Procesul form\u0103rii no\u0163iunilor gramaticale \u015fi al cre\u0103rii posibilit\u0103\u0163ilor de a opera cu ele este de o importan\u0163\u0103 major\u0103 pentru studierea limbii rom\u00e2ne. \u00cen clasele gimnaziale, elevii trebuie s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103, treptat, capacitatea de a se orienta cu claritate \u00een analiza construc\u0163iilor lingvistice, de a descoperi tr\u0103s\u0103turile lor esen\u0163iale, pentru a putea ajunge la \u00een\u0163elegerea structurii limbii. \u00cen cadrul procesului instructiv-educativ, limba rom\u00e2n\u0103 devine obiect de studiu cu no\u0163iuni, reguli, defini\u0163ii, care trebuie \u00eensu\u015fite con\u015ftient \u00een vederea unei exprim\u0103ri corecte, at\u00e2t orale, c\u00e2t \u015fi scrise. \u00cen procesul form\u0103rii no\u0163iunilor gramaticale, psihologia \u015fi pedagogia modern\u0103 disting patru faze ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii\u05c3 faza de receptare, faza de \u00eensu\u015fire, faza de stocare \u015fi aceea de actualizare. <\/p>\n
Imperativul ob\u0163inerii calit\u0103\u0163ii \u00een educa\u0163ie confer\u0103 o reconsiderare a procesului educa\u0163ional al cadrului didactic, astfel \u00eenc\u00e2t strategiile utilizate s\u0103 fie concentrate pe \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi, respectiv, pe cel care \u00eenva\u0163\u0103. Pentru a asigura dezvoltarea \u015fi valorificarea resurselor lor cognitive, afective \u015fi ac\u0163ionale, pentru a-i ajuta \u00een vederea adapt\u0103rii \u015fi integr\u0103rii optime \u00een mediul socio-profesional, este important\u0103 elaborarea unor strategii didactice bazate pe ac\u0163iune, aplicare, cercetare, experimentare. Astfel, li se va crea elevilor posibilitatea de a practica o \u00eenv\u0103\u0163are de calitate.<\/p>\n
Rela\u0163ia dintre construc\u0163ia gramatical\u0103 \u0219i vocabular este generat\u0103 de realitatea care impune inserarea cuvintelor \u00een contexte, contextul fiind organizat gramatical. \u00cenv\u0103\u0163area gramaticii nu este un scop \u00een sine, ci ea \u00eei folose\u015fte elevului s\u0103 utilizeze corect formele limbii, p\u00e2n\u0103 devin deprinderi. Latura teoretic\u0103 a studiului gramaticii este strict necesar\u0103, ca la orice disciplin\u0103, pentru cunoa\u015fterea obiectului de studiu, pentru descrierea limbii. Aceast\u0103 latur\u0103 nu are numai un caracter informativ, ci \u015fi unul formativ, dovedindu-\u015fi utilitatea \u00een aplic\u0103rile practice.<\/p>\n
Lec\u0163ia de gramatic\u0103 porne\u015fte, de obicei, de la exemple sub form\u0103 de structuri \u015fi apoi se ajunge la generaliz\u0103ri \u015fi la scheme practice. De la asemenea generaliz\u0103ri, reluarea explica\u0163iilor sub forma unor reguli ofer\u0103 certitudinea c\u0103 problema predat\u0103 nu a fost \u00een\u0163eleas\u0103 gre\u015fit. Prin exerci\u0163ii variate \u015fi suficiente, elevul trebuie s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 utilizeze corect structurile \u00eenv\u0103\u0163ate.<\/p>\n
Punerea \u00een discu\u0163ie a unor aspecte de cultivare a limbii, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia asupra dificult\u0103\u0163ilor, subliniaz\u0103 necesitatea unei exers\u0103ri corecte \u015fi \u00eendelungate, pentru a se putea evita asemenea gre\u015feli. Astfel se pot elabora modele \u015fi tipuri de exerci\u0163ii care s\u0103 duc\u0103 la \u00eensu\u015firea corect\u0103 a no\u0163iunilor.<\/p>\n
Predarea va porni de la exemple care s\u0103 eviden\u0163ieze caracteristicile formale \u015fi de distribu\u0163ie a elementelor grupului nominal \u015fi va fi urmat\u0103, la fiecare lec\u0163ie, de exersarea sub diverse forme a structurilor predate. Exerci\u0163iile cu pronumele relative vor urm\u0103ri, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u015fi o bun\u0103 \u00eensu\u015fire a valorilor semantice, dar vor viza \u00een primul r\u00e2nd utilizarea lor corect\u0103 ca form\u0103, acord, topic\u0103, atunci c\u00e2nd introduc propozi\u0163ii relative. Nu trebuie ocolite nici exerci\u0163iile clasice, de completare a spa\u0163iilor libere cu formele corespunz\u0103toare ale pronumelor relative (cu insisten\u0163\u0103 special\u0103 pe ,,care\u02ee). Prin metode activ-participative, elevii vor fi implica\u0163i \u00een realizarea unor conexiuni logice, stimul\u00e2nd for\u0163ele intelectuale ale acestora. Astfel, se urm\u0103re\u015fte focalizarea aten\u0163iei elevilor asupra unor no\u0163iuni, determin\u00e2ndu-i s\u0103 anticipeze leg\u0103tura dintre termenii da\u0163i, solicit\u00e2ndu-le g\u00e2ndirea \u015fi imagina\u0163ia.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte procesul form\u0103rii no\u0163iunilor gramaticale, psihologia \u015fi pedagogia modern\u0103 disting patru faze ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii la limba rom\u00e2n\u0103, eviden\u0163iate \u00een lucr\u0103ri de specialitate\u05c3<\/p>\n
Bine\u00een\u0163eles, logica didactic\u0103 (de la simplu la complex) este prezent\u0103, dar parc\u0103 mai pregnant \u00een etapa formul\u0103rii defini\u0163iilor gramaticale. Elevii trebuie s\u0103 fie \u00een permanen\u0163\u0103 activiza\u0163i, pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a face eforturi intelectuale pentru dob\u00e2ndirea cuno\u015ftin\u0163elor, ceea ce duce la dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii lor de \u00eenv\u0103\u0163are\u05c3 aten\u0163ia, spiritul de observa\u0163ie, memoria \u015fi g\u00e2ndirea logic\u0103, precum \u015fi opera\u0163iile acestora. Acestea vor fi evaluate prin strategii didactice corespunz\u0103toare, la fiecare etap\u0103.<\/p>\n
\u00cen scopul optimiz\u0103rii procesului de predare- \u00eenv\u0103\u0163are-evaluare, noi, profesorii, vom c\u0103uta permanent cele mai eficiente metode, strategii pentru a activiza elevul, pentru a forma competen\u0163e ce \u00eei vor aduce rezultate bune \u015fi foarte bune la diferite evalu\u0103ri. Astfel, \u00eenv\u0103\u0163area trebuie s\u0103 fie activ\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eei ofere elevului oportunitatea de a se exprima pe el \u00eensu\u015fi, s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 cu interesele, nevoile \u015fi cultura sa. A\u015fadar, este important s\u0103 valorific\u0103m poten\u0163ialul fiec\u0103rui elev, d\u00e2ndu-i ocazia de a se afirma, de a-\u015fi etala cuno\u015ftin\u0163ele, priceperile \u015fi deprinderile.<\/p>\n
Bibliografie\u05c3<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Procesul form\u0103rii no\u0163iunilor gramaticale \u015fi al cre\u0103rii posibilit\u0103\u0163ilor de a opera cu ele este de o importan\u0163\u0103 major\u0103 pentru studierea limbii rom\u00e2ne. \u00cen clasele gimnaziale, elevii trebuie s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103, treptat, capacitatea de a se orienta cu claritate \u00een analiza construc\u0163iilor … Cite\u0219te continuarea
\nValeriu Marinescu, Metodica pred\u0103rii limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, Editura Funda\u0163iei Rom\u00e2nia de M\u00e2ine, 2004.
\nConstantin Parfene, Metodica studierii limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103. Ghid teoretico-aplicativ, Ia\u015fi, Editura Polirom, 1999.<\/p>\n