Caracteristicile clasei de elevi, ca grup social, sunt importante. Cunoa\u0219terea acestora conduce la crearea unui climat \u0219colar propice \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii elevilor. Aceast\u0103 \u201esocietate \u00een miniatura” st\u0103 la baza \u00een\u021belegerii vie\u021bii colective \u0219i prefigureaz\u0103 via\u021ba colectiv\u0103 de m\u00e2ine. <\/p>\n
1. Caracteristicile grupului social<\/strong><\/p>\n Realitatea social\u0103 se prezint\u0103 ca un sistem complex de grupuri, acestea construind norme \u015fi valori, distribuind pozi\u0163ii \u015fi exercit\u00e2nd influen\u0163e. \u00cen accep\u021biunea lui Neculau (2007, p. 13) grupul social constituie cel mai important mijloc de socializare \u015fi integrare social\u0103, ofer\u0103 individului securitate \u015fi mijloace de afirmare \u015fi r\u0103spunde nevoilor asociative \u015fi de apartenen\u0163\u0103 ale fiin\u0163ei umane. De asemenea, datorit\u0103 dimensiunii sale interactive, grupul devine mediul \u015fi mijlocul de \u00eenv\u0103\u0163are a unor roluri sociale, contribuind totodat\u0103 \u015fi la dezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei de sine a membrilor s\u0103i. Grupul are o dinamic\u0103 a sa, devenind un spa\u0163iu al confrunt\u0103rilor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii reciproce.<\/p>\n 2. Specificul grupului \u0219colar<\/strong><\/p>\n Elevul apar\u0163ine unui grup social special constituit pentru educarea \u00een conformitate cu normele sociale, pentru a se realiza o bun\u0103 integrare \u00een societate a acestuia. Intr\u00e2nd \u00een \u015fcoal\u0103, \u00een clasa de studiu, identitatea sa e mai mult legat\u0103 de grupul de apartenen\u0163\u0103 social\u0103, cultural\u0103 \u015fi de semnifica\u0163iile evaluative ale acestei apartenen\u0163e. \u00cen\u0163eleg\u00e2nd aceast\u0103 organizare a elevilor \u00een colective constituite dup\u0103 criterii care s\u0103 optimizeze procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, apare \u00een prim plan necesitatea cunoa\u015fterii caracteristicilor grupurilor. Un colectiv de clas\u0103 este o organiza\u0163ie social\u0103 formal\u0103 care include roluri \u015fi responsabilit\u0103\u0163i privind atingerea scopurilor grupului. De asemenea, din punct de vedere al efortului solicitat, grupul \u2013 clas\u0103 este un grup de munc\u0103 care presupune existen\u0163a unui scop, a rela\u0163iilor dintre membri, a leg\u0103turilor cu liderul.<\/p>\n Grupurile educa\u0163ionale se deosebesc de alte grupuri prin scopurile pe care le au. Acestea implic\u0103 procesul instructiv-educativ, de formare a indivizilor care fac parte integrant\u0103 din grup, fiind astfel scopuri formative. Scopul clasei de elevi \u00eel constituie acumularea de c\u0103tre fiecare copil a experien\u0163ei cognitive prin procesul de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n Deoarece activitatea principal\u0103 a membrilor grupului \u015fcolar este \u00eenv\u0103\u0163area, considerat\u0103 ca o form\u0103 de munc\u0103, sunt autori care \u00eencadreaz\u0103 acest grup \u00een categoria grupului de munc\u0103. \u00cen grupul \u015fcolar, cadrul didactic \u2013 transmi\u0163\u0103tor de cuno\u015ftin\u0163e, organizatorul \u015fi conduc\u0103torul grupului, este impus din afar\u0103 lu\u00e2ndu-se \u00een considerare statutele \u015fi rolurile distincte pe care le au membrii acestui grup. Din punctul de vedere al caracteristicilor celor ce formeaz\u0103 grupul, se cuvine s\u0103 eviden\u0163iem gradul de omogenitate din punctul de vedere al v\u00e2rstei, al dezvolt\u0103rii intelectuale, al sexului, al nivelului de preg\u0103tire al \u015fcolarilor. De asemenea se cuvine s\u0103 amintim existen\u0163a normelor, a regulilor ce trebuie respectate de to\u0163i \u015fcolarii, persisten\u0163a \u00een timp a grupului, obligativitatea activit\u0103\u0163ilor comune (Zlate, 1987, pp. 360-361).<\/p>\n Deoarece v\u00e2rsta membrilor grupurilor \u015fcolare este aceea\u015fi sau apropiat\u0103, performan\u0163ele \u015fi orient\u0103rile lor cuprind numeroase repere comune. Aici, elevii \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi practic\u0103 conduite sociale dezirabile. \u00cen clas\u0103, elevii \u00eenva\u0163\u0103 normativitatea social\u0103, comportamentele a\u015fteptate de societate specifice v\u00e2rstei lor; tot aici sunt diferen\u0163ia\u0163i, aprecia\u0163i \u015fi li se fixeaz\u0103 un statut nu dup\u0103 criterii biologice ci dup\u0103 performan\u0163ele \u015fcolare, dup\u0103 modul \u00een care \u00ee\u015fi \u00eendeplinesc sarcinile educative.<\/p>\n \u00cen grupurile \u015fcolare, num\u0103rul membrilor nu e prea mare pentru a favoriza subdiviziuni, dar nici prea mic pentru a conduce la subiectivism. Interac\u0163iunile specifice acestor grupuri se realizeaz\u0103 pe dou\u0103 niveluri: cadrul didactic \u2013 elev \u015fi elevi \u2013 elevi, fiecare av\u00e2nd particularit\u0103\u0163i specifice \u015fi care difer\u0103 at\u00e2t ca sens c\u00e2t \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte mijloacele prin care se realizeaz\u0103. \u00centre componentele umane esen\u0163iale ale clasei, profesorii \u015fi elevii, se stabilesc raporturi sociale diverse, at\u00e2t interindividuale c\u00e2t \u015fi individual-colective.<\/p>\n Comunicarea elevi \u2013 elevi e determinat\u0103 de pozi\u0163iile ocupate de ace\u015ftia \u00een cadrul clasei, de rolurile fiec\u0103ruia. Interac\u0163iunea cadru didactic \u2013 elev e reglat\u0103 de planurile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, de programe \u0219colare, de manuale, de cerin\u0163ele activit\u0103\u0163ii \u015fi are un caracter strict determinat \u015fi un caracter prestabilit. Aceast\u0103 influen\u0163\u0103 este explicit\u0103, direct\u0103, profesorul afect\u00e2nd comportamentul elevului. Forma principal\u0103 de realizare a acestei interac\u0163iuni este comunicarea verbal\u0103. \u00cen cazul interac\u0163iunii elev \u2013 elev aceasta se bazeaz\u0103 pe comunicarea afectiv\u0103, pe rela\u0163iile preferen\u0163iale. Interac\u0163iunile sunt de tipul fa\u0163\u0103-\u00een-fa\u0163\u0103, diferen\u0163iindu-se prin gradul de determinare, felul \u015fi mijloacele de realizare.<\/p>\n 3. Rela\u021bii \u00een grupul \u0219colar<\/strong><\/p>\n Psihosociologia grupurilor mici pune accentul pe importan\u0163a ce trebuie acordat\u0103 interrela\u0163iilor personale \u00een dezvoltarea personalit\u0103\u0163ilor. Tucicov-Bogdan (1972), \u00een urma analizei comportamentului specific vie\u0163ii de grup, argumenteaz\u0103 c\u0103 acesta e determinat de modelul de interac\u0163iune, de structurile ce apar inten\u0163ionat sau pe nea\u015fteptate, de coeziunea sau de spiritul de prietenie de care este animat grupul, de normele \u015fi regulile de comportare care domin\u0103 indivizii \u015fi de motivele \u015fi scopurile grupului. Grupurile de elevi variaz\u0103 sub raportul unit\u0103\u0163ii \u015fi gradului de prietenie, variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de coeziune, de modul de interac\u0163iune \u015fi comunicare. Copiii sunt atra\u015fi de grup datorit\u0103 nevoii de manifestare a sentimentului de apartenen\u0163\u0103, a accept\u0103rii, a recunoa\u015fterii \u015fi a securit\u0103\u0163ii pe care acesta, grupul, le ofer\u0103. Diferen\u0163a dintre grupurile \u015fcolare \u00een ceea ce prive\u015fte gradul de prietenie, \u00eemplinirea sarcinilor propuse, armonia \u00een activitate, e dat\u0103 de tendin\u0163a de ata\u015fare la al\u0163ii, de a fi de acord cu ei, de coeziunea grupului. Aceasta este for\u0163a care ac\u0163ioneaz\u0103 asupra membrilor determin\u00e2ndu-i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een grup. Pentru educarea coeziunii, \u00een cazul claselor de elevi, e necesar\u0103 crearea convingerii \u015fcolarilor c\u0103 nevoile personale pot fi realizate prin colectiv, trebuie eviden\u0163iat\u0103 satisfac\u0163ia ce rezult\u0103 din cooperarea cu al\u0163ii, trebuie utilizate tehnici de cooperare. Coeziunea presupune at\u00e2t satisfacerea individului c\u00e2t \u015fi beneficiul colectivit\u0103\u0163ii.<\/p>\n Interac\u0163iunea, ca tip de rela\u0163ii \u00eentre dou\u0103 sau mai multe persoane \u00een care ac\u0163iunea uneia este afectat\u0103 de ac\u0163iunea alteia, determin\u0103 \u00een cadrul grupurilor \u015fcolare structuri formale \u015fi informale, acestea fiind determinate de v\u00e2rsta copiilor, de sex, de acceptarea social\u0103, de mediul de provenien\u0163\u0103, de m\u0103rimea grupului, precum \u015fi de practicile de comunicare. \u00cen urma rela\u0163iilor ce se stabilesc \u00eentre elevi pe parcursul timpului petrecut \u00eempreun\u0103, se elaboreaz\u0103 norme specifice grupului, care cap\u0103t\u0103 contur tot mai clar privind anumite reguli, coduri, valori, obiceiuri, pe m\u0103sura petrecerii a c\u00e2t mai mult timp \u00eempreun\u0103. Astfel, copiii venind \u00een contact unii cu al\u0163ii de-a lungul unei perioade mai mari de timp, \u00eencep s\u0103 fie con\u015ftien\u0163i de modul \u00een care trebuie s\u0103 ac\u0163ioneze, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se comporte \u00een diferitele situa\u0163ii ale vie\u0163ii \u015fcolare.<\/p>\n Rela\u0163iile pe care elevul le are cu colectivul clasei \u00een aria afectiv-simpatetic\u0103 constituie pentru acesta \u201eun stimulent \u00een activitatea sa \u015fcolar\u0103 \u015fi un suport moral care-l ajut\u0103 s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 mai u\u015for situa\u0163iile stresante prin care poate trece\u201d (Iancu, 2000, p. 163).<\/p>\n 4. Concluzii<\/strong><\/p>\n Clasa de elevi este un grup social cu o anumit\u0103 structur\u0103 eviden\u0163iat\u0103 de tipurile de interac\u0163iuni dintre membri, de dinamica rol \u2013 statut, de modelul de autoritate specific grupului. Aceast\u0103 structur\u0103 poate fi formal\u0103, organizat\u0103 dup\u0103 norme, legi prescrise; sau informal\u0103, n\u0103scut\u0103 din interac\u0163iunile directe, concrete ale membrilor grupului \u015fcolar, fiecare structur\u0103 produc\u00e2nd efecte specifice. Printre func\u0163iile grupului clas\u0103 se reg\u0103se\u015fte func\u0163ia de integrare, de reglementare a rela\u0163iilor sociale, de socializare, precum \u015fi de sanc\u0163ionare a ac\u0163iunilor neconforme cu regulile stabilite. Cunoa\u015fterea caracteristicilor grupurilor \u015fcolare e necesar\u0103 deoarece se pot realiza o serie de schimb\u0103ri pozitive at\u00e2t la nivel individual (al elevului), c\u00e2t \u015fi la nivelul \u00eentregului colectiv \u015fcolar prin con\u015ftientizarea valorii ac\u0163iunii \u00een grup.<\/p>\n Clasa poate avea astfel caracteristicile unei mici societ\u0103\u0163i unde copiii g\u00e2ndesc, simt \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 altfel dec\u00e2t atunci c\u00e2nd sunt izola\u0163i. \u00cen cadrul grupului \u015fcolar se pot produce fenomene de contagiune, de demoralizare colectiv\u0103, aici se deprind caracteristicile \u015fi normele specifice vie\u0163ii colective.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Caracteristicile clasei de elevi, ca grup social, sunt importante. Cunoa\u0219terea acestora conduce la crearea unui climat \u0219colar propice \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii elevilor. Aceast\u0103 \u201esocietate \u00een miniatura” st\u0103 la baza \u00een\u021belegerii vie\u021bii colective \u0219i prefigureaz\u0103 via\u021ba colectiv\u0103 de m\u00e2ine.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[929],"tags":[876],"class_list":["post-8496","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-sociologia-educatiei","tag-florina-onaga"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8496","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8496"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8496\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8538,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8496\/revisions\/8538"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8496"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8496"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8496"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n1. Iancu, S. (2000). Psihologia \u015fcolarului \u2013 de ce merg elevii \u00eencrunta\u0163i la \u015fcoal\u0103. Ia\u015fi: Editura Polirom.
\n2. Neculau, A. (2007). Dinamica grupului \u0219i a echipei. Ia\u015fi: Editura Polirom.
\n3. Tucicov-Bogdan, A. (1972). Personalitatea copilului. Bucure\u015fti: Editura Politic\u0103.
\n4. Zlate, M. (1987). Clasa \u015fcolar\u0103 \u2013 ca grup psihosocial. \u00cen P. Popescu-Neveanu, M. Zlate, T. Cre\u0163u (ed.), Psihologie \u015fcolar\u0103. Bucure\u015fti: Facultatea de Istorie-Filosofie, 355-376.<\/p>\n