De-a lungul timpului, ca urmare a experien\u021bei personale \u00een mediul \u0219colar, am sesizat de foarte multe ori un fenomen frapant prin instabilitatea sa, prin modul imprevizibil de manifestare, determinat de conjuncturi dintre cele mai diverse sau chiar de \u00eens\u0103\u0219i starea psihologic\u0103 a protagoni\u0219tilor. Este vorba despre \u00eentrep\u0103trunderea voce\/t\u0103cere \u00een cadrul organiza\u021biei \u0219colare.<\/p>\n
Articolul se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria management \u0219i leadership \u00een organiza\u021biile \u0219colare \u0219i \u00ee\u0219i propune o prezentare empiric\u0103 a fenomenelor de \u201evoce\u201d \u0219i \u201et\u0103cere\u201d, ca forme de manifestare a opiniei, atitudinii, identit\u0103\u021bii cadrelor didactice \u00een cadrul organiza\u021biei din care fac parte. Cele dou\u0103 concepte sunt interconectate \u0219i se manifest\u0103 cu prec\u0103dere ca strategii de comunicare \u00eentre membrii organiza\u021biei, \u00eentre membrii \u0219i echipa managerial\u0103. E lesne de \u00een\u021beles c\u0103 cele dou\u0103 fenomene depind de factori contextuali \u0219i nu reflect\u0103 \u00eentotdeauna o identitate autentic\u0103 a individului, membru \u00een organiza\u021bia \u0219colar\u0103.<\/p>\n
\u00centr-o \u00eencercare empiric\u0103 de a defini aceste manifest\u0103ri, am putea afirma c\u0103 ambele reprezint\u0103 o form\u0103 de exprimare sau neexprimare a opiniei\/ atitudinii personale \u00een raport cu o anumit\u0103 situa\u021bie, cele dou\u0103 presupun\u00e2ndu-se reciproc dar, \u00een acela\u0219i timp, fiind conceptual opuse. Fiecare d\u0103 sens \u0219i semnifica\u021bie celeilalte \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t absen\u021ba uneia ar minimiza complet importan\u021ba prezen\u021bei celeilalte.<\/p>\n
A\u0219adar, membrii personalului dintr-o organiza\u021bie \u0219colar\u0103 reac\u021bioneaz\u0103, \u00een func\u021bie de context, at\u00e2t prin voce, c\u00e2t \u0219i prin t\u0103cere av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 se situeaz\u0103 pe trepte diferite din punct de vedere al statutului, ierarhiei, nivelului de cultur\u0103\/formare av\u00e2nd \u00eenc\u0103rc\u0103turi diferite \u0219i adres\u00e2ndu-se unei audien\u021be diferite. Astfel c\u0103 vocea \u0219i t\u0103cerea apar ca resurse de comunicare strategic\u0103 adoptat\u0103 de protagoni\u0219ti \u00een func\u021bie de moment, interac\u021biune, context, audien\u021b\u0103. Apare \u00eens\u0103 situa\u021bia \u00een care cele dou\u0103 fenomene se manifest\u0103 rigid, impus am putea spune, f\u0103r\u0103 nicio posibilitatea de transformare sau schimbare.<\/p>\n
A\u0219a cum am afirmat anterior, indivizii utilizeaz\u0103 vocea sau t\u0103cerea ca modalitate de comunicare strategic\u0103. Inten\u021bia este clar\u0103, dorin\u021ba de a-\u0219i contura identitatea \u00een interac\u021biunea cu ceilal\u021bi membrii ai organiza\u021biei. De cele mai multe ori \u00eens\u0103, contextul genereaz\u0103 constr\u00e2ngere, presiune, astfel c\u0103 individul nu \u00ee\u0219i poate manifesta autentic identitatea \u0219i este nevoit s\u0103-\u0219i negocieze, s\u0103-\u0219i reconstruiasc\u0103 strategia de comunicare. Astfel, identitatea nu mai este ceva esen\u021bial, distinctiv \u0219i durabil, de aceea manifestarea acesteia devine un proces complex \u0219i multifa\u021betat, \u00een care vocea \u0219i t\u0103cerea sunt utilizate strategic. Prin urmare, ne exprim\u0103m vocal propria atitudine cu privire la o anumit\u0103 situa\u021bie sau, dimpotriv\u0103, alegem calea t\u0103cut\u0103, re\u021binut\u0103.<\/p>\n
Din p\u0103cate \u00eens\u0103, vocea sau t\u0103cerea reprezint\u0103 o masc\u0103, de cele mai multe ori, ambele ascunz\u00e2nd opinii radicale sub aparenta pasivitate. Ca strategii de comunicare, \u0219i vocea \u0219i t\u0103cerea presupun o dozare a schimb\u0103rilor dorite pentru organiza\u021bie \u00een func\u021bie de limitele \u0219i constr\u00e2ngerile impuse de echipa managerial\u0103.<\/p>\n
De\u00a0 regul\u0103, vocea (exprimarea direct\u0103 \u0219i verbal\u0103 a opiniei\/ atitudinii) presupune vizibilitatea diferen\u021belor identitare \u0219i poate conduce la marginalizare \u0219i excludere, pe c\u00e2nd t\u0103cerea (alegerea op\u021biunii de a nu exprima direct \u0219i obiectiv propria opinie) presupune at\u00e2t invizibilitate, c\u00e2t \u0219i imposibilitatea de expune public identitatea \u0219i de a o construi liber \u00een interac\u021biunea cu ceilal\u021bi. Toate aceste tendin\u021be pot fi sesizate \u00een oricare din stadiile integr\u0103rii unui individ \u00eentr-o organiza\u021bie.<\/p>\n
Atitudinea normal\u0103, ideal\u0103, am putea spune, presupune, tocmai, ca, pe m\u0103sur\u0103 ce individul se integreaz\u0103 \u00een organiza\u021bie, pe m\u0103sur\u0103 ce devine un membru cu drepturi depline al acesteia, \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te din valorile, credin\u021bele, regulile \u0219i comportamentele dominante din organiza\u021bie, s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103\u00a0 o voce mult mai puternic\u0103. Acela\u0219i fenomen se petrece \u0219i \u00een cazul evolu\u021biei \u00een carier\u0103 prin dob\u00e2ndirea de noi sarcini \u0219i responsabilit\u0103\u021bi, deci prin dob\u00e2ndirea de noi cuno\u0219tin\u021be, abilit\u0103\u021bi \u0219i competen\u021be.<\/p>\n
Unul dintre cele mai importante motive pentru abordarea strategic\u0103 a vocii \u0219i t\u0103cerii este auto-protejarea. Astfel, vocea \u0219i t\u0103cerea sunt utilizate \u00een scop defensiv pentru a rezolva conflictele, pentru a minimiza interpret\u0103rile sau pentru a evita reac\u021biile negative din partea celorlal\u021bi. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 persoane care utilizeaz\u0103 vocea \u0219i t\u0103cerea strategic, dar nu \u00een scop defensiv, ci \u00een scopul impunerii propriilor idei, opinii, puncte de vedere sau solu\u021bii.<\/p>\n
Apar firesc, dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri extrem de pertinente:<\/p>\n
Cine \u0219i de ce tace \u00een organiza\u021bia \u0219colar\u0103?<\/strong><\/p><\/blockquote>\n
\n
- \u00a0Lipsa \u00eencrederii \u00een for\u0163ele proprii<\/em> este unul din motivele pentru care un individ cu o stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103, timid, nu \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103 \u00ee\u015fi spun\u0103 p\u0103rerea \u00een cadrul unei \u00eent\u00e2lniri, de teama e\u015fecului sau a ridicolului.<\/li>\n
- T\u0103cerea colectiv\u0103<\/em> – \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 e vizibil\u0103 \u00een cazurile \u00een care managerul este agresiv, iar membrii consiliului profesoral nu \u00eendr\u0103znesc s\u0103 \u00eel combat\u0103. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie apare o comunicare defectuoas\u0103 cu acesta . Un exemplu ar putea fi situa\u021bia \u00een care apare teama de a interveni \u00een cazul unui coleg agresat verbal f\u0103r\u0103 un motiv \u00eentemeiat.<\/li>\n
- \u00a0 Statutul de debutant\/ nou venit<\/em> \u00een organiza\u0163ie este un alt context favorabil t\u0103cerii care va impune negre\u0219it, o atitudine de expectativ\u0103, acesta va a\u0219tepta s\u0103 vad\u0103 care sunt regulile \u00een cadrul organiza\u021biei neput\u00e2ndu-se impune din primele momente.<\/li>\n
- \u00a0 T\u0103cerea individual\u0103<\/em> – \u00een cadrul unui proiect sau o ac\u0163iune a \u015fcolii apare din comoditate sau din lipsa implic\u0103rii generat\u0103 de autoprotejare, individul av\u00e2nd convingerea c\u0103 a comunica e in\u00fatil deoarece, oricum nu poate schimba nimic. T\u0103cerea individual\u0103 se manifest\u0103 \u0219i \u00een situa\u021bia \u00een care exist\u0103 teama de a nu-\u0219i deteriora imaginea public\u0103, de a nu fi etichetat negativ.<\/li>\n
- \u00a0 T\u0103cerea persoanei\u00a0 responsabil\u0103 cu activitatea de formare<\/em> la nivelul \u015fcolii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu organizarea unor cursuri de formare, explica\u021bia\/ motiva\u021bia fiind teama de concuren\u021b\u0103, egoismul.<\/li>\n<\/ul>\n
A cui voce se aude \u00een organiza\u021bie \u0219i ce o motiveaz\u0103 s\u0103 se fac\u0103 auzit\u0103?<\/strong><\/p><\/blockquote>\n
\n
- \u00a0 Vocea direct\u0103<\/em><\/strong> – directorul este permisiv \u2013 func\u021bia are avantajul c\u0103 ofer\u0103 de cele mai multe ori putere \u0219i for\u021b\u0103 pentru a exprima direct ceea ce g\u00e2nde\u0219te<\/li>\n
- \u00a0 Vocea ascuns\u0103<\/em><\/strong> – directorul este autoritar\u00a0 – persoanele vorbesc \u00een grupuri izolate, ne\u00eendr\u0103znind s\u0103 \u00ee\u015fi expun\u0103 problemele de teama apostrof\u0103rii, penaliz\u0103rii\u2026.<\/li>\n
- \u00a0 Vocea experien\u021bei<\/em><\/strong> – o dat\u0103 cu dob\u00e2ndirea vechimii \u00een unitate \u015fi implicarea \u00een proiecte de succes, membrii cap\u0103t\u0103 \u00eencredere \u015fi un statut aparte, fapt ce le confer\u0103\u00a0 dreptul \u015fi puterea de a-\u015fi expune punctul de vedere.<\/li>\n
- \u00a0 Vocea s\u0103n\u0103toas\u0103 <\/strong><\/em>– Angaja\u0163ii au posibilitatea de a vorbi, de a c\u0103uta solu\u0163ii \u015fi rezolva problemele \u00een cadrul consiliului profesoral. Se manifest\u0103 capacitatea de a s\u0103ri \u00een ajutorul unui coleg agresat f\u0103r\u0103 motiv de director.<\/li>\n
- \u00a0 Vocea angajatului \u00een urma nerespect\u0103rii echit\u0103\u0163ii \u00een organiza\u0163ie<\/strong><\/em> – dorin\u0163a cadrului didactic de a fi apreciat, de a i se recunoa\u0219te mer\u00edtele\/ rezultatele ob\u021binute \u00een cadrul diverselor activit\u0103\u021bi cu elevii, dorin\u0163a de a fi sprijinit \u00eentr-un proiect \u00een care este implicat\u0103 \u015fcoala.<\/li>\n<\/ul>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em>
\n1. Ben\u0163ea, Corina. – Suport de curs „Psihologie organiza\u0163ional\u0103”
\n2. Moa\u015fa, Horia – rezumatul tezei de doctorat -„Voce \u015fi t\u0103cere \u00een organiza\u0163ie”, Bucure\u015fti, 2011
\n3. Creed, D. (2003) \u2013 Voice Lessons: Tempered Radicalism and the Use of Voice and Silence, Journal of Management Studies<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De-a lungul timpului, ca urmare a experien\u021bei personale \u00een mediul \u0219colar, am sesizat de foarte multe ori un fenomen frapant prin instabilitatea sa, prin modul imprevizibil de manifestare, determinat de conjuncturi dintre cele mai diverse sau chiar de \u00eens\u0103\u0219i starea … Cite\u0219te continuarea