\u00centr-o societate care se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 schimbare, cuno\u0219tin\u021bele se perimeaz\u0103 repede \u0219i din acest motiv elevii care termin\u0103 liceul sau chiar studiile superioare, se v\u0103d pu\u0219i \u00een situa\u021bia de a nu mai putea aplica ceea ce au \u00eenv\u0103\u021bat pe parcursul acestor ani. Din acest motiv, scopurile \u0219i obiectivele \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc s-au schimbat \u00een ultimele decenii, accentul nu mai cade pe \u00eensu\u0219irea unor cuno\u0219tin\u021be ci pe formarea competen\u021belor. Elevii trebuie s\u0103 capete p\u00e2rghiile prin care, mai t\u00e2rziu, se vor descurca singuri, adic\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103 \u00eenve\u021be. Profesorul este din ce \u00een ce mai mult un coordonator care s\u0103 \u00eendrepte pa\u0219ii copiilor \u00een direc\u021bia potrivit\u0103.<\/p>\n
Aceast\u0103 schimbare survenit\u0103 \u00een cadrul procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt determin\u0103 modernizarea bazei materiale dar \u015fi schimbarea unor mentalit\u0103\u0163i la nivelul cadrelor didactice. Ele trebuie s\u0103 se arate dornice s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 elevilor noile metode \u015fi tehnici prin care elevii pot c\u0103p\u0103ta anumite abilit\u0103\u0163i sau competen\u0163e \u015fi nu doar cuno\u015ftin\u0163e. Mul\u0163i dintre elevii no\u015ftri, fie constr\u00e2\u015fi de \u00eemprejur\u0103ri fie din dorin\u0163a de a evolua, fac cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu sisteme de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt europene sau chiar interna\u0163ionale unde, conteaz\u0103 mai pu\u0163in bagajul de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi mai mult posibilitatea de adaptare rapid\u0103 la schimb\u0103rile societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103iesc.<\/p>\n
Mari pedagogi rom\u00e2ni au definit metoda didactic\u0103 ca fiind un model sau o cale de urmat c\u0103tre atingerea obiectivelor propuse la \u00eenceputul activit\u0103\u0163iilor. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple:<\/p>\n
Metodele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt sunt un element de baz\u0103 al strategiilor didactice, afl\u00e2ndu-se \u00een str\u00e2ns\u0103 rela\u0163ie cu mijloacele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi cu modalit\u0103\u0163ile de grupare a elevilor. De aceea, op\u0163iunea pentru o anumit\u0103 strategie didactic\u0103 condi\u0163ioneaz\u0103 utilizarea unor metode de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt specifice.<\/p>\n
Pentru c\u0103 sunt profesor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, m-am documentat \u015fi am experimentat tot felul de metode didactice care s\u0103-i determine pe elevii mei s\u0103 \u00eenve\u0163e mai mult, mai repede, mai bine. Trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 nu toate metodele s-au dovedit eficiente, acest lucru dator\u00e2ndu-se colectivului de elevi cu care lucram. Uneori, aceia\u015fi metod\u0103, aplicat\u0103 la clase paralele nu func\u0163iona la fel de bine, tocmai de aceea, pe l\u00e2ng\u0103 metode \u015fi mijloace de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, conteaz\u0103 foarte mult \u015fi nivelul de receptivitate al colectivului de elevi.<\/p>\n
Prin\u00a0metode de tip activ-participative \u00een\u0163eleg orice situa\u0163ie prin care elevii sunt solicita\u0163i \u015fi sunt sco\u015fi din ipostaza de obiect al form\u0103rii \u015fi sunt transforma\u0163i \u00een subiec\u0163i activi, coparticipan\u0163i la propria formare.<\/p>\n
1.Metoda cubului<\/strong><\/p>\n Se realizeaz\u0103 un cub ale c\u0103rui fe\u0163e pot fi acoperite cu h\u00e2rtie de culori diferite iar pe fiecare fa\u0163\u0103 a cubului se scrie c\u00e2te una dintre urm\u0103toarele instruc\u0163iuni: DESCRIE, COMPAR\u0102, ANALIZEAZ\u0102, ASOCIAZ\u0102, APLIC\u0102, ARGUMENTEAZ\u0102; Se poate lucra \u00een perechi sau \u00een grupuri restr\u00e2nse;<\/p>\n Iat\u0103 un exemplu de utilizare a acestei metode la clasa a X-a, \u00een recapitularea basmului cult \u201ePovestea lui Harap-Alb<\/em><\/strong>\u201d:<\/p>\n I. Descrie \/ Realiza\u021bi descrierea din puncte diferite de vedere; II. Compar\u0103 \/ Compara\u0163i cu alte no\u0163iuni asem\u0103n\u0103toare sau diferite; III. Asociaz\u0103 \/ Asocia\u0163i no\u0163iunile: La ce v\u0103 \u00eendeamn\u0103 s\u0103 v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i? IV. Analizeaz\u0103 \/ Analiza\u0163i conceptul: Din ce este f\u0103cut, din ce se compune el? V. Aplic\u0103\/ Aplica\u0163i: Ce pute\u0163i face cu el? Cum poate fi folosit? VI. Argumenteaz\u0103\/\u00a0 Argumenta\u0163i pro sau contra. Lua\u0163i atitudine \u015fi nota\u0163i o serie de motive care vin \u00een sprijinul afirma\u0163iilor voastre. Puncte tari ale acestei metode sunt:<\/p>\n 2. Metoda \u201e\u015etiu \u2013 Vreau s\u0103 \u015ftiu \u2013 Am \u00eenv\u0103\u0163at\u201d<\/strong><\/p>\n Este o strategie ce-i determin\u0103 pe elevi s\u0103 con\u015ftientizeze ceea ce \u015ftiu despre un subiect sau ceea ce doresc s\u0103 cunoasc\u0103.<\/p>\n Eu utilizez aceast\u0103 metod\u0103 \u00een prima parte a lec\u0163iei, c\u00e2nd le cer elevilor s\u0103 inventarieze ideile pe care consider\u0103 c\u0103 le de\u0163in cu privire la subiectul sau tema lec\u0163iei ce va urma \u00een rubrica \u2013 \u201e\u015eTIU\u201d;<\/p>\n Aceast\u0103 metod\u0103 am utilizat-o de mai multe ori, pentru c\u0103 s-a dovedit eficient\u0103 \u00een cazul meu, mai ales atunci c\u00e2nd predam opere ale unor autori studia\u0163i anterior. Elevii aveau posibilitatea de a-\u015fi aduce aminte de cuno\u015ftin\u0163ele \u00eensu\u015fite anterior dar, \u00een acela\u015fi timp, \u00ee\u015fi puteau manifesta dorin\u0163a de\u00a0 a cunoa\u015fte mai mult \u015fi a-\u015fi dezvolta\u00a0 abilit\u0103\u0163ile de cooperare \u015fi documentare deoarece majoritatea elementelor din rubrica \u201eVREAU S\u0102\u00a0 \u015eTIU\u201d deveneau teme pentru acas\u0103 sau teme de proiect.<\/p>\n Metoda este eficient\u0103 \u00een sistematizarea cuno\u015ftin\u0163elor de la finalul orei, c\u00e2nd elevii \u00ee\u015fi inventariaz\u0103 noile idei asimilate pe parcurs, not\u00e2ndu-le \u00een rubrica \u201eAM \u00ceNV\u0102\u0162AT\u201d; 3. O alt\u0103 metod\u0103 pe care o utilizez cu succes la clas\u0103, mai ales \u00een orele de recapitulare \u015fi fixare a cuno\u015ftin\u0163elor acumulate anterior este lucrul \u00een perechi<\/strong> sau se mai nume\u015fte \u015fi \u201ePartenerul de sprijin<\/strong>\u201d. Folosesc aceast\u0103 metod\u0103 \u00een special cu elevii mai emotivi, care se intimideaz\u0103 dac\u0103 un cadru didactic ar sta l\u00e2ng\u0103 ei s\u0103 le explice, dar \u015fi cu elevii cu C.E.S. Aceast\u0103 metod\u0103 are un obiectiv dublu: dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de a sprijini un copil cu dificult\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are dar \u015fi de mobilizare a acelor elevi care au un nivel intelectual mai ridicat \u015fi care s-ar plictisii \u00een cazul transmiterii cuno\u015ftin\u0163elor prin expunere sau doar printr-un \u201einterogatoriu\u201d de tipul \u00eentrebare-r\u0103spuns.<\/p>\n Profesorul are rolul de a depista copiii care prezinta dificult\u0103\u0163i \u00een \u00eenv\u0103\u0163are pe parcursul evalu\u0103rii ini\u0163iale, continue, dar \u015fi \u00een observarea permanent\u0103 a comportamentelor acestora.<\/p>\n Fiecare dintre cei doi parteneri trebuie s\u0103 aib\u0103 anumite calit\u0103\u0163i. Calit\u0103\u0163ile partenerului de sprijin sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n Calit\u0103\u0163ile celui sprijinit ar trebui s\u0103 fie:<\/p>\n La finalul parteneriatului, fiecare ar trebui s\u0103 se simt\u0103 mul\u0163umit. Cel sprijinit pentru c\u0103 a dob\u00e2ndit anumite cuno\u015ftin\u0163e, abilit\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 a se sim\u0163i inferior \u00een fa\u0163a profesorului, cel care ofer\u0103 sprijin pentru c\u0103 \u015fi-a putut demonstra capacitatea de a lucra \u00een echip\u0103, faptul c\u0103 anumite cuno\u015ftin\u0163e \u00eensu\u015fite de el nu au fost re\u0163inute inutil, dezvolt\u00e2nd astfel capacitatea de socializare \u00een cadrul grupului dar, este adev\u0103rat, creeaz\u0103 \u015fi o anumit\u0103 ierarhie.<\/p>\n Profesorul este cel care trebuie s\u0103-l \u00eencurajeze pe primul s\u0103 utilizeze cuno\u015ftin\u0163ele \u00eensu\u015fite iar pe al doilea s\u0103-l stimuleze \u015fi s\u0103-i recunoasc\u0103 anumite merite, determin\u00e2ndu-i s\u0103 conlucreze \u015fi \u00een afara \u015fcolii.<\/p>\n 4. Jocul de rol<\/strong> este o metod\u0103 ce se aplic\u0103 cu succes la orice clas\u0103 dar \u00een special la clasele mici.Elevii sunt \u00eencuraja\u0163i s\u0103 rela\u0163ioneze \u00eentre ei, jocul de rol \u00eei activizeaz\u0103 din punct de vedere cognitiv \u015fi afectiv, iar interac\u0163iunile dintre participan\u0163i permit autocontrolul eficient al conduitelor, comportamentelor \u015fi achizi\u0163iilor.<\/p>\n Profesorul are rolul de proiecta scenariul, implic\u00e2nd \u00een aceast\u0103 activitate \u015fi elevii, distribuie rolurile pornind de la aspira\u0163iile, aptitudinile \u015fi preferin\u0163ele fiec\u0103rui participant, organizeaz\u0103 activit\u0103\u0163i preg\u0103titoare, creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103 de lucru pentru a-i stimula pe interpre\u0163i \u015fi a evita blocajele emo\u0163ionale \u00een preluarea \u015fi interpretarea rolurilor, conduce modul de desf\u0103\u015furare al jocului de rol. Un astfel de joc solicit\u0103 din partea cadrului didactic, pe l\u00e2ng\u0103 aptitudini pedagogice speciale, aptitudini regizorale \u015fi actorice\u015fti.<\/p>\n Am aplicat aceast\u0103 metod\u0103 la clasa a X-a, \u00een caracterizarea peronajului Ion<\/em><\/strong> din romanul omonim de L.Rebreanu. Elevii s-au documentat \u00een privin\u0163a tr\u0103s\u0103turilor personajului pus \u00een discu\u0163ie \u015fi au organizat un proces \u00een care au existat \u2013 un judec\u0103tor, un avocat al acuz\u0103rii \u015fi unul al ap\u0103r\u0103rii, fiecare dintre cei doi av\u00e2nd \u00een spate o \u00eentreag\u0103 echip\u0103 de lucru. Jocul a luat forma unei dezbateri iar eu am jucat rolul de conciliator, la final, \u015fi i-am ajutat s\u0103 trag\u0103 anumite concluzii \u00een privin\u0163a personajului.<\/p>\n 5. Metoda R.A.I<\/strong> (r\u0103spunde, arunc\u0103, \u00eentreab\u0103) am folosit-o fie la \u00eenceputul lec\u0163iei, \u00een reactualizare cuno\u015ftin\u0163elor \u00eensu\u015fite \u00een ora\/ orele anterioare, fie la final de or\u0103, \u00een fixarea cuno\u015ftin\u0163elor. Profesorul adreseaz\u0103 o \u00eentrebare la care va r\u0103spunde un elev. Acesta are dreptul de a formula \u015fi el o \u00eentrebare \u015fi va numi un coleg care s\u0103 r\u0103spund\u0103. Metoda d\u0103 posibilitatea profesorului de a vedea nivelul de cuno\u015ftin\u0163e al elevilor dar \u015fi modalitatea acestora de a-\u015fi structura cuno\u015ftin\u0163ele acumulate \u015fi a le transforma \u00een \u00eentreb\u0103ri-cheie, astfel se dezvolt\u0103 g\u00e2ndirea critic\u0103 \u015fi creativ\u0103 iar elevul devine parte activ\u0103 \u00een propria formare.<\/p>\n 6. Diagrama Venn<\/strong> este o metod\u0103 folosit\u0103 \u00een activit\u0103\u0163i \u00een care, elevilor \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een grupe li se cere s\u0103 efectueze o reprezentare grafic\u0103 a asem\u0103n\u0103rilor \u015fi a deosebirilor dintre dou\u0103 elemente. (dou\u0103\u00a0 personaje literare, dou\u0103 figuri de stil, dou\u0103 specii sau curente literare etc.).<\/p>\n Am utilizat aceast\u0103 metod\u0103 la toate clasele. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple:<\/p>\n 7. Caligrama<\/strong> este metoda prin care cuvintele sau propozi\u0163iile sunt aranjate \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 reprezinte forma obiectului care constituie tema propus\u0103 spre studiu. Este o metod\u0103 folosit\u0103 at\u00e2t \u00een lec\u0163iile de predare-\u00eenv\u0103\u0163are c\u00e2t \u015fi \u00een lec\u0163iile de fixare \u015fi sistematizare a cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi stimuleaz\u0103 creativitatea, cultiv\u00e2nd ra\u0163ionamentul prin analogie.<\/p>\n Am folosit cu success metoda caligramei la clasa a IX-a, \u00een lec\u0163ia Literatura \u015fi picture, dar \u015fi \u00een clasa a XII-a, \u00een predarea avangardismului, rug\u00e2ndu-i pe elevi s\u0103 realizeze poezii sau propozi\u0163ii sub forma unor copaci, frunze, p\u0103s\u0103ri, p\u0103l\u0103rii etc. La finalul activit\u0103\u0163ii elevii erau \u00eenc\u00e2nta\u0163i de produsul muncii lor iar eu remarcam persoanele care dau dovad\u0103 de creativitate \u015fi de talent la desen \u015fi literatur\u0103, fiind o activitate transdisciplinar\u0103.<\/p>\n 8. Metoda ciorchinelui<\/strong> stimuleaz\u0103 realizarea unor asocia\u0163ii noi de idei prin scrierea unui cuv\u00e2nt sau desenarea unui obiect \u00een mijlocul\u00a0 sau \u00een partea de sus a tablei \/ a foii de h\u00e2rtie, elevii, individual sau \u00een grupuri mici, av\u00e2nd sarcina de a emite idei prin cuvinte sau desene legate de tema dat\u0103.<\/p>\n Folosesc aceast\u0103 metod\u0103 \u00een caracterizarea personajelor. Un exemplu poate fi Ion din romanul omonim de L.Rebreanu. CONFLICT EXTERIOR\u00a0 \u00a0 \u00a0 |\u00a0 \u00a0CONFLICT INTERIOR CONFLICT SECUNDAR\u00a0 |\u00a0 CONFLICT TRAGIC<\/p>\n Acestea sunt doar c\u00e2teva dintre metodele interactive pe care le-am folosit la clas\u0103. \u00cen concluzie, utilizarea eficient\u0103 a metodelor de predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare interactive duce la dezvoltarea g\u00e2ndirii \u015fi creativit\u0103\u0163ii elevilor dar acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 excluderea metodelor de tip tradi\u0163ional ci o \u00eembinare eficient\u0103 a acestora. Profesorului \u00eei revine sarcina de a selecta at\u00e2t metodele moderne c\u00e2t \u015fi pe cele tradi\u0163ionale ce pot fi folosite eficient \u00een cadrul lec\u0163iilor, \u0163in\u00e2ndu-se cont de nivelul de cuno\u015ftin\u0163e al elevilor \u015fi de v\u00e2rsta acestora.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00centr-o societate care se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 schimbare, cuno\u0219tin\u021bele se perimeaz\u0103 repede \u0219i din acest motiv elevii care termin\u0103 liceul sau chiar studiile superioare, se v\u0103d pu\u0219i \u00een situa\u021bia de a nu mai putea aplica ceea ce au \u00eenv\u0103\u021bat pe … Cite\u0219te continuarea
\n1. Personajele care apar \u00eentr-o oper\u0103 literar\u0103 pot fi clasificate \u00een func\u0163ie de mai multe criterii. Numi\u0163i personajele din Povestea Harap-Alb <\/em><\/strong>de Ion Creang\u0103 \u015fi \u00eencadra\u0163i-le \u00een categoria corespunz\u0103toare.<\/p>\n
\n1. Stabile\u015fte asem\u0103n\u0103rile \u015fi deosebirile dintre basmul cult Povestea lui Harap-Alb <\/em><\/strong>de Ion Creang\u0103 \u015fi basmul popular.
\n2. Alege un personaj dintr-un basm popular \u015fi stabile\u015fte trei asem\u0103n\u0103ri cu personajul Harap-Alb.<\/p>\n
\n1.Asociaz\u0103 calit\u0103\u0163ile pe care le dob\u00e2nde\u015fte Harap-Alb \u00een c\u0103l\u0103toria sa ini\u0163iatic\u0103, cu probele la care este supus.
\nA.Harap-Alb trebuie s\u0103 treac\u0103 Proba podului impus\u0103 de tat\u0103l s\u0103u.
\nB.Harap-Alb trebuie s\u0103 aduc\u0103 Sp\u00e2nului pielea cerbului cu cap cu tot b\u0103tut cu pietre scumpe.
\nC.Harap-Alb este trimis s\u0103 o aduc\u0103 pe fata \u00cemp\u0103ratului Ro\u015fu.
\nCalit\u0103\u0163ile dob\u00e2ndite sunt: ….<\/p>\n
\n1. Analizeaz\u0103 simbolurile \u015fi semnifica\u0163iile acestora \u00een basmul Povestea lui Harap-Alb<\/strong><\/em> de I. Creang\u0103.
\nSimbolul | Semnifica\u0163ia
\nPodul
\nP\u0103durea
\nF\u00e2nt\u00e2na
\nLabirintul
\n2. Analizeaz\u0103 oralitatea stilului \u00een Povestea lui Harap-Alb de I. Creang\u0103. Completeaz\u0103 urm\u0103torul tabel.
\nOralitatea stilului | Exemple
\nInserarea de fraze ritmate
\nErudi\u0163ia paremiologic\u0103
\nExprimarea afectiv\u0103
\nExpresii onomatopeice<\/p>\n
\n1. Demonstreaz\u0103 c\u0103 Povestea lui Harap-Alb<\/em><\/strong> este basm cult.<\/p>\n
\n1. Adev\u0103rat sau fals? Argumenteaz\u0103.
\nA. Eroul Harap-Alb are de trecut trei probe ca \u00een basmul popular, potrivit avertismentului dat de tat\u0103 s\u0103 te fere\u015fti de omul ro\u015f, iar mai ales de omul sp\u00e2n, c\u00e2t \u00eei putea, s\u0103 n-ai de-a face cu d\u00e2n\u015fii c\u0103 sunt foarte \u015fugube\u0163i.
\nB. R\u0103ul este \u00eentruchipat de omul \u00eensemnat de o inteligen\u0163\u0103 viclean\u0103.
\nC. Calul care \u00eel va \u00eenso\u0163i pe Harap-Alb este cel mai frumos din grajdul tat\u0103lui s\u0103u.
\nD. Harap-Alb nu \u00eencalc\u0103 sfatul tat\u0103lui s\u0103u, acela de a se feri de omul sp\u00e2n.
\nE.Sf\u00e2nta Duminic\u0103 \u00eel ajut\u0103 pe Harap-Alb s\u0103 aduc\u0103 sala\u0163ile din Gr\u0103dina Cerbului \u015fi pielea cerbului cu cap cu tot, a\u015fa b\u0103tute cu pietre scumpe, cum se g\u0103sesc.
\nF. Harap-Alb le sare \u00een ajutor furnicilor \u015fi albinelor.
\nG. Nunta lui Harap-Alb cu fata de \u00eemp\u0103rat \u015fi schimbarea statutului social (devine \u00eemp\u0103rat) confirm\u0103 maturizarea eroului.<\/p>\n\n
\nIat\u0103 un exemplu din clasa a XI-a, \u00een timpul pred\u0103rii unit\u0103\u0163ii: Poezia din perioada interbelic\u0103<\/em>, \u015fi, \u00een special, opera lui T. Arghezi
\n\u015eTIU \u00a0 | \u00a0 VREAU S\u0102 \u015eTIU\u00a0 \u00a0|\u00a0 \u00a0 AM \u00ceNV\u0102\u0162AT
\nCe credem c\u0103 \u0219tim? \u00a0 | Ce vrem s\u0103 \u0219tim?\u00a0 |\u00a0 Ce am \u00eenv\u0103\u0163at( la sf\u00e2r\u0219itul activit\u0103\u021bii)?
\n-date despre autor;
\n-a scris poezii pentru copii;
\n– Estetica ur\u00e2tului -a scris Psalmi;
\n– a fost c\u0103lug\u0103r;
\n<\/span>– a fost \u00eentr-o permanent\u0103 c\u0103utare a Divinit\u0103\u0163ii etc<\/span>
\n<\/span><\/p>\n\n
\n
\n
\nCONFLICT\u00a0 CENTRAL
\nLupta \u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026<\/p>\n
\n(social)\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 |\u00a0 2 glasuri
\n\u2026\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 | \u2026<\/p>\n
\n\u00cen activitatea pe care am desf\u0103\u015furat-o p\u00e2n\u0103 acum am constatat c\u0103 elevii acord\u0103 o importan\u0163\u0103 foarte mare folosirii calculatorului \u015fi m-am str\u0103duit s\u0103 \u0163in pasul cu ei. Elevii foloseau calculatorul numai \u00een scop recreativ sau, obliga\u0163i de \u00eemprejur\u0103ri, \u00een cadrul orelor de informatic\u0103. De aceea am participat la diferite cursuri care m-au ajutat s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 pot folosi metode interactive \u015fi \u00een cazul \u00een care folosesc mijloacele moderne de comunicare. Astfel am realizat lec\u0163ii AEL, o aplica\u0163ie de tip wiki, unde am postat teste pe care elevii le puteau rezolva ca o alternativ\u0103 a temei pentru acas\u0103, un blog pe care elevii puteau posta rodul muncii lor \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor comune sau un videoclip de prezentare a unui personaj (utiliz\u00e2nd imagini din ecranizarea acelor opere literare).<\/p>\n
\nBerca Ion, Metodica pred\u0103rii limbii rom\u00e2ne, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1974.
\nCerghit, I., Metode de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, Edi\u0163ia a III-a, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti,1997.
\nCuco\u015f, C., Pedagogie, Editura Polirom, Ia\u015fi, 1996
\nNicolae Mariana, Strategii pentru succes \u00een predare-\u00eenv\u0103\u0163are, AFIR Publishing House, 2003.
\nOprea, Crengu\u0163a L\u0103cr\u0103mioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 2007.
\nRafaila Elena, Metode interactive de predare-\u00eenv\u0103\u0163are, curs \u00een cadrul proiectului POSDRU\/87\/ 1.3.\/62624 cu titlul \u201cProfesionalizarea carierei didactice\u201d
\nSarivan Ligia (coord), Predarea interactiv\u0103 centrat\u0103 pe elev, Bucure\u015fti, 2009.<\/p>\n