Pornind de la importan\u0163a lu\u0103rii \u00een considera\u0163ie a principiilor didactice privind \u00een\u0163elegerea \u015fi interpretarea textului liric, opera literar\u0103, \u00een spe\u0163\u0103, opera liric\u0103 transfigureaz\u0103 realitatea gener\u00e2nd o intens\u0103 participare emo\u0163ional\u0103, o viziune proprie \u015fi interpret\u0103ri multiple, \u00een func\u0163ie de gradul receptivit\u0103\u0163ii literar-artistice a cititorilor, receptarea textului liric \u00een gimnaziu constituind o permanent\u0103 provocare pentru profesorul de limba rom\u00e2n\u0103, preocupat a-\u015fi familiariza elevii, \u00eenc\u0103 din clasa a V-a, cu metodele, cu procedeele \u015fi cu mijloacele specifice procesului de receptare artistic\u0103 a operelor lirice. Receptarea operei constituie, \u00een esen\u0163\u0103, un proces de recreare a poeziei. \u00cen acest proces \u00eei revine profesorului rolul de a ajuta elevii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ceea ce textul con\u0163ine, adic\u0103 \u201es\u0103 vad\u0103, s\u0103 aud\u0103, s\u0103 simt\u0103, s\u0103 cread\u0103 \u00een conformitate cu solicit\u0103rile poeziei\u201d. Punctul de plecare este materialul concret al operei, limbajul ei. Acesta, \u00eens\u0103, trebuie poten\u0163at, umplut cu propria tr\u0103ire sufleteasc\u0103 a elevului. A\u015fadar explorarea lumii operei \u2013 creat\u0103 prin limbaj \u2013 se realizeaz\u0103 treptat, nu prin parafrazarea banal\u0103 a con\u0163inutului sau disec\u0163ia steril\u0103 a expresiei, ci prin racordarea sensibilit\u0103\u0163ii, experien\u0163ei, cuno\u015ftin\u0163elor, imagina\u0163iei elevilor la universul afectiv-intelectiv al poeziei. Metodele, \u00eenr\u0103d\u0103cinate de practica \u015fcolar\u0103, tradi\u021bionale su moderne, sunt utilizate cu succes \u00een cadrul orelor de receptare a unui text liric, cu condi\u0163ia doz\u0103rii ponderii lor, a desf\u0103\u015fur\u0103rii acestora sub forma unui dialog autentic, productiv, respectiv, \u00eentr-o form\u0103 problematizant\u0103, \u00een scopul activ\u0103rii elevilor, al particip\u0103rii lor efective, determin\u00e2ndu-i astfel nu doar s\u0103 investigheze ni\u015fte informa\u0163ii, ci mai ales s\u0103 le interpreteze. <\/p>\n
Metodele \u015fi procedeele didactice de receptare a textului liric sunt numeroase \u015fi variate \u015fi ni s-a p\u0103rut oportun s\u0103 accentu\u0103m necesitatea promov\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii eficiente, deci o \u00eenv\u0103\u0163are participativ\u0103, activ\u0103 \u015fi creativ\u0103, prin aplicarea unor metode cu un pronun\u0163at caracter formativ, care presupune \u00eembinarea activit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi de munc\u0103 independent\u0103 cu activit\u0103\u0163ile de cooperare, de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een grup \u015fi de munc\u0103 interdependent\u0103.<\/p>\n
Pedagogia lecturii este o pedagogie a pa\u015filor m\u0103run\u0163i, literatura de specialitate consemn\u00e2nd diferite tehnici de lucru, \u00eencep\u00e2nd cu lectura rapid\u0103, lectura lent\u0103, de profunzime (pentru eviden\u0163ierea principalelor idei), lectura explicativ\u0103, lectura selectiv\u0103, pe fragmente, \u00een scopul aprofund\u0103rii cuno\u015ftin\u0163elor, fiind \u00eenso\u0163it\u0103 de exerci\u0163ii, consemn\u0103ri, c\u0103utarea sensului unor cuvinte, lectura critic\u0103, lectura problematizant\u0103, lectura comentat\u0103, lectura dirijat\u0103 etc.<\/p>\n
Cert este c\u0103 e necesar\u0103 acomodarea elevilor cu etapele specifice procesului mai sus amintit, menite a multiplica \u015fi nuan\u0163a semnifica\u0163iile atribuite textului, astfel \u00eenc\u00e2t, a\u015fa cum sublinia Alina Pamfil, accentul s\u0103 cad\u0103 pe modalitatea spunerii, interes\u00e2nd mai pu\u0163in ce se spune, substan\u0163a textului contur\u00e2ndu-se prin detalieri \u015fi nuan\u0163\u0103ri, primul pas al demersului didactic urm\u0103rind abordarea aspectelor formale (ritm, rim\u0103, strofe, structuri sintactice), sensurile contur\u00e2ndu-se abia dup\u0103 identificarea nivelurilor prozodic, fonetic, lexical, morfologic, sintactic, deci dinspre suprafa\u0163a textului spre semnifica\u0163iile lui.<\/p>\n
O posibil\u0103 strategie de parcurgere secven\u0163ial\u0103 a unui text liric la prima vedere are ca obiective:
\ni. familiarizarea elevilor cu substan\u0163a unui text liric;
\nii. \u00een\u0163elegerea lecturii ca o c\u0103l\u0103torie prin text;
\niii. \u00een\u0163elegerea fenomenului interpret\u0103rilor plurale, generat de modul diferit \u00een care cititorii percep lumea textului presupune parcurgerea urm\u0103torilor pa\u015fi:<\/p>\n
1. Activit\u0103\u0163i preliminare:<\/p>\n
2. Activitatea propriu-zis\u0103; activitatea poate fi deschis\u0103 printr-o invita\u0163ie de lectur\u0103 de tipul: \u201eLectura este un drum prin lumea textului. Intra\u0163i f\u0103r\u0103 sfial\u0103 \u00een aceast\u0103 lume. Nota\u0163i, desena\u0163i ce vede\u0163i, ce auzi\u0163i, ce sim\u0163i\u0163i, de ce anume v\u0103 aminti\u0163i…\u201d.<\/p>\n
3. Reflec\u0163ia asupra pa\u015filor parcur\u015fi \u015fi eviden\u0163ierea asem\u0103n\u0103rilor \u015fi diferen\u0163elor existente \u00eentre lecturile elevilor.<\/p>\n
Realizarea unor demersuri adecvate noilor programe presupune nu numai proiectarea riguroas\u0103 a lec\u0163iilor \u015fi secven\u0163elor didactice de receptare a textului liric, ci \u015fi o anume calitate a rela\u0163iei dintre profesor \u015fi elev. \u00cen termenii didacticii contemporane, dialogul autentic presupune, \u00een primul r\u00e2nd, o form\u0103 de comunicare, un mod de a transmite informa\u0163ii, idei, opinii \u015fi sentimente, de a realiza \u00eenv\u0103\u0163area prin crearea unui \u201espa\u0163iu\u201d verbal \u00een care se ofer\u0103 \u015fi se prime\u015fte, \u00een acela\u015fi timp.<\/p>\n
\u00cen acest sens, \u00een cadrul orelor de literatur\u0103, e necesar ca profesorul s\u0103 vorbeasc\u0103 c\u00e2t mai pu\u0163in posibil, s\u0103 faciliteze \u015fi s\u0103 structureze discu\u0163ia, av\u00e2nd rolul de moderator, majoritatea \u00eentreb\u0103rilor fiind puse de c\u0103tre elevi, la \u00eentreb\u0103rile formulate de elevi r\u0103spunz\u00e2nd, \u00een primul r\u00e2nd, colegii. Feedback-ul se asigur\u0103 dup\u0103 consultarea opiniilor celorlal\u0163i elevi.<\/p>\n
\u00cen procesul de comentare a operelor literare \u00een \u015fcoal\u0103, profesorul trebuie s\u0103 evite:<\/p>\n
Metodele, moderne sau tradi\u021bionale, sunt utilizate cu succes \u00een cadrul orelor de receptare a unui text liric, cu condi\u0163ia doz\u0103rii ponderii lor, a desf\u0103\u015fur\u0103rii acestora sub forma unui dialog autentic, productiv, respectiv, \u00eentr-o form\u0103 problematizant\u0103, chiar sub forma expunerii cu oponent sau a expunerii intensificate, \u00een scopul activ\u0103rii elevilor, al particip\u0103rii lor efective, determin\u00e2ndu-i astfel nu doar s\u0103 investigheze ni\u015fte informa\u0163ii, ci mai ales s\u0103 le interpreteze.<\/p>\n
\u00centruc\u00e2t noile orient\u0103ri postmoderniste asupra \u015ftiin\u0163ei educa\u0163iei solicit\u0103 cu necesitate aplicarea unor strategii interactiv-creative \u00een predarea, \u00eenv\u0103\u0163area \u015fi evaluarea \u015fcolar\u0103, era firesc \u015fi \u00een cazul studierii limbii, al procesului recept\u0103rii operei literare s\u0103 intervin\u0103 schimb\u0103ri majore, literatura invit\u00e2nd la conceperea de lec\u0163ii care s\u0103 satisfac\u0103 \u015fi cerin\u0163ele estetice ale unei activit\u0103\u0163i prilejuite de receptarea unei opere de art\u0103, dar \u015fi cerin\u0163ele practice, \u015fi anume stimularea poten\u0163ialului creativ al elevilor prin sporirea gradului de implicare activ\u0103 \u015fi creativ\u0103 a acestora \u00een demersul didactic.<\/p>\n
Cerin\u0163a primordial\u0103 a educa\u0163iei progresiviste este de a asigura o metodologie diversificat\u0103 bazat\u0103 pe \u00eembinarea activit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi de munc\u0103 independent\u0103, specificul strategiilor interactive de grup \u015fi implicit al metodelor \u015fi tehnicilor const\u00e2nd \u00een\u00a0 faptul c\u0103 ele promoveaz\u0103 interac\u0163iunea dintre ideile \u015fi personalit\u0103\u0163ile participan\u0163ilor, duc\u00e2nd la o \u00eenv\u0103\u0163are mai activ\u0103 \u015fi cu rezultate evidente.<\/p>\n
Avantajele metodelor interactive sunt numeroase \u015fi le prezent\u0103m pe cele evidente, f\u0103r\u0103 preten\u0163ia de a le fi epuizat.<\/p>\n
\u2022 Dezvoltarea pe termen lung a rela\u0163iilor deschise de colaborare
\n\u2022 Dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii elevilor de a g\u00e2ndi critic, creativ, constructiv
\n\u2022 Independen\u0163a g\u00e2ndirii e favorizat\u0103 prin doza de euristic \u015fi problematizare specific\u0103 strategiilor de \u00eenv\u0103\u0163are din cadrul fiec\u0103rei etape (evocare, realizarea sensului, reflec\u0163ie)
\n\u2022 Stimularea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii independente a motiva\u0163iei pentru \u00eenv\u0103\u0163are
\n\u2022 Asumarea responsabilit\u0103\u0163ii elevilor fa\u0163\u0103 de propriul proces de \u00eenv\u0103\u0163are
\n\u2022 \u00cen\u0163elegerea logicii argumentelor
\n\u2022 Sintetizarea unor idei provenite din surse diferite
\n\u2022 Formarea unor opinii argumentate
\n\u2022 Evaluarea \u015fi autoevaluarea eficacit\u0103\u0163ii procesului educativ prin implicarea activ\u0103 a elevilor \u00een planificarea \u015fi administrarea propriului lor proces de \u00eenv\u0103\u0163are
\n\u2022 Stabilirea obiectivelor pentru dezvoltarea viitoare
\n\u2022 Transformarea elevului din obiect \u00een subiect al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii
\n\u2022 Profesorul devine moderator al activit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are, partener \u00een \u00eenv\u0103\u0163are
\n\u2022 Angajarea intens\u0103 a tuturor for\u0163elor psihice de cunoa\u015ftere
\n\u2022 Promovarea interac\u0163iunii de tip fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103
\n\u2022 Negocierea, de c\u0103tre profesor \u015fi elevi, a modalit\u0103\u0163ilor de rezolvare a unor sarcini de lucru
\n\u2022 Reflec\u0163ia asupra lucrului \u00een grup
\n\u2022 Adoptarea, \u00een mod democratic, a unor decizii focalizate pe realizarea unor obiective stabilite dinainte
\n\u2022 Dezvoltarea ini\u0163iativei, a spiritului \u00eentreprinz\u0103tor
\n\u2022 Generarea unui climat de \u00eencredere, a unei atmosfere stimulative
\n\u2022 Transformarea clasei dintr-un grup amorf \u00eentr-o colectivitate dinamic\u0103 \u015fi coerent\u0103, interrela\u0163iile favorizate av\u00e2nd efecte pozitive \u00een planul dezvolt\u0103rii cognitive \u015fi sociale a personalit\u0103\u0163ii
\n\u2022 Crearea de dezacorduri amicale \u00een scop constructiv
\n\u2022 Dezvoltarea spiritului autocritic
\n\u2022 Formarea deprinderilor de sintez\u0103, analiz\u0103, introspec\u0163ie
\n\u2022 Pronun\u0163area sentimentului de \u00eencredere \u00een propriile puteri
\n\u2022 Timpul de solu\u0163ionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt \u00een cazul lucrului \u00een grup dec\u00e2t atunci c\u00e2nd se \u00eencearc\u0103 g\u0103sirea rezolv\u0103rilor pe cont propriu
\n\u2022 Cu o dirijare adecvat\u0103, \u00eenv\u0103\u0163area prin cooperare dezvolt\u0103 \u015fi diversific\u0103 priceperile, capacit\u0103\u0163ile \u015fi deprinderile sociale ale elevilor
\n\u2022 Dezvoltarea inteligen\u0163elor multiple
\n\u2022 Reducerea la minimum a fenomenului de blocaj emo\u0163ional al creativit\u0103\u0163ii
\n\u2022 Dispari\u0163ia fricii de e\u015fec \u015fi curajul de a-\u015fi asuma riscul prin insuflarea, de c\u0103tre grup, a sentimentului de \u00eencredere, siguran\u0163\u0103 \u015fi antrenare reciproc\u0103 a grupului<\/p>\n
Pornind de la necesitatea sporirii eficien\u0163ei activit\u0103\u0163ii instructiv-educative, prin directa implicare a elevului \u015fi mobilizarea efortului s\u0103u cognitiv, creativ, ne vom opri asupra c\u00e2torva metode interactive, accesibile \u015fi aplicabile \u00een cadrul orelor de receptare a unui text liric, fix\u00e2nd, pentru fiecare \u00een parte, modalitatea \u015fi etapele de desf\u0103\u015furare, avantajele lor, precum \u015fi un model de aplicare a unora \u00een cadrul orelor de literatur\u0103.<\/p>\n
Brainstorming-ul<\/strong> sau \u201eevaluarea am\u00e2nat\u0103\u201d ori \u201efurtun\u0103 \u00een creier\u201d este o metod\u0103 interactiv\u0103 de dezvoltare de idei noi ce rezult\u0103 din discu\u0163iile purtate \u00eentre mai mul\u0163i participan\u0163i, \u00een cadrul c\u0103reia fiecare vine cu o mul\u0163ime de sugestii. Rezultatul acestor discu\u0163ii se soldeaz\u0103 cu alegerea celei mai bune solu\u0163ii de rezolvare a situa\u0163iei dezb\u0103tute. Etape:<\/p>\n 1. Etapa de preg\u0103tire, care cuprinde: 2. Etapa productiv\u0103, de emitere de alternative creative, care cuprinde: 3. Etapa selec\u0163iei ideilor emise, care favorizeaz\u0103 g\u00e2ndirea critic\u0103: Avantaje:<\/p>\n Metoda CADRANELOR<\/strong> este o modalitate de rezumare \u015fi sintetizare a unui con\u0163inut informa\u0163ional solicit\u00e2nd participarea \u015fi implicarea elevilor \u00een \u00een\u0163elegerea lui adecvat\u0103. Elevii audiaz\u0103 o prelegere, o povestire sau citesc un text. Apoi sunt solicita\u0163i s\u0103 noteze, de exemplu: Pornind de la aceasta, elevii sunt solicita\u0163i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un titlu potrivit pentru ceea ce au audiat sau citit. Sarcinile elevilor concretizate \u00een \u201ecompletarea\u201d cadranelor pot viza \u015fi alte aspecte dec\u00e2t cele men\u0163ionate mai sus.<\/p>\n Prin aceast\u0103 tehnic\u0103 se urm\u0103re\u015fte implicarea elevilor \u00een realizarea unei \u00een\u0163elegeri c\u00e2t mai adecvate a unui con\u0163inut informa\u0163ional \u015fi exprimarea unor puncte de vedere personale referitoare la tema (subiectul pus \u00een discu\u0163ie).<\/p>\n Metoda PHILLIPS 6\/6<\/strong>\u00a0 presupune \u00eemp\u0103r\u0163irea clasei \u00een grupe de 6 persoane care dezbat o problem\u0103 timp de 6 minute. Etape: Avantaje:<\/p>\n \u00cen finalul acestei expuneri oferim, cu titlu de sugestie, o posibil\u0103 concretizare a demersului metodic al recept\u0103rii unui text liric, la prima vedere, profesorul folosind o metodologie variat\u0103, metodele tradi\u0163ionale \u00eembin\u00e2ndu-se armonios cu cele active, \u00een vederea atingerii obiectivelor propuse.<\/p>\n COMPETEN\u021aE SPECIFICE:<\/p>\n 1.4. Participarea activ\u0103 la dezbateri simple, formul\u00e2nd puncte de vedere \u0219i\/sau continu\u00e2nd ideile celorlal\u021bi, exprim\u00e2nd un punct de vedere fa\u0163\u0103 de opiniile expuse de interlocutor(i) METODEE \u015eI PROCEDEE: \u2022 Momentul I \u2013 Discu\u0163ii preg\u0103titoare<\/em> \u2022 Momentul II – \u00censu\u0219irea cuno\u015ftin\u0163elor, formarea priceperilor \u015fi deprinderilor<\/em> \u2022 Momentul III \u2013 Confruntarea cuno\u015ftin\u0163elor dob\u00e2ndite<\/em> \u2022 Momentul IV \u2013 Aprofundarea \u015fi sistematizarea cuno\u015ftin\u0163elor<\/em> \u2022 Momentul V. \u2013 Evaluarea productivit\u0103\u0163ii cuno\u015ftin\u0163elor, priceperilor \u015fi deprinderilor<\/em> Bibliografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pornind de la importan\u0163a lu\u0103rii \u00een considera\u0163ie a principiilor didactice privind \u00een\u0163elegerea \u015fi interpretarea textului liric, opera literar\u0103, \u00een spe\u0163\u0103, opera liric\u0103 transfigureaz\u0103 realitatea gener\u00e2nd o intens\u0103 participare emo\u0163ional\u0103, o viziune proprie \u015fi interpret\u0103ri multiple, \u00een func\u0163ie de gradul receptivit\u0103\u0163ii … Cite\u0219te continuarea
\na) faza de investigare \u015fi de selec\u0163ie a membrilor grupului creativ;
\nb) faza de antrenament creativ;
\nc) faza de preg\u0103tire a \u015fedin\u0163elor de lucru.<\/p>\n
\na) faza de stabilire a temei de lucru, a problemelor de dezb\u0103tut;
\nb) faza de solu\u0163ionare a subproblemelor formulate;
\nc) faza de culegere a ideilor suplimentare, necesare continu\u0103rii demersului creativ.<\/p>\n
\na) faza analizei listei de idei emise p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment;
\nb) faza evalu\u0103rii critice \u015fi a opt\u0103rii pentru solu\u0163ia final\u0103.<\/p>\n\n
\nMetoda cadranelor presupune trasarea a dou\u0103 axe principale perpendiculare una pe cealalt\u0103 (una orizonal\u0103 \u015fi alta vertical\u0103), constituindu-se \u201epatru cadrane\u201d.<\/p>\n
\na) \u00een cadranul I: sunetele auzite \u00een prezentarea povestirii sau descrise de ideile textului;
\nb) \u00een cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit con\u0163inutul povestirii\/textului;
\nc) \u00een cadranul III: s\u0103 stabileasc\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre con\u0163inutul povestirii\/textului pe de o parte \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi experien\u0163a lor de via\u0163\u0103, pe de alt\u0103 parte;
\nd) \u00een cadranul IV: \u201emorala\u201d sau \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103tura\u201d ce se desprinde din con\u0163inutul de idei prezentat.<\/p>\n
\n1. Constituirea grupelor \u015fi desemnarea unui conduc\u0103tor;
\n2. Anun\u0163area temei discu\u0163iei;
\n3. Dezbaterea sa \u00een grupe,
\n4. Prezentarea, de c\u0103tre conduc\u0103torul fiec\u0103rei grupe, a concluziilor, solu\u0163iilor la care s-a ajuns,
\n5. Discutarea concluziilor \u015fi solu\u0163iilor cu participarea clasei de elevi pentru a armoniza punctele de vedere;
\n6. Stabilirea, de c\u0103tre cadrul didactic, a solu\u0163iei optime \u015fi argumentarea respingerii celorlalte variante.<\/p>\n\n
\n2.1. Evaluarea informa\u021biilor \u0219i a inten\u021biilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue \u0219i multimodale
\n2.2. Compararea a cel pu\u021bin dou\u0103 texte sub aspectul temei, al ideilor \u015fi al structurii
\n2.3. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a dou\u0103 sau mai multe texte de diverse tipuri, av\u00e2nd \u00een vedere posibilitatea unor interpret\u0103ri multiple
\n3.1. Redactarea unui text complex, \u00een care s\u0103 \u00ee\u015fi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
\n3.2. Redactarea, individual \u015fi\/sau \u00een echip\u0103, a unor texte pentru a fi prezentate \u00een fa\u0163a unui public sau\/\u0219i pentru a fi publicate
\n3.3. Aplicarea constant\u0103 a normelor privind etica redact\u0103rii pentru crearea unor texte originale
\n4.1. Folosirea achizi\u021biilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii rom\u00e2ne literare, pentru \u00een\u0163elegere corect\u0103 \u015fi exprimare nuan\u0163at\u0103 a inten\u0163iilor communicative
\n4.2. Aplicarea achizi\u0163iilor lingvistice pentru \u00een\u0163elegerea \u015fi producerea unor texte diverse<\/p>\n
\n– lucrul cu textul;
\n– lectura selectiv\u0103;
\n– conversa\u0163ia euristic\u0103;
\n– explica\u0163ia;
\n– phillips 6\/6;
\n– metoda cadranelor;
\n– \u00eenv\u0103\u0163area prin descoperire;
\n– brainstorming-ul;
\n– analiza lingvistic\u0103<\/p>\n
\n– profesorul anun\u0163\u0103 tema propus\u0103 pentru discu\u0163ie, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia c\u0103 se va avea \u00een vedere textul: Mi-a\u015ftept amurgul de Lucian Blaga;
\n– actualizarea algoritmului analizei lingvistice a unei opere lirice (la prima vedere), demonstr\u00e2ndu-se, \u00een final, apartenen\u0163a textului propus la genul liric;
\n– anun\u0163area obiectivelor opera\u0163ionale ale lec\u0163iei;
\n– elevii precizeaz\u0103 care sunt tr\u0103s\u0103turile definitorii ale unei opere lirice, definind-o, \u00een primul r\u00e2nd \u015fi, familiariza\u0163i cu algoritmul analizei pe niveluri ale limbii unui text, ascult\u0103 \u015fi noteaz\u0103 eventualele complet\u0103ri f\u0103cute de c\u0103tre profesor sau de c\u0103tre ei \u00een\u015fi\u015fi.<\/p>\n
\n– receptarea treptat\u0103 a operei Mi-a\u015ftept amurgul de Lucian Blaga se realizeaz\u0103 \u00een cadrul activit\u0103\u0163ii pe grupe, fiind orientat\u0103 pe solicitarea unor r\u0103spunsuri de la elevi privind analiza fonetic\u0103, prozodic\u0103, lexical\u0103, morfologic\u0103, sintactic\u0103 \u015fi stilistic\u0103 a textului;
\n– se distribuie elevilor, organiza\u0163i pe grupe, sarcini de lucru diferite (1. analiza fonetic\u0103, 2. analiza prozodic\u0103, 3. analiza lexical\u0103, 4. analiza morfologic\u0103, 5. analiza sintactic\u0103, 6. analiza stilistic\u0103);
\n– se atrage aten\u0163ia elevilor c\u0103 timpul efectiv de lucru este de 6 minute, ace\u015ftia trebuind s\u0103 realizeze o schem\u0103, pe baza c\u0103reia s\u0103 poat\u0103 discuta liber;
\n– elevii, constitui\u0163i \u00een 6 grupe eterogene, \u00ee\u015fi aleg numele \u015fi liderul (raportorul) grupei, prin intermediul ultimului, grupa aleg\u00e2nd tipul de analiz\u0103 a textului;
\n– elevii lucreaz\u0103 \u00een echip\u0103, not\u00e2nd informa\u0163ii esen\u0163iale, sugestii ale colegilor;
\n– dup\u0103 epuizarea timpului, elevii sunt solicita\u0163i s\u0103 prezinte argumentat, \u00eentregii clase, rezultatele colabor\u0103rii \u00een cadrul grupelor;
\n– sunt antrenate la discu\u0163ii \u2013 prin activitate frontal\u0103 \u2013 \u015fi celelalte grupe care au avut alte sarcini de realizat;
\n– profesorul intervine, la nevoie, pentru a corecta eventualele inexactit\u0103\u0163i privind receptarea operei de c\u0103tre elevi, aduc\u00e2nd explica\u0163ii \u015fi argumente suplimentare \u00een privin\u0163a semnifica\u0163iilor implicate, adres\u00e2nd, totodat\u0103, \u00eentreb\u0103ri care s\u0103 canalizeze \u015fi s\u0103 direc\u0163ioneze aten\u0163ia elevilor spre descoperirea valorilor expresive ale faptelor de limb\u0103 supuse analizei;
\n– \u00een timpul discu\u0163iilor, profesorul va realiza pe tabl\u0103 o schem\u0103 ce cuprinde, sintetic, concluziile dezbaterii (a se vedea \u201eciorchinele\u201d).<\/p>\n
\n– \u00een vederea implic\u0103rii elevilor \u00een realizarea unei \u00een\u0163elegeri c\u00e2t mai adecvate a con\u0163inutului informa\u0163ional al textului \u015fi pentru exprimarea c\u00e2t mai multor puncte de vedere personale, se propune elevilor metoda cadranelor, ace\u015ftia fiind solicita\u0163i s\u0103 le completeze, ajuta\u0163i, bine\u00een\u0163eles, de c\u0103tre profesor, care aduce explica\u0163ii \u015fi argumente suplimentare \u00een privin\u0163a semnifica\u0163iilor implicate, adres\u00e2nd, totodat\u0103, \u00eentreb\u0103ri menite a-i ajuta pe elevi s\u0103 recepteze corect opera (sentimente \u2013 cadran I; concep\u021bia filosofic\u0103 despre moarte \u2013 cadran II; asem\u0103n\u0103ri \/ deosebiri – Amurg de toamn\u0103 \/ Mi-a\u015ftept amurgul \u2013 cadran III; concluzii \u2013 cadran IV .)<\/p>\n
\n– profesorul orienteaz\u0103 elevii s\u0103-\u015fi integreze cuno\u015ftin\u0163ele \u00een sistem, ei dovedind deja c\u0103 sunt capabili s\u0103 surprind\u0103 semnifica\u0163iile generale ale operei Mi-a\u015ftept amurgul de Lucian Blaga, care \u2013 concluzioneaz\u0103 ace\u015ftia \u2013 este o oper\u0103 liric\u0103 (definesc) deoarece (numesc tr\u0103s\u0103turile caracteristice);
\n– profesorul dirijeaz\u0103 un dialog \u00eentre elevi, intervenind, dup\u0103 caz, cu informa\u0163ii \u015fi explica\u0163ii suplimentare, elevii exprim\u00e2ndu-\u015fi opiniile;
\n– scopul dialogului este acela de a stimula eviden\u0163ierea conexiunilor dintre idei, de a releva noile sensuri ale ideilor, num\u0103rul \u015fi fluxul leg\u0103turilor dintre acestea nefiind limitat.<\/p>\n
\n– se va face prin antrenarea elevilor \u00een rezolvarea, acas\u0103, a temei: demonstra\u0163i \u00een maximum 2 pagini, c\u0103 opera literar\u0103 Nep\u0103sare de Al. Macedonski este o oper\u0103 liric\u0103;
\n– evaluarea acestei probe de reten\u0163ie \u015fi transfer va avea loc \u00een urm\u0103toarea or\u0103 de literatur\u0103.<\/p>\n
\nAlina Pamfil, Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een gimnaziu \u2013 structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Bucure\u0219ti
\nC. Parfene, Metodica studierii limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103, E. Polirom, Ia\u015fi, 1999
\nA. Partenie, Pedagogie pentru studen\u021bi \u0219i cadre didactice care dau examen de definitivat \u0219i gradul II, Ed. Augusta, Timi\u0219oara, 1997.<\/p>\n