Problema \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului este dat\u0103 de cunoa\u015fterea intensit\u0103\u0163ii motiva\u0163iei pentru ducerea la bun sf\u00e2r\u015fit a sarcinilor \u015fcolare. Consecin\u0163ele unei motiva\u0163ii prea intense sau a uneia sc\u0103zute pot reprezenta pietre de \u00eencercare pentru profesorii de la clase care au menirea de a aduce elevul \u00een pragul reu\u015fitei \u015fcolare. At\u00e2t supramotivarea, c\u00e2t \u015fi submotivarea conduc la e\u015fec, astfel \u00eenc\u00e2t dozarea motiva\u0163iei \u015fi reglarea ei permanent\u0103 devine o nou\u0103 prioritate. Ion Cerghit subliniaz\u0103 necesitatea activ\u0103rii de nivel mediu. Men\u0163inerea decalajului \u00eentre \u00eentre dificultatea temei \u015fi gradul de intensitate al motiva\u0163iei este necesar\u0103 pentru sus\u0163inerea autoreglajului, a gradului de mobilizare \u2013 permanentizarea submotiv\u0103rii are efecte negative asupra activit\u0103\u0163ii de rezolvare a sarcinilor dificile de lucru. <\/p>\n
Motiva\u0163ia este ansamblul de mobiluri sau impulsuri predominant interne care declan\u015feaz\u0103, sus\u0163ine \u015fi direc\u0163ioneaz\u0103 comportamentul elevului \u00een activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are. Ea reprezint\u0103 mijlocul prin care sunt mobilizate energiile interne ale elevului \u00een vederea ob\u0163inerii unor performan\u0163e \u00eenalte \u00een activitatea \u015fcolar\u0103. Motiva\u0163ia este de fapt cauza pentru care copilul particip\u0103 sau nu la unele activit\u0103\u0163i. Conform DEX, credin\u021ba este o stare de certitudine , \u00eencredere, siguran\u021b\u0103 \u00eentr-un fapt, \u00eentr-o realitate sau dogm\u0103.<\/p>\n
Credin\u021bele motiva\u021bionale definesc acele st\u0103ri care duc la ac\u021biune sau inac\u021biune, \u00een func\u021bie de experien\u021ba anterioar\u0103, de ceea ce au implementat familia, societatea, \u0219coala \u00een mintea elevului. \u00cen mediul \u0219colar descoperim c\u0103 scopurile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pot fi de autodep\u0103\u0219ire sau\u00a0 de a-i dep\u0103\u0219i pe al\u021bii sau de a nu fi dep\u0103\u0219it, surclasat de colegi \u0219i orientarea motiva\u021bional\u0103 poate fi intrinsec\u0103 sau extrinsec\u0103.<\/p>\n
\u00cen mediul \u0219colar, printr-o analiz\u0103 longitudinal\u0103 g\u0103sim motive profesionale, cognitive, rela\u021bionale, social-morale, individuale \u0219i chiar materiale. Motiva\u021bia \u00eembrac\u0103 mai multe forme, dup\u0103 criteriile de analiz\u0103: stimulatorie\/ inhibitorie, intrinsec\u0103\/ extrinsec\u0103, cognitiv\u0103\/ afectiv\u0103.<\/p>\n
Odat\u0103 cu intrarea \u00een clasa preg\u0103titoare, dezvoltarea afectivit\u0103\u021bii copilului devine mult mai complex\u0103, \u0219coala fiind un mediu cu norme \u0219i reguli. Aceast\u0103 contradic\u021bie dintre dorin\u021bele \u0219i posibilit\u0103\u021bile copilului de a \u0219i le satisface este un context care duce la stres \u0219i conduce la trecerea de la ac\u021biunile dictate de propria pl\u0103cere, la cele impuse de normele sociale, \u00eembog\u0103\u021bind via\u021ba afectiv\u0103 a copilului. Variatele situa\u021bii ivite \u00een procesul\u00a0 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt dirijeaz\u0103 evolu\u021bia aspira\u021biilor, a autoregl\u0103rii, a autoeficacit\u0103\u021bii, a st\u0103rii de bine \u00een vederea adapt\u0103rii \u0219colare, prin raportare la propriile capacit\u0103\u021bi, c\u00e2t \u0219i prin comparare cu cov\u00e2rstnicii.\u00a0 Astfel, se pun bazele reac\u021biilor afective ca o component\u0103 a moralit\u0103\u021bii, prin eforturile depuse pentru \u00eendeplinirea cerin\u021belor de a atinge anumite obiective, prin antrenarea componentelor voli\u021bionale.<\/p>\n
Copilul poate fi pus \u00een situa\u021bii\u00a0 de formare a sentimentelor superioare \u00eenc\u0103 din familie sau gr\u0103dini\u021b\u0103, \u00eens\u0103 \u0219coala \u00eei ofer\u0103 o palet\u0103 bogat\u0103\u00a0 de activit\u0103\u021bi \u021bi oportunit\u0103\u021bi\u00a0 de a-\u0219i dezvolta sentimentele superioare. Promovarea valorilor sociale prin no\u021biuni specifice diferitelor materii, aspira\u021biile clasei, ale grupurilor de interese conduc la formarea sentimentelor morale, a sentimentelor estetice \u0219i intelectuale, sentimente care contribuie la stimularea autoeficacit\u0103\u021bii. Expunerea la stimuli intelectuali, artistici, morali a \u0219colarului mic treze\u0219te \u00een acesta aspira\u021bia de a \u0219ti sau de a rezolva, de a crea, de a iubi \u0219i admira, duc\u00e2nd la aprecierea de sine, prin autocunoa\u0219tere. Sentimentele superioare \u0219i valorile au un rol major \u00een progresul individual, prin dinamizare, o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere \u0219i colaborare, cunoa\u0219tere , prin aplicarea informa\u021biilor \u00een practic\u0103.<\/p>\n
Evident, \u00eentre 6 \u0219i 10 ani exprimarea emo\u021biilor este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu adaptarea \u0219colar\u0103, de amprenta lor \u00een con\u0219tiin\u021ba elevului, dar \u0219i \u00een atitudinea celorlal\u021bi fa\u021b\u0103\u00a0 de el.
\n\u00cen\u00a0 cercet\u0103rile interna\u021bionale se reg\u0103se\u0219te o preocupare deosebit\u0103 asupra leg\u0103turii intrinseci dintre autoreglare \u0219i autoeficacitate ca fiind principalele componente reglatoare ale adapt\u0103rii \u0219colare. \u00cen acela\u0219i timp studiile relev\u0103 leg\u0103tura dintre autoeficacitatea academic\u0103 \u0219i performan\u021ba \u0219colar\u0103 . \u00cen pofida faptului c\u0103 exist\u0103 numeroase cercet\u0103ri \u00een literatura de specialitate care investigheaz\u0103 influen\u021ba autoeficacit\u0103\u021bii academice asupra performan\u021bei \u0219colare, se observ\u0103 o bre\u0219\u0103 \u00een studiul adapt\u0103rii \u0219colare de v\u00e2rst\u0103 mic\u0103, cu posibilitatea urm\u0103ririi elevilor pe tot parcursul \u0219colarit\u0103\u021bii preuniversitare, pe cele trei nivele, \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Din prisma credin\u021belor motiva\u021bionale \u0219i anume scopul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i autoeficacitatea, competen\u021ba academic\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 se poate considera o stare de bine a elevului. Atingerea obiectivelor duce la cre\u0219terea stimei\u00a0 de sine \u0219i la autoeficacitate, mai ales la elevii care au aspira\u021bii \u00eenalte \u0219i la evitarea scopurilor pentru elevii cu competen\u021be sc\u0103zute. Modelul atingerii obiectivelor necesit\u0103 un studiu am\u0103nun\u021bit asupra factorilor determinan\u021bi \u0219i favorizan\u021bi.<\/p>\n
Problema se pune cum ajunge elevul s\u0103\u00a0 se adapteze la noile situa\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare, pornind de la premisa c\u0103 omul\u00a0 este o fiin\u021b\u0103 insa\u021biabil\u0103, nevoile sale fiind \u00een permanent\u0103 schimbare, transformare, evolu\u021bie, pentru\u00a0 a atinge performan\u021ba \u0219colar\u0103. Rela\u021biile dintre atingerea obiectivelor \u0219i autoeficacitate a fost intens studiat \u00een ultimii 40\u00a0 de ani, \u00eens\u0103 rezultatele ob\u021binute au fost variate. Diferite variabile influen\u021beaz\u0103 rezultatele: genul, v\u00e2rsta, parcursul \u0219colar, mediul familial, atingerea obiectivelor, starea de bine, adaptarea \u0219colar\u0103.<\/p>\n
\u00cen contextul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc actual cercetarea credin\u021belor motiva\u021bionale ale elevilor, inten\u021bia cu care ace\u0219tia \u00ee\u0219i ating obicetivele este o prioritate, deoarece exist\u0103 variabile demne de luat \u00een calcul. Elevii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103\u00a0 se autodep\u0103\u0219easc\u0103 sau s\u0103 \u00eei dep\u0103\u0219easc\u0103 pe al\u021bii ori ca s\u0103 nu fie dep\u0103\u0219iti? \u00centr-un \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt care promoveaz\u0103 colaborarea \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea integrat\u0103, elevul atinge starea de bine ca pe un confort personal sau ca pe o complacere \u00een grup sau ca pe o evolu\u021bie colectiv\u0103? Un rol important \u00een cercetarea de fa\u021b\u0103 \u00eel are g\u0103sirea factorilor determinan\u021bi ai credin\u021belor motiva\u021bionale ale elevului \u0219i gradul lor de influen\u021b\u0103 asupra st\u0103rii sale de bine. Vorbind despre starea de bine a \u0219colarului mic se impune o analiz\u0103 multifactorial\u0103 incluz\u00e2nd familia, mediul \u0219colar, anturajul, afinit\u0103\u021bile.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Problema \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului este dat\u0103 de cunoa\u015fterea intensit\u0103\u0163ii motiva\u0163iei pentru ducerea la bun sf\u00e2r\u015fit a sarcinilor \u015fcolare. Consecin\u0163ele unei motiva\u0163ii prea intense sau a uneia sc\u0103zute pot reprezenta pietre de \u00eencercare pentru profesorii de la clase care au menirea de a … Cite\u0219te continuarea
\nWigfield, A., Eccles, J. S., Schiefele, U., Roeser, R. W., & Davis-Kean, P. (2006). Development of achievement motivation. In N. Eisenberg, W. Damon, & R. M. Lerner (Eds.), Handbook of child psychology: Social, emotional, and personality development (pp. 933-1002). Hoboken, NJ: John Wiley. doi:10.1002\/9780470147658.chpsy0315
\nGherasim, Ruxandra Loredana, Butnariu, Simona Performan\u021ba \u0219colar\u0103. Determinan\u021bi individuali \u0219i contextuali \u00een adolescen\u021b\u0103
\nHonicke, Toni & Broadbent, Jaclyn. (2016). The Influence of Academic Self-Efficacy on Academic Performance: A Systematic Review. Educational Research Review. 17. 63-84. 10.1016\/j.edurev.2015.11.002.
\nHuang, C. (2016). Achievement goals and self-efficacy: A meta-analysis. Educational Research Review, 19, 119-137. doi.10.1016\/j.edurev.2016.07.002Liem, G. A. D., & Elliot, A. J. (2018). Sociocultural influences on achievement goal adoption and regulation: A goal complex perspective. In Liem, G. A. D., & McInerney, D. M. (Eds.), Big theories revisited (pp. 41-67). Charlotte, NC: Information Age Publishing.<\/p>\n