Activitatea ludic\u0103 este un element important \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare. De la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, copilul se confrunt\u0103 cu situa\u021bii de joac\u0103 care \u00eei \u00eembog\u0103\u021besc experien\u021bele, \u00eei \u00eent\u0103resc personalitatea \u0219i \u00eei deschid noi orizonturi, stimul\u00e2ndu-i creativitatea \u0219i imagina\u021bia. Acestea constituie prilejuri pentru schimburi de cuno\u0219tin\u021be, idei \u0219i cuvinte. \u00cen ele g\u0103se\u0219te \u0219i profesorul un sprijin care \u00eel ajut\u0103 \u00een procesul educativ. Folosirea activit\u0103\u021bilor ludice \u00een predarea \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea limbii franceze, ca limb\u0103 str\u0103in\u0103, ar putea oferi tinerilor un stimul care s\u0103 \u00eei \u00eencurajeze s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i s\u0103 se exprime. Este vorba, de fapt, de valorificarea pl\u0103cerii generate de joc \u00een vederea dob\u00e2ndirii de noi cuno\u0219tin\u021be. <\/p>\n
Winnicott define\u0219te creativitatea ca\u00a0 fiind \u201ecolorarea unei atitudini \u00eentregi fa\u021b\u0103 de realitatea extern\u0103\u201d. \u00cen timp ce jocul a fost uneori caracterizat ca o dispozi\u021bie special\u0103 a spiritului juc\u0103torului (Henriot, 1989), creativitatea\u00a0 poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 ca o \u201eproprietate de\u021binut\u0103 \u00een cantit\u0103\u021bi diferite de c\u0103tre persoane fizice \u0219i care ar putea fi mai mult sau mai pu\u021bin \u00een conformitate cu situa\u021biile<\/em>\u201d, precizez\u0103 Rouquette.<\/p>\n Pentru a optimiza exploatarea educa\u021bional\u0103 a creativit\u0103\u021bii \u0219i a jocului, Silva H. ofer\u0103 profesorilor oportunitatea de a \u00eendr\u0103zni s\u0103 foloseasc\u0103 toate mijloacele \u0219i resursele pentru a\u00a0 crea \u015fi \u00eencuraja o dispozi\u021bie creativ\u0103 \u00een r\u00e2ndul elevilor, refuz\u00e2nd s\u0103 recurg\u0103 numai la intelect, solicit\u00e2nd \u015fi\u00a0 aleg\u00e2nd, cu prioritate, material cultural autentic.<\/p>\n \u00cen cazul specific al orei de limba francez\u0103 (FLE), un context favorabil jocului \u0219i creativit\u0103\u021bii se refer\u0103 la perspectiva psihologic\u0103 \u201einteractiv\u0103\u201d, care accentueaz\u0103 asupra rela\u021biilor dintre elementele constitutive ale procesului creativ, \u0219i anume individul, sarcina, opera\u021biunile mentale \u0219i mediul\u201d, precum \u0219i asupra unei abord\u0103ri egalitare, care \u201eeviden\u021biaz\u0103 posibilitatea activ\u0103rii \u0219i conducerii dispozi\u021biilor creative ale individului \u00eentr-un mediu favorabil prin activit\u0103\u021bi adecvate\u201d.<\/p>\n \u201e\u00cen cele din urm\u0103, no\u021biunile de creativitate \u0219i de joc sunt\u00a0 marcate de importan\u021ba acordat\u0103 atitudinii celui care creeaz\u0103 sau celui care joac\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care creativitatea \u0219i jocul par s\u0103 \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 procesele cognitive \u0219i afective, s\u0103 stimuleze respectul de sine, motiva\u021bia \u0219i succesul academic \u0219i s\u0103 diversifice resursele de predare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare, articularea lor, \u00een ora de limb\u0103 str\u0103in\u0103, merit\u0103 s\u0103 fie mai bine studiat\u0103, mai ales c\u0103 unele jocuri par s\u0103 fie capabile s\u0103 dezvolte creativitatea, care ar trebui s\u0103 permit\u0103, de asemenea, dezvoltarea de jocuri de toate felurile, dintre care unele\u00a0 s\u0103 favorizeze, \u00een mod special, o mai bun\u0103 \u00eenv\u0103\u021bare, din punct de vedere plurilingvistic \u0219i multicultural<\/em>\u201d, men\u0163ioneaz\u0103 Silva H.<\/p>\n Folosirea jocurilor \u0219i a activit\u0103\u021bilor de joac\u0103 \u00een ora de FLE este o activitate centrat\u0103 pe elev.<\/p><\/blockquote>\n Profesorul se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie de comunicare \u00een care nimeni nu poate vorbi pentru el. Ursula \u0218chiopu consider\u0103 c\u0103 jocul \u201estimuleaz\u0103 capacitatea de a tr\u0103i<\/em>\u201d. Participarea la un joc necesit\u0103 implicare real\u0103 \u0219i o atitudine deosebit\u0103.<\/p>\n Limba str\u0103in\u0103 este o disciplin\u0103 \u0219colar\u0103 privilegiat\u0103 deoarece, \u00een \u00eenv\u0103\u021barea limbajului \u0219i comunic\u0103rii, totul poate fi folosit ca suport: texte, imagini, documente audio \u0219i video, h\u0103r\u021bi, obiecte obi\u0219nuite, obiecte neobi\u0219nuite, corpuri, sunete, cuvinte, concepte \u015f.a. De asemenea,\u00a0 clasa este\u00a0 un spa\u021biu privilegiat, folosit pentru a sus\u021bine \u00eenv\u0103\u021barea unei limbi, ceea ce permite, de asemenea, o diversificare a materialului de joc.<\/p>\n \u00cen plus, pentru a trezi dorin\u021ba \u0219i curiozitatea, Silva\u00a0 H. crede c\u0103 \u201enimic nu valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t o mic\u0103 doz\u0103 de mister: cutii colorate din care\u00a0 ies obiecte, reguli \u0219i provoc\u0103ri neobi\u0219nuite de descoperit,\u00a0 toate\u00a0 reprezent\u00e2nd oportunit\u0103\u021bi de promovare a atitudinii ideale<\/em>\u201d.<\/p>\n Pentru a localiza activit\u0103\u021bile\u00a0 de joc \u00een diferitele faze ale desf\u0103\u0219ur\u0103rii unei unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare, F. Weiss propune urm\u0103toarea schem\u0103 metodologic\u0103:<\/p>\n 1. Sensibilizarea, punerea \u00een aplicare, reamintirea etapei anterioare, definirea obiectivului unit\u0103\u021bii sau al secven\u021bei; Trebuie s\u0103 diversific\u0103m tipurile de jocuri, a\u0219a cum este absolut necesar s\u0103 diversific\u0103m\u00a0 suporturile, situa\u021biile de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i abord\u0103rile didactice.<\/p><\/blockquote>\n Jocurile implic\u0103 \u0219i presupun \u201ecapacitatea de inven\u021bie, fluiditatea ideilor, flexibilitatea \u0219i capacitatea de sintez\u0103, specifice creativit\u0103\u021bii\u201c. Astfel, la sf\u00e2r\u0219itul lec\u021biei, cadrul didactic va observa la elevii s\u0103i un gust real pentru acest tip de activitate \u0219i dorin\u021ba de a studia limba str\u0103in\u0103, dac\u0103 jocul este pus \u00een aplicare cu\u00a0\u00a0 mare\u00a0 abilitate.<\/p>\n Bibliografie \u015fi sitografie:<\/strong><\/em><\/p>\n Henriot, J. (1989), Sous couleur de jouer. La M\u00e9taphore ludique, Paris: J. Corti cit\u00e9 par Silva, H., La cr\u00e9ativit\u00e9 associ\u00e9e au jeu en classe de Fran\u00e7ais Langue \u00c9trang\u00e8re, p. 114, disponibil pe gerflint.fr\/Base\/Europe4\/silva.pdf<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Activitatea ludic\u0103 este un element important \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare. De la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, copilul se confrunt\u0103 cu situa\u021bii de joac\u0103 care \u00eei \u00eembog\u0103\u021besc experien\u021bele, \u00eei \u00eent\u0103resc personalitatea \u0219i \u00eei deschid noi orizonturi, stimul\u00e2ndu-i creativitatea \u0219i imagina\u021bia. Acestea constituie … Cite\u0219te continuarea
\n2. \u00cenv\u0103\u021barea mijloacelor lingvistice \u0219i sociolingvistice pentru a \u00eendeplini sarcina \u0219i obiectivele stabilite;
\n3. Exerci\u021bii de aplicare, reutilizare \u0219i fixare de elemente noi, exerci\u021bii structurale de substitu\u021bie, transformare, finalizare (produc\u021bie ghidat\u0103);
\n4. Exerci\u021bii de transfer, exploatare, personalizare (produc\u021bie deschis\u0103);
\n5. Rezolvarea unor noi probleme: utilizarea spontan\u0103 a vocabularului \u0219i a structurilor prezentate, jocuri, schi\u021be, jocuri de rol \u0219i improviza\u021bii, exerci\u021bii de crea\u021bie (produc\u021bie gratuit\u0103);
\n6. Evaluare: evaluare pentru a verifica dac\u0103 obiectivele au fost atinse \u0219i autoevaluare.<\/p>\n
\nRouquette, M.-L. 1981, La Cr\u00e9ativit\u00e9 (1973), 3e \u00e9d. revue et corrig\u00e9e, Paris: Presses Universitaires de France, p. 13 citat de\u00a0 Silva, H., La cr\u00e9ativit\u00e9 associ\u00e9e au jeu en classe de Fran\u00e7ais Langue \u00c9trang\u00e8re, p. 114, disponible sur gerflint.fr\/Base\/Europe4\/silva.pdf<\/a>
\n\u015echiopu, U., Psihologia copilului, E.D.P.,Bucure\u015fti, 1967, p. 145.
\nSilva, H. (2014). Le jeu en classe de langue. Paris: Cl\u00e9 International, pp.14-15
\nSilva, H., La cr\u00e9ativit\u00e9 associ\u00e9e au jeu en classe de Fran\u00e7ais Langue \u00c9trang\u00e8re, p. 113, disponibil pe: gerflint.fr\/Base\/Europe4\/silva.pdf<\/a>
\nTaghezout, A., Activit\u00e9 ludique dans l\u2019apprentissage des mots en fran\u00e7ais langue \u00e9trang\u00e8re, p. 4, disponibil pe: theses.univ-oran1.dz\/document\/TH3524.pdf<\/a>
\nWeiss, F. (2002). Jouer, communiquer, apprendre, Paris: Hachette, pp.8-9
\nWinnicott, D. W. (1975),\u00a0 Jeu et r\u00e9alit\u00e9. L\u2019Espace potentiel. Paris: Gallimard, p. 91, citat de Silva, H., La cr\u00e9ativit\u00e9 associ\u00e9e au jeu en classe de Fran\u00e7ais Langue \u00c9trang\u00e8re, p. 114, disponibil pe: gerflint.fr\/Base\/Europe4\/silva.pdf<\/a><\/p>\n