\u00cen general, copiii sunt creativi, av\u00e2nd o imagina\u0163ie bogat\u0103, fiind capabili s\u0103 exploreze, s\u0103 testeze anumite solu\u0163ii de rezolvare, d\u00e2nd dovad\u0103 de o g\u00e2ndire divergent\u0103. Din momentul intr\u0103rii \u00een mediul \u015fcolar, g\u00e2ndirea lor divergent\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-o g\u00e2ndire convergent\u0103, ce presupune un singur mod de a rezolva o problem\u0103. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 elevul trebuie s\u0103 caute o singur\u0103 variant\u0103, cea a\u015fteptat\u0103 de profesor, pentru a r\u0103spunde la problema dat\u0103. <\/p>\n
\u00cen manifestarea creativit\u0103\u0163ilor elevilor, se pot identifica mai multe categorii de factori blocan\u021bi, cum ar fi:<\/p>\n
a) Factori de natur\u0103 cognitiv\u0103<\/strong><\/p>\n Iner\u0163ia psihologic\u0103<\/em>\u00a0este determinat\u0103 de cuno\u015ftin\u0163ele, priceperile, deprinderile pe care elevul tinde s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een orice situa\u0163ie.<\/p>\n Rigiditatea func\u0163ional\u0103<\/em> se manifest\u0103 \u00een tendin\u0163a elevului de a utiliza anumite strategii de rezolvare numai \u00een situa\u0163ii \u015fi scopuri precise. \u00cen activitatea \u015fcolar\u0103 elevul \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 anumite metode \u015fi s\u0103 abordeze \u00eentr-un anumit fel temele propuse. El aplic\u0103 formula, iar singurul efort cognitiv este g\u0103sirea analogiei \u00een volumul de informa\u0163ii.<\/p>\n Activitatea didactic\u0103 i-a \u00eenarmat pe elevi cu anumite metode care \u00eei determin\u0103 s\u0103 nu mai fie creativi. Profesorul trebuie s\u0103 \u00eendemne la continua \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a r\u0103spunsurilor elevilor, s\u0103-i stimuleze \u00een a-\u015fi dori mai mult de la propria persoan\u0103. Profesorul nu trebuie s\u0103 aib\u0103 o atitudine rigid\u0103, neaccept\u00e2nd de la elev alt\u0103 form\u0103 \u015fi provoc\u00e2ndu-i nesiguran\u0163\u0103 permanent\u0103, ne\u00eencredere \u00een sine.<\/p>\n Conformismul <\/em>are \u00een vedere tendin\u0163a ca to\u0163i elevii s\u0103 se comporte \u015fi s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 la fel, dorin\u0163a de a se adapta valorilor \u015fi modelelor sociale. Cei cu idei neobi\u015fnuite sunt privi\u0163i cu suspiciune, cu dezaprobare, ceea ce determin\u0103 descurajarea acestor elevi.<\/p>\n Exist\u0103 situa\u0163ii \u00een care elevul ce manifest\u0103 conformism este considerat inteligent, cu rezultate foarte bune, un model demn de urmat de ceilal\u0163i, dar \u015fi creativ, fapt ce vine \u00een contradic\u0163ie cu ideea de creativitate. Elevul creativ se va manifesta nonconformist, va ie\u015fi din tiparele cunoscute.<\/p>\n Tendin\u0163a de a reac\u0163iona conform principiului \u201etotul sau nimic\u201d<\/em>. Astfel, \u00een activitatea didactic\u0103, este foarte important ca elevii s\u0103 fie \u00eencuraja\u0163i s\u0103 aib\u0103 idei originale, s\u0103 fie diferi\u0163i de ceilal\u0163i, s\u0103 aib\u0103 strategii diferite de rezolvare a problemelor.<\/p>\n b) Factori de natur\u0103 emo\u0163ional\u0103<\/strong><\/p>\n Percep\u0163ia de sine devalorizant\u0103<\/em>, surprins\u0103 \u00een afirma\u0163ii de genul \u201eNu sunt o persoan\u0103 creativ\u0103\u201d, \u201eNu am f\u0103cut niciodat\u0103 nimic deosebit\u201d. Profesorul trebuie s\u0103-i \u00eencurajeze pe elevi s\u0103-\u015fi reconsidere aceste autoevalu\u0103ri negative recurg\u00e2nd la alternative de genul \u201eSunt original\u201d, \u201eNu-mi pas\u0103 de ceea ce g\u00e2ndesc al\u0163ii despre modul cum v\u0103d eu lucrurile\u201d pentru a cre\u015fte creativitatea elevilor. Elevii trebuie \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i c\u0103 \u00een anumite situa\u0163ii pot ac\u0163iona \u00een diferite moduri, fapt ce va determina stimularea g\u00e2ndirii creative, cre\u015fterea stimei de sine \u015fi reducerea nivelului de anxietate \u00een cazul rezolv\u0103rii unor sarcini slab structurate.<\/p>\n Frica de ridicol<\/em> are efect paralizant asupra elevilor. Din dorin\u0163a de a nu face gre\u015feli, de a nu fi critica\u0163i, unii elevi prefer\u0103 s\u0103 nu r\u0103spund\u0103, s\u0103 nu \u00ee\u015fi exprime p\u0103rerea.<\/p>\n Teama de e\u015fec<\/em>, de a nu fi tolerat de ceilal\u0163i. Este necesar ca profesorul s\u0103-i determine pe elevi s\u0103-\u015fi dezvolte toleran\u0163a fa\u0163\u0103 de nou, de unic, chiar pentru ideile ciudate.<\/p>\n Graba de a accepta prima idee<\/em> este gre\u015fit\u0103, deoarece rareori solu\u0163ia apare chiar la \u00eenceput. Unii se descurajeaz\u0103 rapid, mai ales c\u0103 munca de crea\u0163ie, de inova\u0163ie este dificil\u0103 \u015fi necesit\u0103 timp \u00eendelungat. Tendin\u0163a de a-i \u00eentrece pe al\u0163ii implic\u0103 evitarea ideilor prea deosebite \u015fi d\u0103uneaz\u0103 procesului de crea\u0163ie. Oprirea prematur\u0103 la prima idee care apare sau ne\u00eencrederea fa\u0163\u0103 de colegi, profesori, precum \u0219i dependen\u0163a excesiv\u0103 fa\u0163\u0103 de p\u0103rerea altora sunt, de asemenea, factori blocan\u021bi \u00een manifestarea \u0219i dezvoltarea creativit\u0103\u021bii.<\/p>\n Pentru a dezvolta creativitatea elevilor, consider c\u0103 este foarte important ca profesorul s\u0103 manifeste o atitudine de \u00eencurajare a elevilor, s\u0103 combat\u0103 \u00eencercarea elevilor de a se manifesta ironic, critic fa\u0163\u0103 de ideile originale ale colegilor, care par \u201eciudate\u201d pentru ceilal\u0163i.<\/p>\n c) Factori de natur\u0103 volitiv\u0103<\/strong>: lipsa voin\u0163ei \u015fi a obi\u015fnuin\u0163ei de a duce un lucru p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, comoditatea, descurajarea etc.<\/p>\n d) Factori de natur\u0103 perceptiv\u0103<\/strong><\/p>\n e) Factori educativi<\/strong><\/p>\n Orientarea elevilor mai ales asupra succesului<\/em>, \u00een sensul atingerii performan\u0163elor \u015fcolare c\u00e2t mai \u00eenalte. Consider c\u0103 profesorul trebuie s\u0103-l fac\u0103 pe elev s\u0103 aib\u0103 o g\u00e2ndire mai flexibil\u0103, s\u0103 utilizeze o varietate de stiluri de \u00eenv\u0103\u0163are, s\u0103 se manifeste creativ.<\/p><\/blockquote>\n Accentul pus pe competi\u0163ie<\/em> poate inhiba libera exprimare a elevului, deoarece elevul mai slab se blocheaz\u0103 din cauza convingerii c\u0103 nu se va \u00eencadra \u00een timp sau nu va fi la \u00een\u0103l\u0163imea concurentului, iar elevul dotat se va concentra mai mult asupra \u00eentrecerii \u00een sine, neglij\u00e2nd calitatea. Cea mai evident\u0103 form\u0103 de competi\u0163ie este concursul, la care este oferit un premiu pentru cea mai bun\u0103 compunere.\u00a0 Profesorul trebuie s\u0103-i determine pe elevi s\u0103 colaboreze pentru a rezolva sarcinile, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-\u015fi ideile \u015fi contribuind la realizarea activit\u0103\u0163ii. Copiii trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103 oamenii au \u201eviteze\u201d diferite, c\u0103 fiecare persoan\u0103 este unic\u0103, are o anumit\u0103 capacitate \u015fi un anumit nivel de dezvoltare. Elevii trebuie \u00eencuraja\u0163i prin afirma\u0163ii de genul \u201eDac\u0103 te vei str\u0103dui, te vei situa la nivelul care \u00ee\u0163i este propriu. Fiecare \u00eenva\u0163\u0103 \u00een mod diferit\u201d. Dar societatea \u00een care tr\u0103im este una a competi\u0163iei, iar elevii se compar\u0103 unii cu al\u0163ii \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 concureze, chiar dac\u0103 nu sunt implica\u0163i de profesor \u00eentr-o astfel de ac\u0163iune.<\/p>\n Accentul pus pe colaborare<\/em> \u00eel poate determina pe elev s\u0103-\u015fi modeleze ideile \u00eendr\u0103zne\u0163e pentru a se \u00eencadra \u00een g\u00e2ndirea curent\u0103 a grupului. Exist\u0103 tendin\u0163a profesorilor de a pune accent pe armonia grupului mai mult dec\u00e2t pe progresul celui care \u00eenva\u0163\u0103 individual. Pentru a dezvolta creativitatea elevilor este necesar ca profesorul s\u0103 determine o stare tensionant\u0103, de \u00eencordare a rela\u0163iilor \u00een cadrul grupului av\u00e2nd \u00een vedere informa\u0163iile transmise.<\/p>\n Critica prematur\u0103<\/em>\u00a0 este contraindicat\u0103 distrug\u00e2nd creativitatea elevilor, mai ales c\u0103 se poate \u00eenv\u0103\u0163a din gre\u015feli. Ea \u00eembrac\u0103 forma observa\u0163iilor critice, restrictive \u015fi distructive din partea altora sau forma autocenzur\u0103rii \u015fi a reprim\u0103rii ideilor chiar \u00eenainte de a prinde contur. Am constatat c\u0103 la elevi se manifest\u0103 un blocaj determinat de atitudinea profesorului, fapt ce le poate diminua \u00eencrederea \u00een sine. Ideile elevilor pot p\u0103rea extravagante \u015fi ciudate, la prima vedere, dar, la o analiz\u0103 mai atent\u0103, pot fi originale, greu acceptate de g\u00e2ndirea logic\u0103. Atitudinea profesorului fa\u0163\u0103 de r\u0103spunsurile elevilor este primul indicator care are o influen\u0163\u0103 foarte mare asupra form\u0103rii elevilor, fapt de care ar trebui s\u0103 \u0163inem cont \u00een activitatea didactic\u0103.<\/p>\n Unii profesori induc elevilor necesitatea lucrurilor sigure<\/em>, prin obiceiul de a insista p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ob\u0163in r\u0103spunsul anticipat de ei, \u00een forma dorit\u0103. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul are un caracter autoritar, orient\u00e2nd elevii s\u0103 \u00eenve\u0163e ceea ce al\u0163ii au descoperit deja. Informa\u0163iile sunt transmise \u201ede-a gata\u201d, cu o form\u0103 expozitiv\u0103.<\/p>\n Stilul autoritar al cadrului didactic<\/em> pune accent pe respectarea unor direc\u0163ii, determin\u00e2nd elevii s\u0103 fac\u0103 ce li se spune, rezolv\u00e2nd problemele cu r\u0103spunsuri fixe. De multe ori, elevul intervine, iar interven\u0163ia lui este considerat\u0103 o gre\u015feal\u0103, fiind sanc\u0163ionat pentru a nu se mai repeta \u015fi alt\u0103 dat\u0103. Treptat, acesta se inhib\u0103 \u015fi \u00eei este team\u0103 s\u0103 \u00eencerce ceva nou pentru a nu mai gre\u015fi. Horst Siebert(2001) vorbe\u015fte despre \u201elauda gre\u015felii\u201d\u00a0 \u015fi despre necesitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii prin taton\u0103ri \u015fi erori. Altfel, curajul \u00eel va p\u0103r\u0103si, gustul riscului se stinge \u015fi odat\u0103 cu acesta \u015fi curiozitatea, dorin\u0163a de a fi inovativ.<\/p>\n Sistemul de evaluare<\/em> poate inhiba creativitatea elevilor prin cum, c\u00e2t \u015fi c\u00e2nd este realizat\u0103. De multe ori nota devine o modalitate de a constr\u00e2nge elevul, de a-l motiva s\u0103 \u00eenve\u0163e. Pentru a-i determina pe elevi s\u0103 se exprime liber, profesorul trebuie s\u0103 desf\u0103\u015foare activit\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 teama de evaluare. \u015etiind c\u0103 nu va fi sanc\u0163ionat, elevul \u00ee\u015fi va expune propriile puncte de vedere, idei creative la care poate ajunge datorit\u0103 deta\u015f\u0103rii.<\/p>\n Cercet\u0103rile au ar\u0103tat c\u0103 atunci c\u00e2nd copiii se concentreaz\u0103 asupra recompensei ca imbold pentru a realiza ceva, motiva\u0163ia lor intrinsec\u0103 \u015fi creativitatea se diminueaz\u0103. Cele mai bune recompense pentru munca efectuat\u0103 \u00een clas\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea Teresei Amabile, sunt cele \u201eintangibile\u201d, cum ar fi un z\u00e2mbet, un semn de aprobare, o m\u00e2ng\u00e2iere pe um\u0103r, un cuv\u00e2nt de \u00eencurajare, ocazia de a afi\u015fa rezultatele activit\u0103\u0163ii. O alt\u0103 recompens\u0103 poate fi posibilitatea de a-\u015fi exprima m\u00e2ndria pentru munca lor.<\/p>\n Profesorul poate desf\u0103\u015fura o activitate de genul \u201eOra autorilor\u201d, c\u00e2nd elevul st\u0103 pe \u201escaunul autorului\u201d \u015fi cite\u015fte \u00een fa\u0163a clasei recentele produc\u0163ii literare. Clasa realizeaz\u0103 comentarii \u015fi sugestii pe care le folose\u015fte autorul la revizuirea crea\u0163iei. Procesul implic\u0103, astfel, un sprijin reciproc, fapt ce cre\u015fte motiva\u0163ia intrinsec\u0103 \u015fi creativitatea.<\/p>\n Pentru a demonstra efectul negativ al recompensei am efectuat diferite cercet\u0103ri. Unui grup de elevi i-am cerut s\u0103 inventeze pove\u015fti, plec\u00e2nd de la unele imagini, recompensa fiind nota. Unui alt grup \u201enerecompensat\u201d i-am cerut s\u0103 fac\u0103 diferite desene \u015fi s\u0103 realizeze povestiri pe baza lor. Am constatat c\u0103 povestirile elevilor nerecompensa\u0163i au fost mai creative dec\u00e2t povestirile celor recompensa\u0163i.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen general, copiii sunt creativi, av\u00e2nd o imagina\u0163ie bogat\u0103, fiind capabili s\u0103 exploreze, s\u0103 testeze anumite solu\u0163ii de rezolvare, d\u00e2nd dovad\u0103 de o g\u00e2ndire divergent\u0103. Din momentul intr\u0103rii \u00een mediul \u015fcolar, g\u00e2ndirea lor divergent\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-o g\u00e2ndire convergent\u0103, ce … Cite\u0219te continuarea \n
\nUtilizarea de c\u0103tre profesor a unor fraze<\/em> de genul \u201eAsta nu e logic\u201d, \u201eCine \u015ftie r\u0103spunsul corect?\u201d
\nAccentul pus \u00een \u015fcoal\u0103 pe reproducere<\/em>, neapreciindu-se originalitatea. Exist\u0103 astfel dou\u0103 categorii de profesori: profesori care \u00eencurajeaz\u0103 autoexprimarea, disponibili \u015fi \u00een afara orelor \u015fi profesori inhibitivi, lipsi\u0163i de entuziasm, rigizi, critici, conservatori. Una dintre c\u0103ile gre\u015fite de acumulare a informa\u0163iilor este \u00eenv\u0103\u0163atul pe de rost sau memorarea informa\u0163iilor, f\u0103r\u0103 \u00een\u0163elegerea leg\u0103turilor dintre ele. Cuno\u015ftin\u0163ele de acest fel pot fi utile doar \u00een cazul unor teste gril\u0103, dar vor fi inutile \u00een cazul unor activit\u0103\u0163i creative.<\/p>\n
\n1. Stoica, Ana, Creativitatea elevilor, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1983;
\n2. Mih, Viorel, Psihologia educa\u0163iei, vol. I, Editura ASCR, 2010;
\n3. Barna, Andrei, Antohe, Georgeta, Curs de pedagogie. Teoria educa\u0163iei \u015fi teoria curriculumului, Editura Sinteze, Gala\u0163i, 2003;
\n4. Oprea, Creangu\u0163a-L\u0103cr\u0103mioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 2009.<\/p>\n