la t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een armonie cu ceilal\u0163i \u015fi s\u0103 contribuie la refacerea acestui spa\u0163iu cultural comun, \u00eemp\u0103r\u0163it \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit (Greene), le revine \u00eenc\u0103 o dat\u0103 profesorilor sarcina de a-i ajuta pe adolescen\u0163i s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u00e2t de repede o prejudecat\u0103 \u015fi un stereotip devin o povar\u0103 incredibil\u0103. De asemenea, \u00een ce masur\u0103 diviziunea \u015fi ostilitatea ne pot r\u0103ni pe to\u0163i. Tinerilor li s-ar cere \u00een acest fel s\u0103-\u015fi deschid\u0103 ochii \u015fi mintea, s\u0103 abandoneze acea viziune de tunel mai sus men\u0163ionat\u0103, s\u0103 chestioneze situa\u0163ii care ar p\u0103rea fixe \u015fi stabile \u015fi s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre ceea ce este mai pu\u0163in cunoscut \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 pare mai pu\u0163in confortabil \u00eentr-o cultur\u0103 diferit\u0103.<\/p>\n
C\u00e2t despre teatru \u00een contextul educa\u0163ional, e bine cunoscut faptul c\u0103 prin joc (actoricesc) \u201eexperien\u0163a imaginar\u0103 a fic\u0163iunii este mai rapid\u0103 dec\u00e2t cea realizat\u0103 printr-un text scris. Deoarece limbajul din teatru face uz nu doar de cuvinte, ci \u015fi de alte tipuri de semnale, le este oferit\u0103 \u015fansa adolescen\u0163ilor de a descoperi noi \u201ec\u0103i de acces \u015fi de angajare\u201d. Diferitele interpret\u0103ri \u015fi nuan\u0163e de interpretare \u00eembog\u0103\u0163esc orice discu\u0163ie desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een spa\u0163iul restr\u00e2ns al clasei\u201d (Winston).<\/p>\n
Sau, pentru a o cita pe una din elevele mele, \u201eoamenii nu ascult\u0103 \u00eentotdeauna. Cred c\u0103 au tendin\u0163a s\u0103 observe \u015fi s\u0103 analizeze mai bine o situa\u0163ie dac\u0103 li se pare lor c\u0103 se g\u0103sesc \u00eentr-un fel sau altul implica\u0163i \u00een ea. Dac\u0103 ei cred c\u0103 au la ce s\u0103 se raporteze \u00eentr-un spa\u0163iu care le-ar apar\u0163ine sau care le este foarte familiar\u201d.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em> Bazat pe experien\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 pe parcursul atelierelor de Teatru \u00een Educa\u0163ie desf\u0103\u015furate \u00een Marea Britanie, Fran\u0163a \u015fi Rom\u00e2nia \u00eentre anii 2005-2008, articolul de mai jos \u00ee\u015fi propune \u2013 mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u2013 s\u0103 formuleze \u015fi s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia … Cite\u0219te continuarea
\n1. Aoki, T. Spinning Inspirited Images in the Midst of Planned and Live(d) Curricula<\/em>.
\n2. Bhabha, H. (2005) \u2018Culture\u2019s In-Between\u2019<\/em>, in Hall, S. & Du Gay, P. Questions of Cultural Identity<\/em>, London, SAGE Publications.
\n3. Bharucha, R. (2000) The Politics of Cultural Practice \u2013 Thinking through Theatre in an Age of Globalization<\/em>, London, The Athlone Press.
\n4. Greene, M. (1995) Releasing the Imagination<\/em>, London, Routledge.
\n5. Grossberg, L. (2005) \u2018Identity and Cultural Studies: Is That All There Is?<\/em>\u2019, in Hall, S. & Du Gay, P. Questions of Cultural Identity<\/em>, London, SAGE Publications.
\n6. Redhill, M. (2005) Goodness<\/em>, Toronto, Coach House Books.
\n7. Winston, J. (2004) \u2018Integrating Drama and English: Literacy and Oracy in Action<\/em>\u2019, in English Drama Media<\/em>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"