Acest articol surprinde c\u00e2teva aspecte concrete ce pot ilustra leg\u0103tura dintre materiile umaniste. Literatura din perioada comunist\u0103 ocup\u0103 un spa\u0163iu relativ restr\u00e2ns \u00een manualele de liceu, dar ea ofer\u0103 profesorilor \u015fi elevilor posibilitatea de a contura o lume \u015fi o ideologie care s\u0103 serveasc\u0103 drept model sau antimodel pentru genera\u0163iile viitoare. Aceast\u0103 literatur\u0103 permite realizarea unor conexiuni cu societatea \u00een care tr\u0103im \u015fi astfel se dezvolt\u0103 spiritul critic \u015fi analitic al tinerilor.<\/p>\n
Ora de literatur\u0103 nu se rezum\u0103 strict la analiza textului din punct de vedere structural sau compozi\u0163ional, nu se limiteaz\u0103 c\u00e2mpul de observa\u0163ie numai asupra textului, ci, ori de c\u00e2te ori va fi nevoie, se va apela la factori extraliterari: ceva despre geneza operei, despre personalitatea scriitorului, despre contextul istoric \u00een care a ap\u0103rut, iar analiza se va \u00eencheia cu aprecieri globale privind locul operei, receptarea ei \u00een epoc\u0103, valoarea ei estetic\u0103.<\/p>\n
Punerea \u00een discu\u0163ie a unei perioade istorice relativ apropiat\u0103 de cea \u00een care tr\u0103im poate provoca \u00eentr-un sens creator curiozitatea \u015fi aten\u0163ia elevilor.\u00a0 Genera\u0163ia actual\u0103 de elevi are avantajul de a descoperi trecutul \u201e\u00een direct\u201d prin \u00eentreb\u0103rile\u00a0 pe care le poate adresa celor apropia\u0163i cu v\u00e2rste de peste 40 de ani, dar \u015fi prin vizionarea seriilor de filme, reportaje \u015fi anchete ce oglindesc perioada comunist\u0103. Cred c\u0103 impactul pe care abord\u0103rile de acest gen \u00eel au asupra lor e mult mai puternic dec\u00e2t orice manual de istorie.<\/p>\n
Mi-a atras aten\u0163ia un articol al autoarei Simona Popescu care\u00a0 m-a f\u0103cut s\u0103 meditez pu\u0163in la atitudinea pe care noi ar trebui s\u0103 o avem \u00een confruntarea cu schimb\u0103rile istoriei. Selectez c\u00e2teva r\u00e2nduri ce pot reprezenta o lec\u0163ie pentru genera\u0163iile actuale:<\/p>\n
\u201eComunismul nu e doar o ideologie, este o lume. Ea nu poate fi nici pur \u015fi simplu demonizat\u0103, nici pur \u015fi simplu uitat\u0103. […] Era o epoc\u0103 \u00een care timpul curgea altfel, \u00een volute care d\u0103deau lumii o nesf\u00e2r\u015fit\u0103, superb\u0103, uneori, melancolie\u2026 Dac\u0103 am fost egali \u00een s\u0103r\u0103cie, n-am fost egali (asem\u0103n\u0103tori) \u00een ceea ce comunismul a f\u0103cut din fiecare. \u00cen fond, eu sunt ceea ce comunismul \u015fi reac\u0163ia la comunism au f\u0103cut din mine. […] Comunismul ne-a deformat \u015fi noi am r\u0103spuns deform\u0103rii printr-o natural\u0103 creativitate.\u201d<\/em><\/p>\n Toate produsele \u201eepocii de aur\u201d ca \u015fi limbajul din care au fost realizate, continua lor difuzare \u00een \u015fcoal\u0103, la locul de munc\u0103, la teatru, la televiziune, la radio, \u00een toate publica\u0163iile timpului au avut un efect cople\u015fitor asupra con\u015ftiin\u0163elor, impun\u00e2nd, \u00een timp, o adev\u0103rat\u0103 mitologie a comunismului. Imensa presiune totalitar\u0103, dar \u015fi abolirea criteriului estetic \u00een judecarea literaturii a produs deform\u0103ri ale c\u0103ror con\u015ftiin\u0163e mai d\u0103inuie \u00eenc\u0103. Iar uitarea este, \u00een acest caz, cel mai pu\u0163in adecvat remediu. Tocmai de aceea cunoa\u015fterea, ca \u015fi justa lor apreciere devin necesare.<\/p>\n Prin abordarea din perspective multiple a textelor propuse \u00een \u0219coal\u0103, se urm\u0103re\u015fte deprinderea tehnicilor de studiu aprofundat al literaturii, iar prin inserarea de trimiteri bibliografice la volume de istorie, teorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103, la titluri din literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi universal\u0103 se vizeaz\u0103 \u00eenlesnirea p\u0103trunderii elevului \u00een domeniul literaturii, pentru a putea emite aprecieri \u015fi judec\u0103\u0163i de bun sim\u0163.<\/p>\n Criticii \u015fi istoricii literari au subliniat imediat dup\u0103 Revolu\u0163ia din 1989 o tot mai acut\u0103 necesitate a abord\u0103rii literaturii concepute \u00een perioada comunist\u0103, din nevoia de a o a\u015feza valoric acolo unde-i este locul \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne. Lucru deloc u\u015for, pentru c\u0103 dup\u0103 1989 criteriile valorice s-au schimbat. Grilele de apreciere sunt altele, iar acum se poate delimita \u00een modul cel mai sincer canonul politic, de cel estetic.<\/p>\n Tocmai pentru a se delimita c\u00e2t mai clar luminile \u015fi umbrele acestui tablou literar, autorii manualelor alternative de clasa a XII-a au propus dou\u0103 studii de caz ilustrative \u00een acest sens: \u201eLiteratura aservit\u0103 ideologiei comuniste\u201d \u015fi \u201eTipuri de roman \u00een perioada postbelic\u0103\u201d, precum \u015fi o serie de texte reprezentative pentru literatura subversiv\u0103. \u00cen perioada \u201eepocii de aur\u201d literatura era confiscat\u0103 ideologic \u015fi obligat\u0103 s\u0103 propage lozincile oficiale. A g\u00e2ndi \u015fi a comunica ceva pe cont propriu, aparte de colectivitate, \u00een secret, comporta un risc enorm.<\/p>\n \u201eNimic din ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een procesul unei literaturi dezvoltate sub guvernare totalitar\u0103 nu are o explica\u0163ie natural\u0103. Direct sau indirect, totul este replic\u0103, reac\u0163ie, ripost\u0103 defensiv\u0103, disperat\u0103 sau inventiv\u0103, stratagem\u0103 de supravie\u0163uire\u201d . Conflictul literaturii subversive cu puterea deriv\u0103 din faptul c\u0103 partidul conduc\u0103tor se consider\u0103, exclusivist, unicul de\u0163in\u0103tor al adev\u0103rului.<\/p>\n Operele care \u00ee\u015fi mascheaz\u0103 mesajul critic, fie \u015fi \u00een formele cele mai voalate \u015fi reu\u015fesc s\u0103 primeasc\u0103 acceptul public\u0103rii prin dep\u0103\u015firea barierelor cenzurii, se \u00eencadreaz\u0103 cu adev\u0103rat \u00een literatura subversiv\u0103.<\/p>\n \u00cen anii \u201960, pe fondul a\u015fa-numitului \u201edezghe\u0163 cultural\u201d, asociat \u00een plan politic cu incriminarea gre\u015felilor perioadei dejiste, iau na\u015ftere romanele \u201eobsedantului deceniu\u201d, acele romane care prezint\u0103 de pe pozi\u0163ii critice perioada anilor \u201950, gre\u015felile politice \u015fi crimele f\u0103cute de predecesorii lui Ceau\u015fescu, condamnate oficial de acesta la preluarea puterii.<\/p>\n Problematica obsedantului deceniu este, cel mai adesea, pentru ace\u015fti scriitori doar un pretext pentru a vorbi despre condi\u0163ia omului \u00een comunism. Subiectele romanelor nu se limiteaz\u0103 la obsedantul deceniu, fac referiri la timpul prezent, care, prin similitudini cu deceniul incriminat, devine \u015fi el vinovat.<\/p>\n Proza\u00a0 scriitorilor \u015faizeci\u015fti are un pronun\u0163at mesaj contestatar, inevitabil at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00ee\u015fi propune s\u0103 ofere o imagine lucid\u0103 \u015fi obiectiv\u0103 a realit\u0103\u0163ii.<\/p>\n Chiar dac\u0103 publicarea unui roman politic nu era posibil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103, aceste romane fac o analiz\u0103 critic\u0103 a realit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00een care politicul era omniprezent, lucru care \u0163ine de strategiile de supravie\u0163uire a statului totalitar.<\/p>\n Partea cea mai interesant\u0103 a acestor romane este tocmai componenta de critic\u0103 la adresa sistemului care, oficial, nu putea fi criticat. Strategiile folosite de scriitori pentru a spune ceea ce nu era permis sunt generoase. Mesajul subversiv, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la disiden\u0163\u0103\u00a0 uneori, este cel care a determinat \u015fi succesul pe care l-au avut aceste c\u0103r\u0163i la apari\u0163ie. Ele au devenit \u00een timp moned\u0103 de schimb, au circulat clandestin \u015fi au fost m\u0103sura valorii unei \u00eentregi re\u0163ele de cititori, care a tr\u0103it prin ele mirajul rezisten\u0163ei intelectuale \u015fi morale \u00een subteranele literaturii.<\/p>\n Dintre toate romanele lui Marin Preda, cel care ne ofer\u0103 imaginea cea mai necru\u0163\u0103toare a nonvalorii lumii comuniste este \u201eCel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d ap\u0103rut \u00een 1980. Drama personajului este generat\u0103 tocmai de faptul c\u0103 lumea e guvernat\u0103 de nonvalori care scot eticul din ecua\u0163ia exercit\u0103rii puterii. Luciditatea cu care constat\u0103 aceast\u0103 realitate alienat\u0103 \u00eel va determina s\u0103 scrie eseul \u201eEra tic\u0103lo\u015filor\u201d.<\/p>\n Confruntarea dintre profesorul Petrini \u015fi sistem e cu at\u00e2t mai dramatic\u0103 cu c\u00e2t universitarul r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een ultima pagin\u0103 a romanului un inocent etic. Asaltul nonvalorilor se produce treptat: decanul e \u00eenlocuit cu dentistul Vaintrub, marele poet \u015fi filosof e dat afar\u0103, activistul care vine \u00een control sugereaz\u0103 c\u0103 \u00een loc de filosofie trebuie f\u0103cut\u0103 tractorie, colegii \u00eei sunt aresta\u0163i pe strad\u0103, el \u00eensu\u015fi va fi arestat sub pretextul unei fraze r\u0103st\u0103lm\u0103cite dintr-o scrisoare primit\u0103 din str\u0103in\u0103tate \u015fi va face \u00eenchisoare politic\u0103 pentru c\u0103 \u201epentru nimic se dau trei ani\u201d, i se va face apoi favoarea de a fi angajat la deratizare \u015fi mai t\u00e2rziu \u00eentr-o uzin\u0103, lucru pentru care trebuie s\u0103 fie recunosc\u0103tor, c\u0103ci \u00eel va ajuta la dosar. \u00cen fa\u0163a istoriei brutale \u015fi nep\u0103s\u0103toare a oamenilor, spiritul \u015fi filosofia se dovedesc insignifiante. Personajul iese din aceast\u0103 confruntare cu realitatea absurd\u0103 mai puternic, dar e o victorie pe cont propriu, \u00een virtutea unei mentalit\u0103\u0163i de apostol.<\/p>\n \u201eVoi, scriitorii, sunte\u0163i neinforma\u0163i, de-aia c\u0103r\u0163ile voastre nu sunt bune, dar din p\u0103cate nici noi nu v\u0103 putem \u00eenc\u0103 pune la dispozi\u0163ie unele documente \u015fi materiale care v-ar inspira. Ce s\u0103 facem? Nu putem! Istoria e \u00eenc\u0103 prea crud\u0103 \u015fi lucrurile ar putea fi \u00een\u0163elese gre\u015fit. Dar \u00eentr-o zi se vor deschide multe arhive \u015fi nu cred c\u0103 ziua asta o s\u0103 fie chiar a\u015fa de dep\u0103rtat\u0103.\u201d<\/em> Cuvintele \u00eei apar\u0163in lui Gheorghiu Dej \u00een romanul \u201eCel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d de Marin Preda \u015fi ele sunt esen\u0163iale tocmai pentru na\u015fterea juridic\u0103 a romanului obsedantului deceniu. Arestat pentru a fi b\u0103nuit c\u0103 face parte dintr-o organiza\u0163ie subversiv\u0103 \u015fi nu pentru manuscrisul \u201edu\u015fm\u0103nos – devia\u0163ionist\u201d intitulat \u201eEra tic\u0103lo\u015filor\u201d, personajul Victor Petrini este moralizator cu propriul s\u0103u anchetator, care nu aplic\u0103 tortura fizic\u0103.<\/p>\n Pe parcursul \u00eencarcer\u0103rii sale, personajul va \u00eent\u00e2lni, \u00eens\u0103, at\u00e2t bufoni balcaniza\u0163i, c\u00e2t \u015fi primitivi; pericolul, \u00een ceea ce-l prive\u015fte, vine nu dinspre anchetatorii rafina\u0163i, ci dinspre brute. Clasificarea pe care o face personajul, la adresa membrilor aparatului de represiune, este urm\u0103toarea: exist\u0103 frustra\u0163ii explozivi, adesea, duri (aici intr\u0103 figura c\u0103pitanului care l-a arestat pe Petrini); exist\u0103, apoi, bufonul care intr\u0103 \u00een categoria cretinului (este cazul colonelului de Securitate care se consider\u0103 superior \u201erasial\u201d unui mili\u0163ian); exist\u0103, apoi, Generalul de Securitate cu purtare de plutonier rudimentar \u015fi demagog; \u015fi exist\u0103 gardianul analfabet \u015fi periculos, \u00eentruc\u00e2t are alergie la intelectuali. Securi\u015ftii sunt percepu\u0163i ca viru\u015fi \u015fi anomalii, recruta\u0163i, \u00een general, dintre oamenii simpli, pentru a sem\u0103na cu victimele lor. \u201eNu erau automate, cum s-ar putea crede (\u00eei portretizeaz\u0103 Victor Petrini). Sim\u0163eau c\u0103 tr\u0103iesc \u00een mod firesc tortur\u00e2ndu-m\u0103 pe mine \u015fi aveau sur\u00e2suri fine c\u00e2nd de fiecare dat\u0103 protestam\u201d . Cel mai interesant fragment din roman r\u0103m\u00e2ne secven\u0163a deten\u0163iei lui Victor Petrini \u015fi mai ales cea a rela\u0163iei dintre victim\u0103 \u015fi gardian, \u00een care cei doi ajung la un fel de comuniune, \u00eenainte ca victima s\u0103 ucid\u0103 punitiv c\u0103l\u0103ul. Gardianul analfabet consider\u0103 c\u0103 fiin\u0163a lui Petrini se opune f\u0103pturii sale simple de gardian, drept care dore\u015fte s\u0103-l ucid\u0103. Petrini este pentru c\u0103l\u0103ul s\u0103u un inamic (g\u00e2nditor) care trebuie executat tacit, dar un fel de selec\u0163ie darwinist\u0103 face ca tocmai victima s\u0103 reu\u015feasc\u0103 anihilarea c\u0103l\u0103ului.<\/p>\n Victor Petrini se afl\u0103 \u00een c\u0103utarea unor valori ale existen\u0163ei sale care s\u0103-l conving\u0103 c\u0103 existen\u0163a sa n-a fost un e\u015fec. Concluzia la care ajunge personajul dup\u0103 \u00eendelunga confesiune este c\u0103 \u201esuntem to\u0163i zeit\u0103\u0163i ale acestui p\u0103m\u00e2nt…\u201d\u00a0 \u015fi prin urmare omul este valoarea absolut\u0103 a universului, \u00een fa\u0163a c\u0103reia toate priorit\u0103\u0163ile p\u0103lesc, oric\u00e2t de absurde ar fi. Concluzia acestui silogism e confirmat\u0103 de fraza biblic\u0103 din finalul romanului prin care lumea e redus\u0103 la o singur\u0103 dimensiune: iubirea. Jurnalul lui Victor Petrini e m\u0103rturia unui \u00eenving\u0103tor, nu doar biologic ci \u015fi moral, pentru c\u0103 legea Dimensiunea subversiv\u0103 a romanelor lui Marin Preda e dat\u0103 de personajele sale – intelectuali, o categorie cu un statut aparte \u00een comunism. \u00cen romanul \u201eCel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d discu\u0163iile intelectualilor fac un adev\u0103rat rechizitoriu al politicii comuniste: viitorul intelectualilor e \u00een institute de cercetare, lor nu li se d\u0103 voie s\u0103 fac\u0103 politic\u0103 a\u015fa cum au f\u0103cut marii intelectuali ai \u0163\u0103rii: Maiorescu, Petre Carp sau Iorga \u015fi vor primi cel mult func\u0163ii de decor. Victor Petrini vorbe\u015fte despre dreptul inalienabil al intelectualului la libertatea g\u00e2ndirii, fapt care, \u00een practic\u0103 desfiin\u0163eaz\u0103 rolul institu\u0163iei cenzurii.<\/p>\n Argumentele lui sunt luate din clasicii marxismului, pe care personajele lui Preda \u00eei cunosc foarte bine. Ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 realitatea \u00eencalc\u0103 principiile textelor sacre ale comunismului, demonstra\u0163ia personajului acuz\u0103 un sistem politic alienat. Romanul vorbe\u015fte despre distrugerea valorilor \u015fi \u00eenlocuirea lor cu false valori girate politic. Lectur\u00e2nd \u015fi vizion\u00e2nd diferite materiale, am constatat al\u0103turi de elevii mei, faptul c\u0103 dincolo de frustr\u0103ri, orgolii, nedrept\u0103\u0163i, literatura scris\u0103 \u00een comunism, \u00een acest sistem infernal care a distrus talente \u015fi a produs drame de ne\u00eenchipuit, devine tot mai mult o provocare, un teritoriu interesant pentru exotismul \u015fi stranietatea lui, o adev\u0103rat\u0103 \u201ecutie a Pandorei\u201d. Literatura rom\u00e2n\u0103 scris\u0103 \u00een comunism este incitant\u0103, dificil\u0103 \u015fi complicat\u0103, tocmai prin amestecul incredibil de moral\u0103 \u015fi estetic\u0103, de idei literare \u015fi ideologie politic\u0103, de compromis \u015fi rezisten\u0163\u0103, de reu\u015fit\u0103 \u015fi ratare.<\/p>\n BIBLIOGRAFIE<\/p>\n Eugen Negrici, Literatura rom\u00e2n\u0103 sub communism. Proza, Editura Funda\u0163iei PRO, 2003. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Acest articol surprinde c\u00e2teva aspecte concrete ce pot ilustra leg\u0103tura dintre materiile umaniste. Literatura din perioada comunist\u0103 ocup\u0103 un spa\u0163iu relativ restr\u00e2ns \u00een manualele de liceu, dar ea ofer\u0103 profesorilor \u015fi elevilor posibilitatea de a contura o lume \u015fi o … Cite\u0219te continuarea
\nAstfel, sunt sugerate pentru lectur\u0103 \u015fi analiz\u0103 fragmente sau texte apar\u0163in\u00e2nd autorilor oportuni\u015fti, precum \u015fi autorilor care nu au aderat la ideologia comunist\u0103. Din prima categorie \u00eei amintim pe Maria Banu\u015f, Mihai Beniuc, Dan De\u015fliu,\u00a0 Eugen Evu, Eugen Frunz\u0103, A. Toma, Victor Tulbure etc. , iar din a doua categorie \u00eei remarc\u0103m pe Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Marin Sorescu,\u00a0 Augustin Buzura, Marin Preda etc.<\/p>\n
\nmoral\u0103 e cea care guverneaz\u0103 toate ac\u0163iunile existen\u0163ei sale \u015fi genereaz\u0103 toate vinov\u0103\u0163iile.<\/p>\n
\nDe fiecare dat\u0103, romanul acesta a surescitat interesul elevilor pentru a descifra mai mult din mecanismele istoriei recente \u015fi fiind studiat \u00een clasa a XII-a i-a determinat s\u0103 mediteze \u015fi s\u0103 filtreze prin sita propriei personalit\u0103\u0163i modul \u00een care schimb\u0103rile istoriei pot influen\u0163a destinul omului.<\/p>\n
\nGeorge Orwell, 1984, Ed. Polirom, Ia\u015fi, 2002.
\nMarin Preda, Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni, Editura Marin Preda, vol.II, p.22.
\nRuxandra Cesereanu , Imaginea Securit\u0103\u0163ii \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een comunism \u015fi postcomunism, phantasma.ro.<\/a>
\nSimona Popescu, All That Nostalgia, Observator cultural, 2002, nr. 130.<\/p>\n