Una dintre func\u0163iile principale ale jocului este cea de socializare, acesta av\u00e2nd un rol determinant \u00een dezvoltarea social\u0103 \u015fi a autonomiei copiilor, a capacit\u0103\u0163ii de a se integra \u00een colectivitate. Jocul se afl\u0103 \u00een consonan\u0163\u0103 cu natura copilului, nu cea biologic\u0103, ci \u201enatura social\u0103, trebuin\u0163a lui foarte timpurie de comunicare cu adul\u0163ii, ce se transform\u0103 \u00een tendin\u0163a de a tr\u0103i cu ace\u015ftia \u00een comun\u201c (D. B. Elkonin, 1981, apud. E. Bonchi\u015f, 2014, p. 65). \u00centre joc \u015fi dezvoltarea social\u0103 exist\u0103 o rela\u0163ie de interdependen\u0163\u0103 circular\u0103. Dezvoltarea social\u0103 determin\u0103 dezvoltarea rela\u0163iilor din cadrul jocului, a cooper\u0103rii, iar acestea, la r\u00e2ndul lor, alimenteaz\u0103 dezvoltarea pe plan social.<\/p>\n
Jocul \u201eofer\u0103 un context perfect \u00een care copiii s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte competen\u0163ele sociale \u015fi emo\u0163ionale. Prin interac\u0163iunile din cadrul jocului sociodramatic, copiii \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi controleze comportamentul datorit\u0103 motiva\u0163iei intrinsece puternice de a r\u0103m\u00e2ne \u00een joc<\/em>\u201c (M.\u00a0 Nell \u015fi W. Drew, 2016, p. 62).<\/p>\n Conform Comitetului pentru comunicare \u015fi Comitetului pentru aspectele psihosociale ale s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii familiei \u015fi copilului, \u201ejocul este esen\u0163ial pentru dezvoltare, deoarece contribuie la bun\u0103starea cognitiv\u0103, fizic\u0103, social\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103 a copiilor \u015fi a tinerilor<\/em>\u201c (K. Ginsburg, 2007, apud M.\u00a0 Nell \u015fi W. Drew, 2016, p. 29).<\/p>\n Kenneth Ginsburg (2007, p. 183) subliniaz\u0103 faptul c\u0103 jocul permite copiilor de creeze \u015fi s\u0103 exploreze o lume pe care o pot st\u0103p\u00e2ni, \u00eenfrunt\u00e2ndu-\u015fi fricile \u00een timp ce exerseaz\u0103 roluri ale adul\u0163ilor, le permite s\u0103-\u015fi formeze noi competen\u0163e care conduc la m\u0103rirea \u00eencrederii \u00een sine \u015fi a rezilien\u0163ei. Jocul nestructurat le permite copiilor s\u0103 \u00eenve\u0163e cum s\u0103 lucreze \u00een grupuri, cum s\u0103 \u00eempart\u0103, s\u0103 negocieze, s\u0103 rezolve conflicte, sus\u0163in\u00e2ndu-\u015fi punctul de vedere, s\u0103 ia decizii, s\u0103 descopere care le sunt interesele \u015fi s\u0103 le urmeze.<\/p>\n Aurelia Mar\u015fieu (2006, p. 122) consider\u0103 c\u0103 perspicacitatea social\u0103 poate fi influen\u0163at\u0103 de urm\u0103toarele caracteristici ale jocului:<\/p>\n Impactul jocului asupra dezvolt\u0103rii abilit\u0103\u0163ilor sociale este explicit formulat \u00een nota de prezentare a disciplinei Joc \u015fi mi\u015fcare, introdus\u0103 la clasele a III-a \u015fi a IV-a. Aceasta\u00a0 subliniaz\u0103 faptul c\u0103 \u201ejocul de mi\u0219care favorizeaz\u0103 manifestarea rela\u021biilor sociale (de cooperare, de \u00eentrecere), presupun\u00e2nd armonizarea intereselor individuale \u0219i a eforturilor personale cu cele ale grupului; favorizeaz\u0103 \u00eencadrarea \u00een colectiv, asumarea de responsabilit\u0103\u021bi, manifestarea atitudinii critice \u0219i autocritice, a ini\u021biativei \u0219i le permite copiilor s\u0103 \u00eenve\u021be ce \u00eenseamn\u0103 toleran\u021ba, acceptarea celuilalt, luarea unei decizii \u0219i asumarea consecin\u021belor acesteia\u201c (MEN, Programa\u00a0 \u015fcolar\u0103 pentru disciplina\u00a0 Joc \u0219i mi\u0219care-clasele a III-a – a IV-a, 2014, p. 2).<\/p>\n \u00centr-adev\u0103r, jocul dezvolt\u0103 abilit\u0103\u0163ile sociale ale copiilor, al\u0103turi de cele cognitive \u015fi emo\u0163ionale, abilitatea de a comunica cu ceilal\u0163i, de a-\u015fi exprima punctul de vedere, de a gestiona situa\u0163iile conflictuale, de a lua decizii. Are un rol semnificativ \u015fi \u00een dezvoltarea empatiei, copilul reu\u015find \u00een cadrul jocurilor s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 modul \u00een care g\u00e2ndesc sau ac\u0163ioneaz\u0103 ceilal\u0163i juc\u0103tori.<\/p>\n Jocul sprijin\u0103, de asemenea, reprezentarea sine-al\u0163ii. Particip\u00e2nd la joc, copiii experimenteaz\u0103 diferite roluri sociale, \u00ee\u015fi descoper\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 abilit\u0103\u0163ile. Observ\u00e2ndu-i pe partenerii de joc, realizeaz\u0103 diferen\u0163ieri sine-ceilal\u0163i, \u00ee\u015fi formeaz\u0103 o concep\u0163ie realist\u0103 despre ei \u00een\u015fi\u015fi, \u00ee\u015fi ajusteaz\u0103 comportamentul \u00een func\u0163ie de normele grupului.<\/p>\n Jocul \u015fi grupul de joac\u0103 faciliteaz\u0103 \u015fi legarea de prietenii \u00eentre elevi, descoperirea \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea unor interese \u015fi hobby-uri.<\/p>\n Acceptarea \u00een grupul de joac\u0103 \u015fi statutul \u00een cadrul acestuia sunt foarte importante pentru copii. Rudolph Schaffer (2010, pp. 116-117) afirm\u0103 c\u0103 prin intermediul tehnicilor sociometrice s-au stabilit cinci tipuri de statuturi sociometrice: copii populari, respin\u015fi, neglija\u0163i, controversa\u0163i \u015fi de mijloc. Aceast\u0103 clasificare poate fi un predictor pentru adaptarea social\u0103 viitoare, pentru dezvoltarea competen\u0163elor lor emo\u0163ionale \u015fi sociale, \u00eens\u0103 nu exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 stabil\u0103 \u00eentre statutul din grupul de joac\u0103 \u015fi cel din via\u0163a de adult, deoarece pot interveni experien\u0163e ulterioare care s\u0103 schimbe cursul dezvolt\u0103rii. Bibliografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Una dintre func\u0163iile principale ale jocului este cea de socializare, acesta av\u00e2nd un rol determinant \u00een dezvoltarea social\u0103 \u015fi a autonomiei copiilor, a capacit\u0103\u0163ii de a se integra \u00een colectivitate. Jocul se afl\u0103 \u00een consonan\u0163\u0103 cu natura copilului, nu cea … Cite\u0219te continuarea \n
\n\u00cen planul socializ\u0103rii copilului jocul are un rol determinant, fiind, a\u015fa cum afirma Edouard Clapar\u00e8de (1975, apud. C. Rom\u0103nescu, 2012, p. 11), un exerci\u0163iu preg\u0103titor pentru via\u0163a de adult, \u201eprima \u015fcoal\u0103 a vie\u0163ii sociale ce preg\u0103te\u015fte viitorul, potolind nevoile prezentului<\/em>\u201c.<\/p>\n
\n1. Bonchi\u015f, Elena (coordonator), Psihologia jocului, Editura SPER, Bucure\u015fti, 2014.
\n2. Marsieu, Aurelia, Jocul ca form\u0103 specific\u0103 de conduit\u0103 \u015fi activitate, \u00een Educa\u0163ia-Plus, Nr. 4, Editura Universit\u0103\u0163ii Aurel Vlaicu, Arad, 2006, pp. 110-124.
\n3. MEN, Programa\u00a0 \u015fcolar\u0103 pentru disciplina\u00a0 Joc \u0219i mi\u0219care-clasele a III-a – a IV-a,
\naprobat\u0103 prin ordinul ministrului educa\u021biei na\u021bionale nr. 5003 \/ 02.12.2014.
\n4. Nell, Marcia, Drew Walter, \u00een colaborare cu Bush, Debora, De la joc la \u00eenv\u0103\u0163are: cum folosim jocul didactic \u00een educa\u0163ia timpurie, Editura Trei, Bucure\u015fti, 2016.
\n5. Rom\u0103nescu, Camelia, Jocul didactic \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, Editura Cadrelor Didactice, Bac\u0103u, 2012.
\n6. Schaffer, Rudolph, Introducere \u00een psihologia copilului, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2010.<\/p>\n