Articolul prezint\u0103 rolul comunic\u0103rii \u00een activitatea didactic\u0103, privit\u0103 din cele trei perspective ale procesului desf\u0103\u0219urat la clas\u0103: comunicarea motiva\u021bional\u0103 a profesorului c\u0103tre elevi, comunicarea elevilor \u00eentre ei \u0219i aspectele referitoare la componenta emo\u021bional-empatic\u0103, factorul favorizant al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. Observa\u021biile pornesc at\u00e2t de la propria experien\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i de la con\u021binutul fi\u0219elor de observare a activit\u0103\u021bii didactice, propuse de institu\u021bia gazd\u0103 \u00een cadrul primei mobilit\u0103\u021bi a proiectului de parteneriat strategic Erasmus+: \u201dAttractive schools – Happy students – Better life\u201d. Institu\u021bia la care s-a desf\u0103\u0219urat activitatea urmeaz\u0103 un curriculum european, fi\u0219ele de observa\u021bie dovedind faptul c\u0103, \u00een cadrul acestui tip de curriculum, modul \u00een care se comunic\u0103 este g\u00e2ndit ca esen\u021bial. Sunt prezenta\u021bi \u00een articol descriptorii pe baza c\u0103rora se apreciaz\u0103 reu\u0219ita activit\u0103\u021bii, al c\u0103ror rol este, de fapt, dublu, pentru c\u0103 ei permit profesorului s\u0103 \u00ee\u0219i configureze demersul didactic \u00eentr-un mod care s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 la un nivel c\u00e2t mai ridicat ace\u0219ti descriptori. Viziunea educa\u021bional\u0103 privilegiaz\u0103 o abordare de tip cooperant, elevii fiind \u00eencuraja\u021bi s\u0103 \u00eentrebe, s\u0103 cear\u0103 l\u0103muriri, s\u0103 aduc\u0103 contraargumente, s\u0103 propun\u0103 noi c\u0103i \u0219i, mai ales, s\u0103 discute \u00eentre ei argumentele referitoare la tema activit\u0103\u021bii didactice. <\/p>\n
Titlul acestui articol indic\u0103 din start ideea c\u0103 este necesar s\u0103 privim toate aspectele legate de rela\u021bionare \u0219i comunicare \u00een cadrul activit\u0103\u021bii desf\u0103\u0219urate \u00een clas\u0103 ca pe elemente cheie ale reu\u0219itei sau e\u0219ecului, din perspectiva tuturor celor implica\u021bi.
\nEste \u0219i nu este o \u00eentrebare retoric\u0103: ea poate fi v\u0103zut\u0103 ca o afirma\u021bie, slujindu-se de intona\u021bia necesar\u0103 atragerii aten\u021biei, dar, pe de alt\u0103 parte, exprim\u0103 \u0219i incertitudinea referitoare la faptul c\u0103, \u00een sistemul nostru de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt (pornind de la felul \u00een care sunt preg\u0103ti\u021bi viitorii profesori \u00een cadrul modulului psihopedagogic sau pe parcursul masteratelor asociate profesiei didactice) comunicarea \u0219i cooperarea nu apar ca fiind v\u0103zute drept factori esen\u021biali, aten\u021bia fiind de obicei orientat\u0103 prioritar asupra aspectelor referitoare la con\u021binuturi.<\/p>\n
Consider\u00e2nd principalele direc\u021bii ale impactului activit\u0103\u021bii \u00een clas\u0103, putem discerne urm\u0103toarele componente \u201dsine qua non\u201d: informa\u021biile<\/strong> de transmis, abilit\u0103\u021bile<\/strong> care se dore\u0219te s\u0103 fie formate, activit\u0103\u021bile<\/strong> care asigur\u0103 interiorizarea con\u021binuturilor\/a deprinderilor, organizarea demersului, motivarea sau, mai bine zis, generarea unei atitudini afective optime<\/strong> pentru realizarea obiectivelor propuse. Putem observa c\u0103 toate aceste elemente din care se construie\u0219te procesul at\u00e2t de necesar, important, dar \u0219i fragil al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii\/form\u0103rii, at\u00e2t a copiilor, c\u00e2t \u0219i a adolscen\u021bilor sau a adul\u021bilor au ca fundament felul \u00een care se realizeaz\u0103 comunicarea.<\/p>\n Confirmarea acestei convingeri am avut-o cu bucurie, dar \u0219i cu destul\u0103 triste\u021be (pentru c\u0103 impresia este aceea c\u0103 \u00een sistemul nostru nu se prioritizeaz\u0103 aceast\u0103 abordare) \u00een cadrul\u00a0 primei etape a proiectului de parteneriat strategic Attractive schools – happy students – better life<\/strong><\/em>\u00a0(nr. ref.: 2018-1-RO01-KA229-049620_1).\u00a0 \u00cen perspectiva asist\u0103rii la activit\u0103\u021bi didactice desf\u0103\u0219urate la Istituto Comprensivo Maglie <\/strong>(Italia), unitate \u0219colar\u0103 ce a optat pentru urmarea unui curriculum de tip european, sus\u021binut printr-un program na\u021bional finan\u021bat din fonduri structurale europene, ni s-au oferit spre completare fi\u0219e de obsevare a lec\u021biei, de mare interes pentru orice cadru didactic, pentru c\u0103 din structura lor se poate foarte bine intui care sunt aspectele g\u00e2ndite ca esen\u021biale \u00een respectivul sistem educa\u021bional. Astfel, observarea activit\u0103\u021bilor unei sesiuni (folosesc termenul acesta, deoarece activit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare\/ formare a deprinderilor durau 90 de minute) se reg\u0103seau \u00een dou\u0103 documente de completat:<\/p>\n 1. Fi\u0219\u0103 de observa\u021bie referitoare la aspectele comunic\u0103rii \u00een grup, ce permite ob\u021binerea de informa\u021bii despre r\u0103spunsurile elevilor la motivarea acestora de c\u0103tre profesor \u0219i de c\u0103tre colegii de clas\u0103 pe parcursul lec\u021biei (care este organizat\u0103 ca laborator, cu predare frontal\u0103 sau folosind lucrul \u00een perechi\/grup).<\/p>\n 2. Fi\u0219a de observa\u021bie referitoare la aspectele educa\u021bionale, care permite s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u00e2t de importante \u0219i de motivante sunt lec\u021biile acelui profesor (organizate ca laborator, instruire frontal\u0103 sau lucru \u00een perechi\/grup).<\/p>\n Datele oferite de prima fi\u0219\u0103 sunt importante pentru a aprecia comunicarea \u0219i interac\u021biunile \u00eentre elevi. Acestea pot forma elevilor atitudini, experien\u021be, abilit\u0103\u021bi \u0219i competen\u021be. Informa\u021biile deduse din cea de-a doua fi\u0219\u0103 au rolul de a-l face pe profesor s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 la ac\u021biunea sa educa\u021bional\u0103, oferindu-i ocazia de a \u00ee\u0219i reconsidera activitatea.<\/p>\n Referindu-m\u0103 la prima fi\u0219\u0103 se observa\u021bie, comunicarea, asociat\u0103 cu atitutudinea elevilor fa\u021b\u0103 de activitate, de colegi \u0219i de propriul progres se reg\u0103sesc drept domenii complementare:<\/p>\n a. Comportamentele elevilor ca r\u0103spuns la motivarea profesorului<\/strong>: b. Tipuri de rela\u021bii \u00eentre colegii de clas\u0103:<\/strong> c. Detectarea aspectelor emo\u021bionale\/empatice ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii<\/strong>: Fiecare dintre ace\u0219ti descriptori are o scal\u0103 de la 1 (care \u00eenseamn\u0103 \u201dniciodat\u0103\u201d) la 5 (care semnific\u0103 \u201d\u00eentotdeauna\u201d).<\/p>\n Se poate observa faptul c\u0103, prin intermediul aspectelor legate de comunicare, privit\u0103 at\u00e2t \u00een rela\u021bia profesor-elev; elev-profesor, c\u00e2t \u0219i elev-elev se poate \u201dciti\u201d eficien\u021ba activit\u0103\u021bii la clas\u0103. Accentul se pune \u00een mod evident at\u00e2t pe stimularea recept\u0103rii personalizate, critice, a informa\u021biei de c\u0103tre elevi, pe dezvoltarea cooper\u0103rii \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pe orizontal\u0103, ceea ce Albert Bandura nume\u0219te \u00eenv\u0103\u021barea vicariant\u0103<\/em>, adic\u0103 o \u00eenv\u0103\u021bare nu numai direct\u0103, ci \u0219i indirect\u0103, prin consecin\u021be, prin ac\u021biunea celorlal\u021bi, c\u00e2t \u0219i pe acceptarea de c\u0103tre profesor a rolului de partener cu drepturi egale \u00een comunicare. \u00cen felul acesta, \u00eenv\u0103\u021barea poate deveni\u00a0 o experien\u021b\u0103 personal\u0103 a elevului, pornind de la multiplele planuri ale ac\u021biunii.<\/p>\n Participarea afectiv\u0103 \u0219i g\u00e2ndirea critic\u0103 asupra temei \u00een discu\u021bie, na\u0219terea \u00eentreb\u0103rilor, detectarea problemelor (care pot fi chiar \u0219i nel\u0103muririle), propunerea de solu\u021bii, argumentarea \u0219i contraargumentarea au ca finalitate nu numai preg\u0103tirea complex\u0103 pentru situa\u021biile de via\u021b\u0103, dar \u0219i autoevaluarea, formarea capacit\u0103\u021bii de plasare pe o hart\u0103 a nivelului de dezvoltare a abilit\u0103\u021bilor \u0219i cunoa\u0219terii \u00een raport cu propriile posibilit\u0103\u021bi, interese, dar \u0219i \u00een raport cu ceilal\u021bi.\u00a0 Astfel, se formeaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 experien\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare, cea pe care ne-am dori-o to\u021bi, at\u00e2t profesori, p\u0103rin\u021bi, c\u00e2t \u0219i elevi, pentru c\u0103 ar schimba viziunea formalist\u0103 \u0219i imobil\u0103 asupra \u0219colii ca institu\u021bie oarecare \u0219i ar transforma-o \u00een etap\u0103 esen\u021bial\u0103 a vie\u021bii. Aceasta pentru c\u0103 ar aduce cu adev\u0103rat \u00een centru elevul\/ studentul\/ cursantul \u00een derularea procesului s\u0103u de formare-autoformare, elev care, \u00een acela\u0219i timp, devine un factor al form\u0103rii-dezvolt\u0103rii colegilor s\u0103i, \u0219i chiar a profesorului de la clas\u0103, pentru c\u0103 interac\u021biunea cu elevi interesa\u021bi, aviza\u021bi, curio\u0219i \u0219i, mai ales, critici, este inamicul rutinei, aceasta, la r\u00e2ndul ei, fiind inamicul evolu\u021biei.<\/p>\n Ne-am dori cu to\u021bii o \u0219coal\u0103 mai bun\u0103. \u00centotdeauna, schimbarea trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 din interior, nu de la ceilal\u021bi, de aceea, fiecare experien\u021b\u0103, fiecare exemplu de bun\u0103 practic\u0103 ar putea fi un pas, cu condi\u021bia s\u0103 ne asum\u0103m \u00eencercarea, eroarea, rezisten\u021ba celorlal\u021bi la schimbare. Rezultatul \u00eens\u0103 va fi vizibil imediat, pe chipul elevilor no\u0219tri.<\/p>\n Surse:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Articolul prezint\u0103 rolul comunic\u0103rii \u00een activitatea didactic\u0103, privit\u0103 din cele trei perspective ale procesului desf\u0103\u0219urat la clas\u0103: comunicarea motiva\u021bional\u0103 a profesorului c\u0103tre elevi, comunicarea elevilor \u00eentre ei \u0219i aspectele referitoare la componenta emo\u021bional-empatic\u0103, factorul favorizant al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. Observa\u021biile pornesc at\u00e2t … Cite\u0219te continuarea
\n\u2022 Ascult\u0103 lec\u021bia cu interes.
\n\u2022 Sunt lini\u0219ti\u021bi, dar plictisi\u021bi\/neinteresa\u021bi.
\n\u2022 Pun \u00eentreb\u0103ri despre argumente.
\n\u2022 Solicit\u0103 o prezentare mai \u00een profunzime a argumentelor.
\n\u2022 Discut\u0103 \u00eentre ei despre respectivul argument.
\n\u2022 Discut\u0103 \u00eentre ei\u00a0 despre alte argumente.
\n\u2022 Critic\u0103\/dezaprob\u0103 ideile profesorului.
\n\u2022 Sugereaz\u0103 activit\u0103\u021bi de consolidare.
\n\u2022 Propun o alt\u0103 variant\u0103 de interpretare a argumentului prezentat.
\n\u2022 Folosesc no\u021biuni \u0219i termeni sugera\u021bi de profesor pentru a argumenta.
\n\u2022 Realizeaz\u0103 o viziune mai larg\u0103 a subiectului (extrapolare).
\n\u2022 Folosesc propria experien\u021b\u0103 pentru aducerea unei contribu\u021bii individuale la argumentare.<\/p>\n
\n\u2022 Iau parte la dezbatere, discut\u00e2nd \u00eentr-o manier\u0103 constructiv\u0103 cu colegii.
\n\u2022 Iau parte la dezbatere ignor\u00e2nd argumentele colegilor.
\n\u2022 Nu r\u0103spund la unele dintre ideile\/observa\u021biile colegilor.
\n\u2022 R\u00e2d de \u00eentreb\u0103rile sau comentariile colegilor.
\n\u2022 \u00ce\u0219i bat joc de colegi pornind de la comentariile acestora.
\n\u2022 Iau parte la discu\u021bie, contraargument\u00e2nd cu propriile idei.<\/p>\n
\n\u2022 Sunt bucuro\u0219i s\u0103 participe.
\n\u2022 Sunt bucuro\u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be.
\n\u2022 Sunt \u00eencrez\u0103tori c\u0103 vor \u00eenv\u0103\u021ba lucruri noi.
\n\u2022 Arat\u0103 deschidere fa\u021b\u0103 de colegii \u00een dificultate.<\/p>\n
\nObservation forms \u2013 Istituto Compresiv\u0103 Maglie (It.)
\nBandura, A. (1986). Social Foundations of Thought and Action: A Social\u00a0 CognitiveTheory<\/em>. New Jersey: Prentice Hall.<\/p>\n