Sfin\u0163ii au folosit \u00een mod inspirat diverse metode de vestire a Evangheliei. Discipolii lor, ce trebuiau s\u0103 afle despre \u020amp\u0103r\u0103\u0163ia Ceruruilor, spre a fi continuatorii propov\u0103duirii lor, erau elevii Apostolilor, ierarhilor \u015fi preo\u0163ilor. De multe ori \u015fi simpli mireni au convertit mul\u0163i oameni, chiar popoare, a\u015fa cum avem exemplu pe Sf\u0203nta Nina, prin care s-au cre\u015ftinat iviri\u0163ii, adic\u0103 georgienii de ast\u0103zi.
\n\u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom vedea cum au folosit Sfin\u0163ii metodele didactice de comunicare \u015fi asimilare a cuno\u015ftin\u0163elor \u00een scrierile lor. Pentru \u00eenceput, vom vedea metodele de comunicare oral\u0103.<\/p>\n
Dumnezeu alege \u015fi sfin\u0163e\u015fte pe cine dore\u015fte \u015fi se str\u0103duie\u015fte s\u0103 ajung\u0103 la asem\u0103narea cu El. Sfin\u0163ii au fost, sunt \u015fi vor fi p\u0203n\u0103 la sf\u0203r\u015fitul veacurilor. Ei au fost inspira\u0163i \u00een activitatea lor de Dumnezeu Cuv\u00e2ntul, Cel ce este Creatorul \u00eentregii lumi.<\/p>\n
Sfin\u0163ii au folosit \u00een mod inspirat diverse metode de vestire a Evangheliei. Discipolii lor, ce trebuiau s\u0103 afle despre \u020amp\u0103r\u0103\u0163ia Ceruruilor, spre a fi continuatorii propov\u0103duirii lor, erau elevii Apostolilor, ierarhilor \u015fi preo\u0163ilor. De multe ori \u015fi simpli mireni au convertit mul\u0163i oameni, chiar popoare, a\u015fa cum avem exemplu pe Sf\u0203nta Nina, prin care s-au cre\u015ftinat\u00a0 iviri\u0163ii, adic\u0103 georgienii de ast\u0103zi.<\/p>\n
Povestirea<\/strong><\/p>\n Sf\u0203nta Tradi\u0163ie, ca parte a Revela\u0163iei supranaturale, s-a transmis prin povestirea de la om la om, din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, p\u0203n\u0103 la fixarea ei \u00een scris de c\u0103tre Biseric\u0103. Domnul Iisus Hristos a spus unele povestiri, cu scopul de a da exemple de comportament, parabolele Domnului nefiind altceva dec\u0203t povestiri cu t\u0203lc. Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor sunt povestiri ale faptelor lor spuse, pentru \u00eent\u0103rirea \u00een credin\u0163\u0103, urma\u015filor. Sunt, pilde de via\u0163\u0103, exemple de tr\u0103ire a credin\u0163ei. Citind vie\u0163ile lor, ne \u00eent\u0103rim \u00een credin\u0163\u0103 \u015ftiind c\u0103 au fost \u015fi ei oameni ca \u015fi noi, cu neputin\u0163e, p\u0103cate, obiceiuri, dar care au dat exemple de poc\u0103in\u0163\u0103, de m\u0103rturisire a credin\u0163ei, de jertf\u0103 p\u0203n\u0103 la s\u0203nge.<\/p>\n Descrierea<\/strong><\/p>\n Sfin\u0163ii, oameni ca \u015fi noi, au descris verbal sau \u00een scris diferite minuni, \u00eent\u0203mpl\u0103ri, din via\u0163a lor, pentru a eviden\u0163ia situa\u0163ia deosebit\u0103 pe care au petrecut-o. Din descrierea Sf\u0203ntului Palama, a luptelor sale pentru Ortodoxie, afl\u0103m urm\u0103toarele:<\/p>\n \u201eC\u0103ci atunci c\u00e2nd credeau c\u0103 au prevalat \u015fi toate mergeau dup\u0103 mintea lor \u015fi se g\u00e2ndeau s\u0103 pun\u0103 \u015fi culmea relelor sau, mai bine zis, au \u015fi pus-o, m\u0103 refer la hirotonia ilegal\u0103 a lui Akindynos, Dumnezeu \u00eemp\u0103ratul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor \u00eei pune \u00een mi\u015fcare pe \u00eemp\u0103ra\u0163i, treze\u015fte un zel nebiruit \u00een to\u0163i cei afla\u0163i \u00een func\u0163ii, \u00een demnitarii care veneau dup\u0103 ei, in scutierii, l\u0103ncierii \u015fi servitorii lor \u015fi simplu spus, \u00een toat\u0103 tagma \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 \u015fi to\u0163i cei ce se \u00eenv\u00e2rteau \u00een palat, ca s\u0103-i las deoparte acum pe cei\u00aclal\u0163i; \u015fi se putea vedea ceva extraordinar: cum \u00eemp\u0103ra\u0163ii \u00eenfuria\u0163i \u00eempotriva noastr\u0103 \u00ee\u015fi \u00eentorceau pe nea\u015fteptate m\u00e2nia \u00eempotriva celor porni\u0163i \u00eempotriva noastr\u0103 \u015fi to\u0163i ceilal\u0163i luptau \u015fi ei pentru noi lu\u00e2ndu-se la \u00eentrecere unii cu al\u0163ii, iar lucrul cel mai \u00eensemnat era c\u0103 r\u0103zboiul civil, din pricina c\u0103ruia aveau nepl\u0103cere fa\u0163\u0103 de noi, nu se sf\u00e2r\u015fise \u00eenc\u0103, ci mai degrab\u0103 era \u00een toi.<\/em>\u201d<\/p>\n Sf\u0203ntul Ioan Damaschin descrie \u00een Dogmatica sa, modul \u00een care lumea de atunci vedea crea\u0163ia lui Dumnezeu. (Dup\u0103 modelul geocentric. n.m.)<\/p>\n \u201eCreatorul a pus \u00een ace\u015fti lumin\u0103tori lumina cea dint\u00e2i creat\u0103, nu pentru c\u0103 nu avea alt\u0103 lumin\u0103, dar pentru ca s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 inactiv\u0103 acea lumin\u0103. C\u0103ci lumin\u0103torul nu este \u00eens\u0103\u015fi lumina, ci cel care con\u0163ine lumina.<\/em> Explica\u0163ia<\/strong><\/p>\n Un exemplu de explica\u0163ie \u00eel g\u0103sim la Sf\u0203ntul Maxim Grecul, referitoare la Persoana Duhului Sf\u0203nt.<\/p>\n \u201eTe rog s\u0103 ascul\u0163i cu aten\u0163ie \u015fi s\u0103 iei seama cu mintea, ca s\u0103 nu treac\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 urechi cele spuse \u015fi mintea s\u0103 judece cu neb\u0103gare de seam\u0103. C\u0103ci acest cuv\u00e2nt este despre Sf\u00e2ntul Duh! Aceasta nu este o simpl\u0103 povestire, ci l\u0103murirea tainelor adev\u0103ratei credin\u0163e. Sf\u00e2ntul Duh a creat la \u00eenceput f\u0103pturile \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Fiul, a\u015fa cum spune David: Cu cuv\u00e2ntul Domnului s-au \u00eent\u0103rit cerurile \u015fi cu Duhul gurii Lui toate puterile lor. Duhul purcede din fiin\u0163a Tat\u0103lui; de aceea nu a spus Proorocul \u015fi despre Cuv\u00e2ntul: \u201eCuv\u00e2ntul gurii Lui”, tocmai ca s\u0103 arate l\u0103murit \u015fi s\u0103 ne \u00eencredin\u0163eze c\u0103 el vorbe\u015fte despre purcederea (Duhului). \u00eens\u0103 El purcede numai din Tat\u0103l, nu a\u015fa cum spui tu – c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt purcede din Tat\u0103l \u015fi din Fiul printr-o singur\u0103 suflare. Din aceasta reiese c\u0103 Dumnezeu nu a fost des\u0103v\u00e2r\u015fit de la \u00eenceput, ci au fost numai Tat\u0103l \u015fi Fiul \u015fi c\u0103, mai t\u00e2rziu, c\u0103indu-Se, El \u015ei-a \u00eensu\u015fit Persoana Care\u00a0\u00a0 lipsea,\u00a0\u00a0 adic\u0103\u00a0\u00a0 Duhul,\u00a0\u00a0 rev\u0103rs\u00e2ndu-L prin suflare comun\u0103. \u015ei astfel, a dob\u00e2ndit plin\u0103tatea des\u0103v\u00e2r\u015firii.<\/em> Argumentarea<\/strong><\/p>\n Aceast\u0103 metod\u0103 era folosit\u0103 \u015fi mai poate fi, \u00een apologii \u015fi \u00een cuvinte care vor s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 un adev\u0103r de credin\u0163\u0103.<\/p>\n O argumentare deosebit\u0103 g\u0103sim la Sf\u0203ntul Nectarie din Eghina, referitoare la activitatea Sf\u0203ntului Apostol Petru. Sf\u0203ntul aduce argumente despre faptul c\u0103 Petru nu avea niciun primat fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i Apostoli.<\/p>\n \u201eBiserica \u00eel r\u00eenduie\u015fte pe Iacov ca \u00eent\u00eeist\u0103t\u0103tor al Bisericii, iar Petru \u015fi Ioan s\u00eent trimi\u015fi c\u0103tre cei ce au crezut din Samaria pentru a le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi lor Duhul Sf\u00eent prin punerea m\u00eeinilor.<\/em> Dac\u0103 Petru era leg\u0103tura unificatoare a Bisericii, credem c\u0103 Pavel era dator s\u0103 fac\u0103 cunoscut acest lucru Bisericii efesenilor, ca nu cumva ei s\u0103 nesocoteasc\u0103 din ne\u015ftiin\u0163\u0103 supunerea fa\u0163\u0103 de acela. \u00eens\u0103 fa\u0163\u0103 de ce Biseric\u0103 a lui Petru era dator Pavel s\u0103 le recomande acestora supunerea e trecut sub t\u0103cere, nef\u0103c\u00eendu-le efesenilor nici o recomandare de supunere, de vreme ce le spune cu hot\u0103r\u00eere: \u201ec\u0103ci nu m-am ferit s\u0103 v\u0103 vestesc toat\u0103 voia lui Dumnezeu” (Ef. 20, 27). A\u015fadar Pavel nu a ascuns \u015fi nu a trecut nimic sub t\u0103cere, ci le-a vestit lor toat\u0103 voia lui Dumnezeu, nu le-a vestit cum c\u0103 el \u00eensu\u015fi se supune lui Petru, ceea ce arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 supunere nu este porunc\u0103 ie\u015fit\u0103 din voin\u0163a dumnezeiasc\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Sfin\u0163ii au folosit \u00een mod inspirat diverse metode de vestire a Evangheliei. Discipolii lor, ce trebuiau s\u0103 afle despre \u020amp\u0103r\u0103\u0163ia Ceruruilor, spre a fi continuatorii propov\u0103duirii lor, erau elevii Apostolilor, ierarhilor \u015fi preo\u0163ilor. De multe ori \u015fi simpli mireni au … Cite\u0219te continuarea
\nPredicarea Evangheliei s-a f\u0103cut de Apostoli prin viu grai. Sf\u0203ntul Apostol Pavel spune c\u0103tre Romani: \u201ePrin urmare, credin\u0163a este din auzire, iar auzirea prin cuv\u00e2ntul lui Hristos<\/em>.\u201d (Rom. 10, 17)<\/p>\n
\n\u020anv\u0103\u0163a\u0163ii spun c\u0103 printre ace\u015fti lumin\u0103tori sunt \u015fapte planete; ei spun de asemenea c\u0103 ele au o mi\u015fcare contrar\u0103 cerului. Din pricina aceasta le-au numit planete. Ei spun c\u0103 cerul se mi\u015fc\u0103 de la r\u0103s\u0103rit la apus \u015fi planetele de la apus la r\u0103s\u0103rit; iar cerul trage \u00eempreun\u0103 cu el pe cele \u015fapte planete prin mi\u015fcarea lui, pentru c\u0103 este mai iute. Numele celor \u015fapte planete sunt acestea: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter, Saturn, \u00een fiecare zon\u0103 a cerului se afl\u0103 c\u00e2te una din cele \u015fapte planete:<\/em>
\n-\u00een prima, adic\u0103 \u00een cea de mai sus, Saturn;<\/em>
\n-\u00een a doua, Jupiter;<\/em>
\n-\u00een a treia, Marte;<\/em>
\n-\u00een a patra, Soarele;<\/em>
\n-\u00een a cincea, Venus;<\/em>
\n-\u00een a \u015fasea, Mercur;<\/em>
\n-\u00een a \u015faptea \u015fi cea mai de jos, Luna.<\/em>
\nEle \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare calea pe care Creatorul le-a or\u00e2nduit-o lor \u015fi a\u015fa cum le-a \u00eentemeiat, dup\u0103 cum spune dumnezeiescul David: \u201eLuna \u015fi stelele pe care tu le-ai \u00eentemeiat.\u201d( Ps.8, 4)<\/em>
\nPrin cuvintele \u201ele-ai \u00eentemeiat” a ar\u0103tat fixitatea \u015fi imutabilitalea or\u00e2nduielii \u015fi a\u015fez\u0103rii date lor de Dumnezeu. C\u0103ci le-a r\u00e2nduit \u201ela timpuri, la semne, la zile \u015fi la ani.\u201d (Fc. 1, 14)<\/em>
\nPentru aceea prin soare se constituie cele patru anotimpuri: primul, prim\u0103vara, c\u0103ci \u00een el a f\u0103cut Dumnezeu universul. Acest lucru \u00eel arat\u0103 \u015fi faptul c\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 acum \u00een acest anotimp odr\u0103slesc florile. Prim\u0103vara este de asemenea anotimpul c\u00e2nd ziua este egal\u0103 cu noaptea. Prim\u0103vara ziua este de dou\u0103sprezece ore \u015fi noaptea de dou\u0103sprezece ore. Ea const\u0103 prin r\u0103s\u0103rirea soarelui din jum\u0103tatea locului de unde r\u0103sare soarele. Este temperat\u0103, cresc\u0103toare de s\u00eenge, cald\u0103 \u015fi umed\u0103. \u0162ine mijlocul \u00eentre iarn\u0103 \u015fi var\u0103: este mai cald\u0103 \u015fi mai uscat\u0103 dec\u00e2t iarna, dar mai rece \u015fi mai umed\u0103 dec\u00e2t vara. Acest timp se \u00eentinde de la 21 martie p\u00e2n\u0103 la 24 iunie. \u020an urm\u0103, c\u00e2nd r\u0103s\u0103ritul soarelui se urc\u0103 spre p\u0103r\u0163ile mai de nord ale locului de unde r\u0103sare soarele, urmeaz\u0103 anotimpul de var\u0103, care \u0163ine mijlocul \u00eentre prim\u0103var\u0103 \u015fi toamn\u0103, c\u0103ci are c\u0103ldura prim\u0103verii \u015fi usc\u0103ciunea toamnei. Este cald\u0103, uscat\u0103 \u015fi cre\u015fte fierea galben\u0103. Acest anotimp are ziua cea mai mare, de cincisprezece ore, iar noaptea foarte mic\u0103, av\u00e2nd o durat\u0103 de nou\u0103 ore. Se \u00eentinde de la 24 iunie p\u00e2n\u0103 la 25 ale lunii septembrie. Apoi, dup\u0103 ce soarele se \u00eentoarce iar\u0103\u015fi la jum\u0103tatea locului de unde r\u0103sare soarele, vine anotimpul de toamn\u0103 \u00een locul celui de var\u0103. El este cam la mijloc \u00eentre frig \u015fi c\u0103ldur\u0103, \u00eentre usc\u0103ciune \u015fi umiditate \u015fi \u0163ine mijlocul \u00eentre anotimpul de var\u0103 \u015fi anotimpul de iarn\u0103, c\u0103ci are de la cel de var\u0103 usc\u0103ciunea, iar de la cel de iarn\u0103 frigul. Toamna este friguroas\u0103 \u015fi uscat\u0103 \u015fi cre\u015fte \u00een veninul cel negru. Acest anotimp are iar\u0103\u015fi ziua egal\u0103 cu noaptea: ziua este de dou\u0103sprezece ore \u015fi noaptea de dou\u0103sprezece ore. Se \u00eentinde de la 25 septembrie p\u00e2n\u0103 la 25 decembrie. Dar c\u00e2nd soarele se pogoar\u0103 spre partea cea mai mic\u0103 \u015fi cea mai de jos, adic\u0103 spre partea de miaz\u0103zi a locului de unde r\u0103sare soarele, vine anotimpul iernii. El este friguros \u015fi umed \u015fi \u0163ine mijlocul \u00eentre toamn\u0103 \u015fi prim\u0103var\u0103, c\u0103ci are frigul de la anotimpul de toamn\u0103, iar umezeala de la anotimpul de prim\u0103var\u0103. Acest anotimp are cea mai mic\u0103 zi, fiindc\u0103 este de nou\u0103 ore, \u015fi cea mai mare noapte, pentru c\u0103 este de cincisprezece ore; ea cre\u015fte \u00een flegm\u0103; se \u00eentinde de la 25 decembrie p\u00e2n\u0103 la 21 martie. C\u0103ci creatorul, \u00een chip \u00een\u0163elept, a avut grij\u0103 mai dinainte s\u0103 nu c\u0103dem \u00een boli grele, prin trecerea de la cea mai mare r\u0103ceal\u0103 sau c\u0103ldur\u0103 sau umezeal\u0103 sau usc\u0103ciune la temperaturile contrare acestora. C\u0103ci ra\u0163iunea \u015ftie c\u0103 sunt v\u0103t\u0103m\u0103toare schimb\u0103rilor bru\u015fte.<\/em>\u201d<\/p>\n
\nVai, ce r\u0103t\u0103cire! C\u00e2t de potrivnic este credin\u0163ei ortodoxe s\u0103 g\u00e2nde\u015fti a\u015fa! Nu a\u015fa, nu a\u015fa! Tat\u0103l, Fiul \u015fi Sf\u00e2ntul Duh se deosebesc, dup\u0103 cuvintele Sf\u00e2ntului Ioan Damaschin, prin aceea c\u0103 Tat\u0103l este nen\u0103scut, Fiul este n\u0103scut \u015fi f\u0103r\u0103 de \u00eenceput al\u0103turi de Tat\u0103l, av\u00e2nd un singur \u00eenceput – na\u015fterea cea mai \u00eenainte de veci, iar Duhul Sf\u00e2nt purcede din Tat\u0103l \u015fi este f\u0103r\u0103 de \u00eenceput al\u0103turi de Tat\u0103l \u015fi de Fiul, av\u00e2nd un singur \u00eenceput – purcederea f\u0103r\u0103 de \u00eenceput din Tat\u0103l; prin aceasta nici Tat\u0103l nu este lipsit de nena\u015ftere, fiind Cel Care L-a n\u0103scut pe Fiul, nici Fiul nu este lipsit de na\u015ftere, fiind Cel Care S-a n\u0103scut \u015fi, de asemenea, nici Duhul, prin\u00a0\u00a0 purcederea Sa, nu se transform\u0103 \u00een Tat\u0103l sau \u00een Fiul. \u015ei fiind Dumnezeu, \u020a\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u00eensu\u015firea Sa neschimbat\u0103. Altfel, cum poate fi \u00eensu\u015fire, \u00eensu\u015fire, dac\u0103 ea se schimb\u0103 \u015fi se transmite?<\/em>\u201d<\/p>\n
\nPetru este trimis din nou de Biseric\u0103 pentru a propo\u00acv\u0103dui prin Iudeea. Biserica se pronun\u0163\u0103 asupra chestiunii t\u0103ierii \u00eemprejur, iar Petru \u00ee\u015fi exprim\u0103 p\u0103rerea sa \u00een adunarea Bisericii \u00een care erau str\u00een\u015fi Apostolii \u015fi preo\u0163ii \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 Biserica. Atunci s-au g\u00eendit Apostolii \u015fi preo\u0163ii dimpreun\u0103 cu toat\u0103 Biserica s\u0103 trimit\u0103 b\u0103rba\u0163i ale\u015fi dintre ei \u00een Antiohia… scriind cu m\u00eena lor acestea: \u201eApostolii \u015fi preo\u0163ii \u015fi fra\u0163ii, fra\u0163ilor dintre neamuri, care s\u00eent \u00een Antiohia \u015fi \u00een Siria \u015fi \u00een Clliicia, bucura\u0163i-v\u0103” etc. (Fap. 15,23).<\/em>
\nNu se vede \u015fi nu se sub\u00een\u0163elege nic\u0103ieri \u00een Faptele Apostolilor primatul lui Petru. Nimeni dintre Apostoli nu-i acord\u0103 acestuia \u00eent\u00e2iet\u0103\u0163i sau altceva care s\u0103 dea m\u0103rturie despre vreo superioritate sau dreg\u0103torie. Salut\u00e2ndu-i pe efeseni pe c\u00eend se desp\u0103r\u0163ea de ei, Apostolul Pavel le-a spus: \u201e\u015ei acum, fra\u0163ilor, v\u0103 \u00eencredin\u0163ez lui Dumnezeu \u015fi cuv\u00e2ntului harului S\u0103u, cel ce poate sa va zideasc\u0103 \u015fi sa va dea mo\u015ftenire \u00eentre to\u0163i cei sfin\u0163i\u0163i<\/em>” (Fap. 20, 32).<\/p>\n
\n1. ziarullumina.ro\/sfanta-nina-luminatoarea-georgiei-49501.html<\/a>
\n2. Ic\u0103 jr. Diac. Ioan I. studiu introductiv \u015fi trad.. Sf\u0203ntul Grigorie Palama, Tomosuri dogmatice-Via\u0163a-Slujba, Scrieri I,.Editura Deisis, Sibiu, p. 548.
\n3. Fecioru, Pr. Dumitru, Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura Scripta, Bucure\u015fti, 1993, pp. 45-46.
\n4. Cristea, Florentina, Sf\u0203ntul Maxim Grecul, Adev\u0103r \u015fi minciun\u0103, Editura Bunavestire,\u00a0 Gala\u0163i, 2003, pp. 242-243.
\n5. Papacioc, Caliopie, Sf\u0203ntul Nectarie de Eghina, De ce Papa \u015fi supu\u015fii lui s-au desp\u0103r\u0163i de Biserica lui Hristos, Istoria Schismei (I), Editura Evanghelismos, Bucure\u015fti, 2011, pp. 91-92.<\/p>\n