R\u0103m\u00e2nerea \u00een urm\u0103 presupune, at\u00e2t un proces de acumulare a unor lacune \u00een \u00eendeplinirea cerin\u0163elor, c\u00e2t \u015fi fiecare caz concret de ne\u00eendeplinire; acest caracter dublu reflect\u0103 esen\u0163a obiectiv\u0103 a lucrurilor; continuitatea procesului este rezultanta momentelor sale componente, iar acumularea, concentrarea acestor momente duce la e\u015fec, procesul \u00eencheindu-se astfel printr-un rezultat logic. Esen\u0163a activit\u0103\u0163ii de profilaxie a e\u015fecului const\u0103 \u00een \u00eempiedicarea stratific\u0103rii \u015fi consolid\u0103rii lacunelor, adic\u0103 \u00een \u00eempiedicarea \u00eencheierii procesului. Scopul profesorului, sub aspectul abordat, este acela de a depista la timp indicii care semnaleaz\u0103 diferite dificult\u0103\u021bi \u00eent\u00e2mpinate de elevi. Selectarea de c\u0103tre profesor a c\u0103ilor de \u00eenl\u0103turare a e\u015fecului \u015fcolar depinde, de asemenea, \u015fi de condi\u0163iile care au determinat apari\u0163ia elementului respectiv. \u00cen literatura de specialitate \u00eens\u0103 nu sunt suficient delimitate reperele teoretice \u015fi practice ale studierii cauzelor e\u015fecului la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, premise generale \u015fi \u00eemprejur\u0103ri concrete care determin\u0103 apari\u0163ia e\u015fecului la anumi\u0163i elevi.<\/p>\n
Varia\u0163iile mari de ritm intelectual \u015fi stil de lucru, de rezisten\u0163\u0103 la efortul de durat\u0103, de abilit\u0103\u0163i comunica\u0163ionale \u015fi nevoi cognitive, existente \u00een general \u00eentre elevi (impun ac\u0163iuni de organizare diferen\u0163iat\u0103 a procesului de predare-\u00eenv\u0103\u0163are, pe grupuri de elevi), \u00een care s\u0103 primeze \u00eens\u0103 sarcinile individuale de \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 vor fi prezentate numai acele m\u0103suri a c\u0103ror adoptare depinde, \u00een aceste limite, de op\u0163iunea educatorilor.<\/p>\n
Alegerea unor metode \u015fi mijloace care s\u0103 promoveze participarea activ\u0103 a elevilor la procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt este considerat\u0103 un pre\u0163ios instrument \u00een lupta \u00eempotriva e\u015fecului atribuindu-i-se avantaje ca dezvoltarea interesului \u015fi motiva\u0163iei elevilor, trecerea lor de la joc la activitate de \u00eenv\u0103\u0163are, eliberarea de sentiment de fric\u0103 fa\u0163\u0103 de examinare, cre\u015fterea puterii de observa\u0163ie \u015fi de concentrare a aten\u0163iei, dob\u00e2ndirea unor obi\u015fnuin\u0163e de munc\u0103 intelectual\u0103 independent\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 modul de organizare a activit\u0103\u0163ilor \u00een clas\u0103, se distinge \u00eendeob\u015fte \u00eentre activit\u0103\u0163ile frontale, activit\u0103\u0163ile pe grupe \u015fi activit\u0103\u0163ile individualizate. Este \u015ftiut c\u0103 e\u015fecul \u015fcolar este foarte str\u00e2ns legat de nivelul motiva\u0163iei activit\u0103\u0163ii. Se constat\u0103, \u00een acest sens c\u0103 unii elevi prezint\u0103 o fluctua\u0163ie \u00eengrijor\u0103toare a acestui nivel, fapt care-i ridic\u0103 problema asigur\u0103rii de c\u0103tre elevii \u00een cauz\u0103 a unui prag optimal al motiva\u0163iei \u00een activitate. Acest prag este numit optimal<\/strong>, deoarece el evit\u0103 cele dou\u0103 extreme ale motiva\u0163iei la care recurg unele persoane: pe de o parte, supramotivarea<\/em>, caracteristic\u0103 persoanelor orgolioase la care expectan\u0163ele cu privire la rezultatele pe care le vor ob\u0163ine sunt \u00eentotdeauna exagerate, fapt care le determin\u0103 s\u0103-\u015fi propun\u0103 obiective care \u00eentrec, de regul\u0103, propriile posibilit\u0103\u0163i de a le realiza, iar pe de alt\u0103 parte, submotivarea<\/em>, proprie persoanelor ne\u00eencrez\u0103toare \u00een ele \u00eensele, care de teama \u00eenregistr\u0103rii unui e\u015fec, \u00ee\u015fi fixeaz\u0103 obiectivele care se afl\u0103 cu mult sub nivelul posibilit\u0103\u0163ilor \u015fi a capacit\u0103\u0163ilor lor psihice reale. \u015ei o extrem\u0103, \u015fi cealalt\u0103 sunt la fel de periculoase pentru elevi: dorin\u0163ele sau expectan\u0163ele exagerate sunt urmate, de regul\u0103, de e\u015fec \u015fi implicit de puternice decep\u0163ii sau suferin\u0163e care vor influen\u0163a \u00een mod negativ performan\u0163ele viitoare.<\/p>\n Dar nici men\u0163inerea persoanei numai la un nivel de aspira\u0163ii u\u015for accesibil nu este recomandabil\u0103, deoarece acest fapt echivaleaz\u0103, \u00een general, cu stagnarea activit\u0103\u0163ii \u015fi a performan\u0163elor.\u00a0Un nivel optim al motiva\u0163iei poate fi asigurat prin realizarea de c\u0103tre elevi a unor aprecieri realiste at\u00e2t cu privire la dificultatea performan\u0163elor atinse \u015fi cu privire la posibilit\u0103\u0163ile proprii de a le \u00eendeplini.<\/p>\n De asemenea, una dintre dificult\u0103\u0163ile frecvente \u00eent\u00e2lnite \u00een activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are a elevilor este aceea de \u00een\u0163elegere greoaie a materialului de studiu. Cu c\u00e2t mai greoaie este \u00een\u0163elegerea cu c\u00e2t elevul respectiv nu dispune de un sistem informa\u0163ional bogat \u015fi bine structurat \u00een care s\u0103 integreze noile informa\u0163ii O alt\u0103 dificultate des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, str\u00e2ns corelat\u0103 cu procesul de \u00een\u0163elegere, este aceea de memorare. \u00cen \u00eenv\u0103\u0163are, se recurge de multe ori la o memorare mecanic\u0103. Totu\u015fi, cum se \u015ftie, memorarea logic\u0103 este mai productiv\u0103 \u015fi mai eficient\u0103. Aten\u0163ia este o condi\u0163ie psihologic\u0103 necesar\u0103 pentru perceperea materialului. Dificult\u0103\u0163ile de concentrare se \u00eent\u00e2lnesc \u00een mod fregvent. Comoditatea de a depune efort voluntar \u00een activitatea de studiu este, de asemenea, destul de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een r\u00e2ndurile elevilor. Elevul trebuie s\u0103 fie con\u015ftient de existen\u0163a greut\u0103\u0163ilor, dar \u015fi de posibilitatea ca acestea s\u0103 fie \u00eenvinse. De asemenea, una dintre dificult\u0103\u0163ile frecvente \u00eent\u00e2lnite \u00een activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are a elevilor este aceea de \u00een\u0163elegere greoaie a materialului de studiu. Cu c\u00e2t mai greoaie este \u00een\u0163elegerea cu c\u00e2t elevul respectiv nu dispune de un sistem informa\u0163ional bogat \u015fi bine structurat \u00een care s\u0103 integreze noile informa\u0163ii.<\/p>\n O alt\u0103 dificultate des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, str\u00e2ns corelat\u0103 cu procesul de \u00een\u0163elegere, este aceea de memorare. \u00cen \u00eenv\u0103\u0163are, se recurge de multe ori la o memorare mecanic\u0103. Totu\u015fi, cum se \u015ftie, memorarea logic\u0103 este mai productiv\u0103 \u015fi mai eficient\u0103. Aten\u0163ia este o condi\u0163ie psihologic\u0103 necesar\u0103 pentru perceperea materialului. Dificult\u0103\u0163ile de concentrare se \u00eent\u00e2lnesc \u00een mod frecvent.<\/p>\n Comoditatea de a depune efort voluntar \u00een activitatea de studiu este, de asemenea, destul de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een r\u00e2ndurile elevilor. Elevul trebuie s\u0103 fie con\u015ftient de existen\u0163a greut\u0103\u0163ilor, dar \u015fi de posibilitatea ca acestea s\u0103 fie \u00eenvinse.<\/p>\n \u00cen sf\u00e2r\u015fit, crearea unui climat favorabil de munc\u0103 concretizat \u00een ordine, cur\u0103\u0163enie, rela\u0163ii interpersonale de cooperare contribuie substan\u0163ial la \u00eenl\u0103turarea dificult\u0103\u0163ilor \u00een activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are. Pentru profilaxia e\u015fecului la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, profesorul trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 manifest\u0103rile caracteristice ale acestui fenomen, precum \u015fi mijloacele adecvate da \u00eenl\u0103turare. Mijloacele adecvate de prevenire a e\u015fecului la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 presupune realizarea urm\u0103toarelor obiective:<\/p>\n Cercet\u0103rile organizate \u00een acest sens demonstreaz\u0103 c\u0103 importan\u0163a cea mai mare \u00een delimitarea manifest\u0103rilor caracteristice ale e\u015fecului la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, \u00een curs de apari\u0163ie sau consolidare, o are definirea no\u0163iunii de \u201er\u0103m\u00e2nere \u00een urm\u0103\u201d, \u00een raporturile sale reciproce cu no\u0163iunea mai cuprinz\u0103toare de \u201ee\u015fec la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d. Aceast\u0103 definire a r\u0103m\u00e2nerii \u00een urm\u0103 este \u00eenregistrat\u0103 de faptul c\u0103 \u00een literatura pedagogic\u0103 nu exist\u0103 o defini\u0163ie general\u0103 a no\u0163iunii de e\u015fec la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103.<\/p>\n \u015ei totu\u015fi, prin e\u015fec la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een\u0163elegem ne\u00eendeplinirea de c\u0103tre elevi a cerin\u0163elor didactice fixate pentru o anumit\u0103 etap\u0103 a procesului instructiv. R\u0103m\u00e2nerea \u00een urm\u0103 este tocmai acea ne\u00eendeplinire a cerin\u0163elor didactice ce se observ\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul unei etape a procesului instructiv. De exemplu, \u00een cazul analizei unui ciclu tematic, ne\u00eendeplinirea cerin\u0163elor la sf\u00e2r\u015fitul acestui ciclu se consider\u0103 e\u015fec la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, pe c\u00e2nd ne\u00eendeplinirea cerin\u0163elor la o lec\u0163ie sau alta reprezint\u0103 o r\u0103m\u00e2nere \u00een urm\u0103. \u00centr-o asemenea abordare, e\u015fecul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2nerea \u00een urm\u0103 sunt raportate la nivelul minim al cerin\u0163elor obligatorii ce se pun \u00een fa\u0163a elevilor.<\/p>\n Rolul principal \u00een prevenirea e\u015fecului la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 apar\u0163ine stimul\u0103rii interesului elevilor pentru con\u0163inutul \u015fi procedeele activit\u0103\u0163ii lor cognitive, precum \u015fi educ\u0103rii lor \u00een spiritul \u00een\u0163elegerii importan\u0163ei cuno\u015ftin\u0163elor de cultur\u0103 general\u0103. Bine\u00een\u0163eles, sarcina educ\u0103rii acestei atitudini este realizat\u0103 nu numai de \u015fcoal\u0103, ci \u015fi de familie.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" R\u0103m\u00e2nerea \u00een urm\u0103 presupune, at\u00e2t un proces de acumulare a unor lacune \u00een \u00eendeplinirea cerin\u0163elor, c\u00e2t \u015fi fiecare caz concret de ne\u00eendeplinire; acest caracter dublu reflect\u0103 esen\u0163a obiectiv\u0103 a lucrurilor; continuitatea procesului este rezultanta momentelor sale componente, iar acumularea, concentrarea … Cite\u0219te continuarea \n
\nBonta\u015f I., Pedagogie, Ed.All, 1999 Radulian, V., Lichidarea \u0219i combaterea repeten\u021biei, Ed. Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103.
\nS\u0103l\u0103vastru, D., Psihologia educa\u021biei, Ed. Polirom, 2004.
\nStan,L., Fundamente ale succesului educa\u0163ional, Ed. Funda\u0163iei AXIS, 2004.
\nSt\u0103nciulescu E., Sociologia educa\u0163iei familiale, Editura Polirom, 1997.<\/p>\n