Sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din fiecare \u021bar\u0103 are particularit\u0103\u021bile proprii, determinate de condi\u021biile economice, sociale, politice, de gradul de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie al societ\u0103\u021bii, de tradi\u021biile specifice unei na\u021biuni \u0219i de concep\u021biile pedagogice pe care le promoveaz\u0103. Fiecare \u0163ar\u0103 are o etichet\u0103 legat\u0103 inclusiv de educa\u0163ie. Germania este faimoas\u0103 pentru \u015fcolile profesionale, grecii au materia stufoas\u0103, spaniolii au o rat\u0103 \u00eenalt\u0103 de promovare la Bac, Rom\u00e2nia se m\u00e2ndre\u0219te cu rezultatele la olimpiadele interna\u021bionale de \u0219tiin\u021be, iar Finlanda ocup\u0103 primul loc \u00een lume cu cei mai buni elevi care exceleaz\u0103 \u00een toate ariile acoperite de testele PISA. Dar cum au ajuns finlandezii la sistemul de educa\u021bie \u201eperfect\u201d? <\/p>\n
Aproape o jum\u0103tate de secol de reforme \u015fi o uria\u015f\u0103 investi\u0163ie, financiar\u0103 \u015fi social\u0103, au dus la crearea celui mai performant sistem de educa\u0163ie din lume \u2013 \u015fcoala finlandez\u0103. Povestea celui mai performant sistem educa\u0163ional din lume, \u00eencepe cu mai bine de jum\u0103tate de secol \u00een urm\u0103. Finlandezii \u015fi-au dat seama c\u0103 societatea industrializat\u0103 necesit\u0103 competen\u0163e \u015fi calific\u0103ri care nu exist\u0103 \u00eentr-o societate agrar\u0103, motiv pentru care s-au orientat mai \u00eent\u00e2i spre sistemul de educa\u0163ie, la care avea acces atunci mai mult elita popula\u0163iei.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul finlandez pleac\u0103 de la un crez simplu: to\u0163i copiii sunt \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i la o educa\u0163ie egal\u0103, nu trebuie l\u0103sa\u0163i pe dinafar\u0103 fiindc\u0103 au avut un start mai nefericit \u00een via\u0163\u0103 \u015fi nu trebuie eticheta\u0163i. Sun\u0103 idealist, dar printr-un efort cumulat, finlandezii au reu\u015fit \u00een c\u00e2teva zeci de ani s\u0103 aib\u0103 rezultate remarcabile, nu numai la testele de evaluare PISA, ci \u00een toate privin\u0163ele sistemului educa\u0163ional: de la gr\u0103dini\u0163\u0103 la universitate, Finlanda ocup\u0103 primul loc \u00een topul mondial pe educa\u0163ie \u00een r\u00e2ndul statelor dezvoltate, clasament realizat de firma Pearson.<\/p>\n
Printre particularit\u0103\u0163ile educa\u0163iei finlandeze se num\u0103r\u0103 o \u00eencredere foarte mare \u00een competen\u0163ele profesorilor, iar sistemul este descentralizat, nici m\u0103car nu exist\u0103 inspectori \u015fcolari. Testele sunt de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu exist\u0103 liste cu note primite la evalu\u0103ri na\u0163ionale, cu admi\u015fi \u015fi respin\u015fi, nu exist\u0103 eticheta elevului picat, copilul de nota 2 \u015fi cel de nota 10, \u015fi nu exist\u0103 \u015fcoli slabe \u015fi \u015fcoli pentru elite. P\u0103rin\u0163ii \u015ftiu c\u0103 oriunde \u00ee\u015fi dau copilul, el va beneficia de aceea\u015fi calitate a educa\u0163iei. \u00cen timp ce \u00een Rom\u00e2nia s-a schimbat legea educa\u0163iei de 61 de ori \u00een 28 de ani, finlandezii au un plan clar: lucreaz\u0103 la marea reform\u0103 pentru a-\u015fi preg\u0103ti tinerii pentru cerin\u0163ele anului 2050.<\/p>\n
Dar oare este aplicabil\u0103 teoria finlandez\u0103 \u0219i pentru Rom\u00e2nia?<\/p><\/blockquote>\n
Consider\u0103m c\u0103, \u00een vederea cre\u0219terii calit\u0103\u021bii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, sunt multe lucruri care pot fi preluate de la finlandezi. Dintre acestea amintim: valorizarea \u015fi formarea profesorilor, facultatea gratuit\u0103, un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt voca\u0163ional foarte bine pus la punct, cu servicii de consiliere, mese calde gratuite \u00een \u015fcoli \u015fi un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt egalitar.<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, profesia de cadru didactic trebuie s\u0103 fie una atr\u0103g\u0103toare \u015fi respectat\u0103; este deosebit de important ca dasc\u0103lii s\u0103-i motiveze pe elevi s\u0103 \u00eenve\u0163e, fiindc\u0103 pl\u0103cerea pentru \u00eenv\u0103\u0163at le va r\u0103m\u00e2ne tot restul vie\u0163ii.<\/p><\/blockquote>\n
Aici este una dintre problemele cu care se confrunt\u0103 Rom\u00e2nia, unde meseria de dasc\u0103l nu este valorizat\u0103. Un alt exemplu demn de urmat este aspectul egalitar al sistemului. La finlandezi nu exist\u0103 segregare \u00een func\u0163ie de abilit\u0103\u0163i sau performan\u0163e, toate clasele includ at\u00e2t copii cu abilit\u0103\u0163i intelectuale \u00eenalte, c\u00e2t \u015fi copiii cu dificult\u0103\u0163i \u00een anumite zone.<\/p>\n
De asemenea, \u015fcolile cu elevi imigran\u0163i sau cu elevi ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i au o situa\u0163ie socio-economic\u0103 dezavantajat\u0103 primesc mai mul\u0163i bani. Un alt lucru pe care am putea s\u0103-l asigur\u0103m elevilor rom\u00e2ni la \u015fcoal\u0103 este o mas\u0103 cald\u0103 gratuit\u0103 pe zi, de care beneficiaz\u0103 to\u0163i copiii finlandezi. De asemenea, la \u015fcoal\u0103, ei primesc consiliere psihologic\u0103 \u015fi voca\u0163ional\u0103. \u00cen cadrul consilierii voca\u0163ionale, fiecare elev \u00ee\u015fi petrece dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la un loc de munc\u0103 ales. Consilierea voca\u0163ional\u0103 minimizeaz\u0103 riscul ca un elev s\u0103 ia decizii gre\u015fite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu viitorul s\u0103u.<\/p>\n
\u00cen Finlanda, dasc\u0103lii au libertatea s\u0103-\u015fi aleag\u0103 singuri manualele, elaboreaz\u0103 propriul curriculum \u00een func\u0163ie de programa na\u0163ional\u0103, elaboreaz\u0103 propriile teste \u015fi evalu\u0103ri pentru elevi \u015fi particip\u0103 la deciziile referitoare la oferta educa\u0163ional\u0103 a \u015fcolii.<\/p>\n
A\u0219adar, sistemul educa\u021bional din Romania este diferit de cel din alte state europene, \u00een spe\u021b\u0103 de cel finlandez. Alinierea\u00a0 sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc la standardele educa\u0163ionale europene \u015fi interna\u0163ionale constituie un deziderat \u00eenc\u0103 de la Revolu\u021bie \u00eencoace. De\u0219i noi avem o elit\u0103 extraordinar\u0103 \u015fi rezultatele la olimpiadele \u015fi concursurile na\u0163ionale \u0219i interna\u021bionale, consider\u0103m c\u0103 nivelul mediu al absolventului de \u015fcoal\u0103 trebuie crescut. \u015ei aici trebuie luate m\u0103surile imperios necesare sistemului de educa\u0163ie din Rom\u00e2nia: schimbarea la nivelul curriculumului na\u0163ional, (ce \u00eenva\u0163\u0103 copilul la \u015fcoal\u0103) \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii preg\u0103tirii cadrelor didactice (cine \u00eel face pe copil s\u0103 \u00eenve\u0163e)<\/em>.<\/p>\n
Resurse:<\/strong><\/em>
\n1. eacea.ec.europa.eu\/education\/eurypedia<\/a>
\n2. eures.anofm.ro\/index.php<\/a>
\n3. www.eurydice.org<\/a><\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din fiecare \u021bar\u0103 are particularit\u0103\u021bile proprii, determinate de condi\u021biile economice, sociale, politice, de gradul de cultur\u0103 \u0219i civiliza\u021bie al societ\u0103\u021bii, de tradi\u021biile specifice unei na\u021biuni \u0219i de concep\u021biile pedagogice pe care le promoveaz\u0103. Fiecare \u0163ar\u0103 are o … Cite\u0219te continuarea