C\u00e2nd copilul \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103, c\u00e2nd \u00eenva\u021b\u0103 codurile specifice care regleaz\u0103 actele sale verbale, el \u00eenva\u021b\u0103 structurile sale sociale. De c\u00e2te ori copilul vorbe\u0219te ori ascult\u0103, structura social\u0103 din carte face parte este \u00eent\u0103rit\u0103 de el, iar identitatea lui social\u0103 este modelat\u0103. Codurile sociolingvistice sunt metode fundamentale de control ale transmiterii culturii sau subculturii \u015fi de creare a identit\u0103\u0163ii sociale.<\/p>\n
At\u00e2t E. Durkheim, c\u00e2t \u015fi Weber au atras aten\u0163ia asupra semnifica\u0163iei sociale a limbajului. Sapir scria c\u0103 \u201elimbajul este un ghid \u00een realitatea social\u0103\u201d, \u00een timp ce Whorf (discipol al lui Sapir) afirma c\u0103 leg\u0103tura dintre limbaj, cultur\u0103 \u015fi obi\u015fnuin\u0163ele de g\u00e2ndire nu este mediat\u0103 de structura social\u0103.<\/p>\n
Basil Bernstein, \u00een \u201eStudii de sociologie a educa\u0163iei\u201d, sus\u0163ine c\u0103 \u201eforma rela\u0163iei sociale d\u0103 na\u015ftere unor forme lingvistice sau unor coduri distincte, iar aceste coduri sunt cele care \u00een mod esen\u0163ial transmit cultura \u015fi, prin acestea, condi\u0163ioneaz\u0103 comportamentul\u201d<\/em>. Principalii agen\u0163i socializatori analiza\u0163i de Basil Bernstein sunt \u015fcoala \u015fi familia, el referindu-se cu prioritate la fazele timpurii ale \u015fcolariz\u0103rii. Formele diferite ale rela\u0163iilor sociale pot da na\u015ftere unor coduri lingvistice cu totul diferite. Manifestarea unui tip de cod depinde de anumite condi\u0163ii sociale \u015fi mai ales de forma rela\u0163iilor sociale la care particip\u0103 o persoan\u0103.<\/p>\n \u201eCopiii care au acces la diferite sisteme de vorbire (respectiv care \u00eenva\u0163\u0103 roluri diferite ca urmare a pozi\u0163iei de status pe care o ocup\u0103 \u00eentr-o structur\u0103 social\u0103 dat\u0103) pot adopta diferite conduite sociale \u015fi intelectuale \u00een ciuda unui poten\u0163ial comun<\/em>.\u201d\u00a0 La nivelul psihologic, codurile se pot distinge dup\u0103 gradul \u00een care fiecare u\u015fureaz\u0103 (cod elaborat) sau inhib\u0103 (cod restr\u00e2ns) orientarea spre exprimarea inten\u0163iei \u00eentr-o form\u0103 verbal\u0103 explicit\u0103.<\/p>\n Codul restr\u00e2ns se caracterizeaz\u0103 prin utilizarea \u00een vorbire a unor fraze scurte, simple, adesea neterminate, cu formul\u0103ri implicite, prin dificultatea de a p\u0103stra \u00eentr-un discurs unitatea temei, lipsa formul\u0103rilor impersonale, prin retoric\u0103 de consens (repetarea frecvent\u0103 a expresiei \u201enu-i a\u015fa?\u201d). Acest tip de cod se dezvolt\u0103 acolo unde cultura existent\u0103 favorizeaz\u0103 pe \u201enoi\u201d \u00een raport cu \u201eeu\u201d \u015fi s-a constituit o comunitate cu o mare densitate a rela\u0163iilor sociale.<\/p>\n Codul restr\u00e2ns apare \u00een grupurile de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103 (peer groups<\/em>) ale copiilor. \u00cen aceste rela\u0163ii sociale, vorbirea tinde s\u0103 fie rapid\u0103 \u015fi fluent\u0103, formulele de articulare sunt reduse; anumite \u00een\u0163elesuri sunt fragmentate, condensate \u015fi foarte particulare, nivelul selec\u0163iei vocabularului \u015fi al sintaxei va fi sc\u0103zut; semnifica\u0163ia unic\u0103 a individualit\u0103\u0163ii va fi, probabil, implicit\u0103.<\/p>\n \u201eCodurile restr\u00e2nse nu sunt \u00een mod necesar legate de clasele sociale. To\u0163i membrii unei societ\u0103\u0163i utilizeaz\u0103 coduri restr\u00e2nse \u00eentr-un moment sau altul. Func\u0163ia principal\u0103 a acestui cod, este cea de a defini \u015fi \u00eent\u0103ri forma raportului social, restr\u00e2ng\u00e2nd semnalarea verbal\u0103 a experien\u0163elor individuale.<\/em>\u201d<\/p>\n Codul elaborat poate s\u0103 apar\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie social\u0103 care incit\u0103 indivizii \u201es\u0103 selec\u0163ioneze dintre resursele lor lingvistice o modalitate verbal\u0103 care s\u0103 se potriveasc\u0103 \u00een c\u00e2t mai mare m\u0103sur\u0103 cu referen\u0163i specifici.<\/em>\u201d<\/p>\n Capacitatea de a schimba codurile controleaz\u0103 capacitatea de a schimba rolurile. Prin intermediul codului se genereaz\u0103 nu numai un anumit mod de vorbire, dar se \u015fi transmite\u00a0 o anumit\u0103 form\u0103 a rela\u0163iei sociale.<\/p>\n A\u015fadar, codul restr\u00e2ns are o puternic\u0103 previzibilitate lexical\u0103 \u015fi sintactic\u0103. Acesta surprinde componentele rituale ale status-ului sau raporturilor pozi\u0163ionale. Codul restr\u00e2ns poate fi reg\u0103sit \u00een dou\u0103 modele : 1. model: universal; \u00een\u0163eles: particular \u015fi 2. model: particular; \u00een\u0163eles: particular. Codul elaborat are o slab\u0103 previzibilitate sintactic\u0103 \u015fi are urm\u0103torul model: particular; \u00een\u0163eles: universal.<\/p>\n Din punctul de vedere al structurii de clas\u0103, codul elaborat este asociat mai ales cu clasa mijlocie, \u00een timp ce codul restr\u00e2ns este specific clasei sociale din zonele defavorizate, cu o densitate mare a popula\u0163iei. Aceast\u0103 rela\u0163ie nu este \u00eens\u0103 absolut necesar\u0103. Un cod restr\u00e2ns poate fi u\u015for \u00eenv\u0103\u0163at prin rela\u0163ii informale, \u00een timp ce codul elaborat necesit\u0103 un timp \u00eendelungat \u015fi o ini\u0163iere special\u0103 pentru a fi asimilat.<\/p>\n Consecin\u0163e ale tipurilor de cod restr\u00e2ns \u015fi cod elaborat<\/strong><\/p>\n Atunci c\u00e2nd \u00eenva\u0163\u0103 un cod elaborat, copilul \u201e\u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 exploreze o sintax\u0103 special\u0103\u201d, \u00eenva\u0163\u0103 de timpuriu s\u0103 se orienteze spre canalul verbal. Astfel, copilul devine treptat con\u015ftient de o anumit\u0103 ordine a rela\u0163iei \u2013 intelectuale, sociale \u015fi afective \u2013 din anturajul s\u0103u, iar propria experien\u0163\u0103 se va transforma prin aceste rela\u0163ii. Bernstein distinge dou\u0103 moduri specifice de coduri elaborate:<\/p>\n La un copil limitat de un cod restr\u00e2ns vorbirea este simplificat\u0103, vocabularul s\u0103rac. Se d\u0103 o \u00eentrebuin\u0163are limitat\u0103 \u015fi adesea rigid\u0103 a calificativelor (adjective, adverbe, etc) \u015fi acestea \u201efunc\u0163ioneaz\u0103 ca un fel de apreciere social\u0103 prin care se transmit inten\u0163iile individuale\u201d. O alt\u0103 caracteristic\u0103 a codului restr\u00e2ns este aceea c\u0103 vorbirea nu e perceput\u0103 ca un mijloc de a prezenta celorlal\u0163i st\u0103rile sale interioare. \u201eG\u00e2ndurile se \u00een\u015fir\u0103 adesea ca unit\u0103\u0163i distincte, \u00een loc s\u0103 urmeze o anumit\u0103 ordine a unei secven\u0163e construite con\u015ftient.<\/em>\u201d\u00a0 Iar acest lucru va conduce la o repetare de informa\u0163ii.<\/p>\n Orientarea spre un cod sau altul, spune B. Bernstein, este determinat\u0103 de forma rela\u0163iei sociale, de calitatea structurii sociale, deoarece: \u201eProcedeele intelectuale \u015fi sociale prin care indivizii stabilesc rela\u0163ii cu mediul lor, sunt \u00een mare parte, \u00een func\u0163ie de modelele de vorbire \u00eentrebuin\u0163ate \u00een interiorul familiei.<\/em>\u201d<\/p>\n Basil Bernstein subliniaz\u0103 faptul c\u0103 ceea ce simbolizeaz\u0103 identitatea social\u0103 a copilului\u00a0 este codul pe care acesta \u00eel aduce \u00een institu\u0163ia de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Acest cod \u00eel raporteaz\u0103 pe copil la familie \u015fi la mediul social imediat. Codul restr\u00e2ns, ca o mo\u015ftenire cultural\u0103 transmis\u0103 copilului prin intermediul procesului lingvistic poate duce uneori la un insucces \u015fcolar relativ. \u00cen ciuda acestui fapt, codul restr\u00e2ns nu trebuie depreciat, deoarece el este simplu, direct, ritmat, iar psihologic une\u015fte copilul de familie \u015fi comunitate.<\/p>\n Cumularea urm\u0103toarelor aspecte: Rezultatul firesc al acestei situa\u0163ii este transmiterea \u201egenelor claselor sociale nu at\u00e2t printr-un cod genetic<\/em>\u201d, c\u00e2t mai ales prin codul de comunicare promovat de clasa social\u0103 \u00eens\u0103\u015fi.<\/p>\n Acest sistem de comunicare nu este depreciat de autorul studiului, dar poate fi \u00een neconcordan\u0163\u0103 cu sistemul de comunicare al \u015fcolii. Adaptarea la aceasta din urm\u0103 reprezint\u0103 pentru copil schimbarea identit\u0103\u0163ii sociale: \u201eIndivizii \u00eenva\u0163\u0103 rolurile lor sociale prin procesul comunic\u0103rii<\/em>.\u201d<\/p>\n Rolurile sociale<\/strong><\/p>\n \u201eUn rol social poate fi astfel considerat ca o activitate de codificare ce controleaz\u0103 at\u00e2t crearea \u015fi organizarea unor \u00een\u0163elesuri specifice, c\u00e2t \u015fi condi\u0163iile transmiterii \u015fi recept\u0103rii acestora.<\/em>\u201d\u00a0\u00a0 Rolurile sociale principale sunt acele prin care se transmite cultura, ele sunt \u00eenv\u0103\u0163ate \u00een familie, \u00een grupul de cov\u00e2rstnici, \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00een munc\u0103. Se \u00eent\u00e2lnesc dou\u0103 cazuri:<\/p>\n Dac\u0103 \u00een primul caz orientarea se face c\u0103tre canalul nonverbal (pentru transmiterea inten\u0163iilor, scopurilor \u015fi calific\u0103rilor), \u00een al doilea caz ea se face c\u0103tre un canal verbal (exprimarea inten\u0163iilor). Codul elaborat transmite simboluri individuale, iar codul comun transmite simboluri comune.<\/p>\n Urm\u0103rind sistemul rolurilor, \u00een ceea ce prive\u015fte educabilitatea, B. Bernstein ajunge la urm\u0103toarea concluzie: copiii care tr\u0103iesc \u00eentr-un mediu defavorizant pot r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 la \u015fcoal\u0103 din cauza limit\u0103rilor impuse de codul restr\u00e2ns:<\/p>\n Mul\u0163i rom\u00e2ni, mai ales din mediul rural sau din comunit\u0103\u0163ile urbane marginalizate (periferice) s\u0103race, nu \u00ee\u015fi trimit copiii la cre\u015f\u0103 sau la gradini\u0163\u0103. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, sistemul rom\u00e2nesc de cre\u015fe nu are o component\u0103 de educa\u0163ie timpurie \u015fi furnizeaz\u0103 doar servicii de \u00eengrijire de baz\u0103. Anii petrecu\u0163i de copii la cre\u015f\u0103 sau la gr\u0103dini\u0163\u0103 sunt foarte valoro\u015fi. Nu numai c\u0103 socializeaz\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd s\u0103 interac\u0163ioneze unul cu celal\u0103lt, dar \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 \u015fi o serie de deprinderi de via\u0163\u0103, \u00ee\u015fi \u00eembog\u0103\u0163esc vocabularul, iau contact cu lumea exterioar\u0103 \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 se concentreze. Mai t\u00e2rziu, copiii din aceste comunit\u0103\u021bi sunt \u00eenscri\u0219i la \u0219coal\u0103, dar mul\u021bi dintre ei au freceven\u021b\u0103 redus\u0103 \u0219i de multe ori apare abandonul \u0219colar.<\/p>\n Leg\u0103tura dintre socializare \u015fi tipul de familie<\/strong><\/p>\n Clasific\u00e2nd dup\u0103 criteriul separ\u0103rii rolurilor \u00een familie, acestea pot fi familii pozi\u0163ionale \u015fi familii orientate spre persoane. Familiile pozi\u0163ionale presupun o separare clar\u0103 a rolurilor \u015fi \u00een acest caz socializarea copiilor se realizeaz\u0103 prin intermediul colegilor de v\u00e2rst\u0103, ceea ce va genera un sistem slab ori \u00eenchis de comunicare. \u00cen cazul familiilor orientate spre persoane \u201eseria deciziilor, modific\u0103rilor \u015fi evalu\u0103rilor este \u00een func\u0163ie de calit\u0103\u0163ile psihologice ale persoanei, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u00een func\u0163ie de un status formal<\/em>\u201d\u00a0 , iar \u00een acest caz socializarea copiilor nu e l\u0103sat\u0103 pe seama grupului de v\u00e2rst\u0103 al copiilor, de aceea va ap\u0103rea un sistem puternic ori deschis de comunicare.<\/p>\n Modurile controlului social<\/strong><\/p>\n Vorbind despre copiii mici \u2013 felul \u00een care se realizeaz\u0103 comunicarea va induce op\u0163iunea de rol a acestora. Autorul face urm\u0103toarea descriere a modurilor controlului social: Acest mod poate fi de dou\u0103 tipuri: \u00cen concluzie, \u201erolurile pe care copiii le \u00eenva\u0163\u0103 \u00een familii diferite, orient\u0103rile lor conceptuale, percep\u0163ia lor \u015fi modul de \u00eentrebuin\u0163are a limbajului trebuie s\u0103 fie diferite.\u201d\u00a0 Toate acestea duc la urm\u0103toarea concluzie: codurile sociolingvistice sunt metode fundamentale de control ale transmiterii culturii sau subculturii \u015fi de crearea a identit\u0103\u0163ii sociale.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> C\u00e2nd copilul \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103, c\u00e2nd \u00eenva\u021b\u0103 codurile specifice care regleaz\u0103 actele sale verbale, el \u00eenva\u021b\u0103 structurile sale sociale. De c\u00e2te ori copilul vorbe\u0219te ori ascult\u0103, structura social\u0103 din carte face parte este \u00eent\u0103rit\u0103 de el, iar identitatea lui social\u0103 … Cite\u0219te continuarea \n
\n1. slab\u0103 exercitare a lu\u0103rii de decizii;
\n2. afirmarea valorii este un act colectiv, nu individual;
\n3. sarcinile de munc\u0103 presupun ac\u0163iunea \u015fi controlul fizic;
\n4. locuin\u0163\u0103 supraaglomerat\u0103 ;
\n5. socializarea \u00eentr-un mediu \u00eenconjur\u0103tor s\u0103rac \u00een stimuli intelectuali poate genera o form\u0103 particular\u0103 de comunicare, dup\u0103 p\u0103rerea lui Basil Bernstein, care va influen\u0163a formarea intelectual\u0103, social\u0103 \u015fi afectiv\u0103 a copiilor.<\/p>\n\n
\nun cod elaborat va ap\u0103rea oriunde\u00a0 cultura accentueaz\u0103 pe \u201eeu\u201d fa\u0163\u0103 de \u201enoi\u201d.<\/li>\n<\/ul>\n\n
\n1. Modul imperativ: se realizeaz\u0103 prin intermediul codului restr\u00e2ns al adultului (previzibilitate lexical\u0103): \u201eTaci!\u201d, \u201eIe\u015fi afar\u0103!\u201d, \u201eLas\u0103-l \u00een pace!\u201d sau nonverbal prin constr\u00e2ngere fizic\u0103. Acest mod reduce op\u0163iunea de rol a copilului.
\n2. Preferin\u0163e: Copilului i se ofer\u0103 (sub form\u0103 lingvistic\u0103) grade variate de op\u0163iune. Acest mod presupune reciprocitatea comunic\u0103rii care implic\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163are lingvistic\u0103 controlat\u0103.<\/p>\n
\na) preferin\u0163e pozi\u0163ionale: transmit cultura\/subcultura astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 stimuleze similaritatea copilului cu cei din jur; creeaz\u0103 limite; pot duce la formarea sentimentului de ru\u015fine. Ele raporteaz\u0103 comportarea copilului mic la normele unui status:
\n– regul\u0103 a statusului de v\u00e2rst\u0103: \u201e\u00cencep\u00e2nd de acum trebuie s\u0103
\nfii capabil s\u0103 faci asta!\u201d
\n– regul\u0103 a status-ului de sex: \u201eB\u0103ie\u0163ii nu pl\u00e2ng.\u201d
\n– regul\u0103 a subculturii: \u201eOamenii ca noi nu se comport\u0103 astfel.\u201d
\n– regul\u0103 a rela\u0163iei de v\u00e2rst\u0103:\u201dTata nu se a\u015ftepta s\u0103-i vorbe\u015fti astfel.\u201d
\nb) preferin\u0163e personale: se realizeaz\u0103 cu ajutorul unor variante lingvistice distincte; \u0163in cont de componentele interpersonale ori intrapersonale ale raportului social; pot duce la formarea sentimentului\u00a0 vinov\u0103\u0163iei.<\/p>\n
\n1. Bernstein, Basil, Studii de sociologie a educa\u0163iei, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1978.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"