Prezentul articol \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze factorii care influen\u021beaz\u0103 participarea activ\u0103 \u0219i modul \u00een care feedback-ul reciproc \u0219i metoda evalu\u0103rii reciproce (Peer Review) sunt folosite \u00een cadrul cursurilor online deschise MOOCs, folosind cercet\u0103rile realizate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent de c\u0103tre speciali\u0219ti \u00een domeniu \u0219i experien\u021ba individual\u0103 ca \u0219i cursant. Totodat\u0103, articolul prezint\u0103 termenii specifici afla\u021bi \u00een discu\u021bie, pentru a facilita \u00een\u021belegerea contextului \u00een care problematica propus\u0103 este analizat\u0103. Cursurile online deschise MOOCs constituie resurse educa\u021bionale deschise ce pot fi cu u\u0219urin\u021b\u0103 accesate \u0219i utilizate pentru formare de c\u0103tre orice persoan\u0103, la nivel interna\u021bional \u0219i de\u0219i atractivitatea lor pentru studen\u021bi este foarte mare, rata de angajare activ\u0103 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare are valori foarte mici (Rothkrantz, 2017). Un procent extrem de mic de aproximativ 10% dintre studen\u021bii \u00eenrola\u021bi \u00een cursuri MOOCs reu\u0219esc s\u0103 finalizeze (Liyanagunawardena, Adams, & Williams, 2013). De exemplu, doar 7% din peste 50 000 de studen\u021bi \u00eenrola\u021bi, \u00een cursul de Programare (Software Engineering) oferit de Universitatea California Berkeley pe platforma Coursera, au reu\u0219it s\u0103-l finalizeze (Yuan, & Powell 2013). Privite ca mijloace de educa\u021bie deschis\u0103 bazate pe modelul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii conectiviste, din punct de vedere pedagogic, cursurile tip MOOCs au la baz\u0103 metode de \u00eenv\u0103\u021bare bazate pe comunicare \u0219i feedback oferit de \u0219i \u00eentre membrii re\u021belei de \u00eenv\u0103\u021bare, denumite generic metode pe reciprocitate. Feedback-ul fiind partea important\u0103 a evalu\u0103rii formative ce sprijin\u0103 direct producerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii este considerat un element esen\u021bial al comunic\u0103rii educa\u021bionale. <\/p>\n
Introducere<\/strong><\/p>\n Nevoile de formare continu\u0103 au crescut semnificativ \u00een secolul 21 c\u00e2nd sub influen\u021ba evolu\u021biei exponen\u021biale a noilor tehnologii informa\u021bionale majoritatea competen\u021belor cerute la locul de munc\u0103 s-au redefinit par\u021bial sau chiar integral. Din punctul de vedere al persoanelor adulte \u00een special \u0219i al tinerilor absolven\u021bi cu competen\u021be insuficiente pentru ocuparea unui loc de munc\u0103 \u00een general, posibilitatea de a studia online la distan\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 costuri sau cu costuri reduse reprezint\u0103 o oportunitate important\u0103, condi\u021bia limitativ\u0103 fiind de\u021binerea unor dispozitive digitale adecvate \u0219i accesul la internet. Astfel, analiza ofertelor de cursuri de pe platforme online deschise a devenit o preocupare obi\u0219nuit\u0103 a majorit\u0103\u021bii persoanelor interesate \u00een formarea continu\u0103.<\/p>\n Totodat\u0103, extinderea comunic\u0103rii \u0219i a experien\u021belor de colaborare la nivel interna\u021bional a devenit o cerin\u021b\u0103 nou\u0103 ca efect al promov\u0103rii procesului de globalizare al economiei. Tot mai multe companii sau angajatori solicit\u0103 angaja\u021bilor sau poten\u021bialilor angaja\u021bi competen\u021be de comunicare \u00een limbi de circula\u021bie interna\u021bional\u0103 \u0219i competen\u021be digitale ca \u0219i competen\u021be cheie, precum \u0219i experien\u021ba colabor\u0103rii cu persoane provenind din alte \u021b\u0103ri \u0219i culturi. Posibilitatea de a studia la distan\u021b\u0103 \u0219i de a dezvolta competen\u021bele lingvistice \u00een limbi de circula\u021bie interna\u021bional\u0103, \u00een special limba englez\u0103, precum \u0219i de a comunica sau colabora la nivel interna\u021bional \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare, f\u0103r\u0103 costuri sau cu costuri reduse, este oferit\u0103 de c\u0103tre cursurile online deschise MOOCs.<\/p>\n Cursurile online deschise MOOCs constituie resurse educa\u021bionale deschise ce pot fi cu u\u0219urin\u021b\u0103 accesate \u0219i utilizate pentru formare de c\u0103tre orice persoan\u0103, la nivel interna\u021bional \u0219i de\u0219i atractivitatea lor pentru studen\u021bi este foarte mare, rata de angajare activ\u0103 \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare are valori foarte mici (Rothkrantz, 2017). Un procent extrem de mic de aproximativ 10% dintre studen\u021bii \u00eenrola\u021bi \u00een cursuri MOOCs reu\u0219esc s\u0103 finalizeze\u00a0 (Liyanagunawardena, Adams, & Williams, 2013). De exemplu, doar 7% din peste 50 000 de studen\u021bi \u00eenrola\u021bi, \u00een cursul de Programare (Software Engineering)\u00a0 oferit de Universitatea California Berkeley pe platforma Coursera, au reu\u0219it s\u0103-l finalizeze (Yuan, & Powell 2013). Calitatea feedback-ului reciproc oferit pe platforme de \u00eenv\u0103\u021bare deschise, reprezint\u0103 una dintre provoc\u0103rile acestora. De exemplu, dou\u0103 dintre comentariile cursan\u021bilor colectate de Suen, H. K. \u0219i Pursel, B.K. (2014), \u00eentr-un studiu referitor la utilizarea metodei de evaluare \u00een perechi sau reciproc\u0103, \u00een cadrul unui curs MOOCs, sunt: Cum ar putea feedback-ul reciproc s\u0103 fie proiectat pentru a cre\u0219te rata de succes \u00een cadrul cursurilor de tip MOOCs este una dintre \u00eentreb\u0103rile importante ale acestei categorii de cursuri extrem de controversate. Prezentul articol \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze factorii care influen\u021beaz\u0103 participarea activ\u0103 \u0219i modul \u00een care feedback-ul reciproc \u0219i metoda evalu\u0103rii reciproce (Peer Review) sunt folosite \u00een cadrul cursurilor online deschise MOOCs, folosind cercet\u0103rile realizate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent de c\u0103tre speciali\u0219ti \u00een domeniu \u0219i experien\u021ba individual\u0103 ca \u0219i cursant. Totodat\u0103, articolul prezint\u0103 termenii specifici afla\u021bi \u00een discu\u021bie, pentru a facilita \u00een\u021belegerea contextului \u00een care problematica propus\u0103 este analizat\u0103.<\/p>\n Resurse Educa\u021bionale deschise – R.E.D.<\/strong><\/p>\n Termenul de Resurse Educa\u021bionale deschise este descris \u00een foarte multe publica\u021bii de specialitate. Tr\u0103s\u0103turile specifice ale acestei categorii de resurse sunt accesul liber, posibilitatea de utilizare \u00een scop educativ, precum \u0219i posibilitatea de adaptare doar dac\u0103 acest lucru este precizat prin tipul licen\u021bei.<\/p>\n UNESCO \u0219i Commonwealth of Learning (2011) definesc RED astfel: Deoarece resursele educa\u021bionale deschise au la baz\u0103 licen\u021bele libere este necesar a explica \u0219i termenul de \u201dLicen\u021b\u0103 Liber\u0103\u201d reg\u0103sit \u00een limba englez\u0103 ca \u0219i \u201cCreative Commons (CC) licence\u201d. Exist\u0103 mai multe tipuri de licen\u021be \u00een categoria licen\u021belor libere, iar caracteristicile acestora sunt descrise pe website-ul Creative Commons.<\/p>\n Primul tip de licen\u021b\u0103 \u00eel constituie licen\u021bele CC BY (Attribution) denumit\u0103 \u0219i licen\u021b\u0103 de atribuire ce permite distribuire, remixare, utilizare chiar \u0219i \u00een scop comercial, fiind una dintre cele mai permisive licen\u021be libere. Al doilea tip de licen\u021b\u0103 liber\u0103 \u00eel constituie licen\u021bele CC BY-SA (Share Alike) care pot permite distribuirea, remixarea \u0219i utilizarea materialelor chiar \u0219i \u00een scopuri comerciale cu condi\u021bia ca noua crea\u021bie bazat\u0103 pe acestea s\u0103 fie publicat\u0103 sub aceea\u0219i licen\u021b\u0103. Un exemplu \u00een acest sens este Wikipedia. Al treilea tip este CC BY-ND (Non Derivable) denumit\u0103 \u0219i licen\u021b\u0103 liber\u0103 f\u0103r\u0103 modific\u0103ri ce permite distribuirea \u0219i utilizarea materialelor chiar \u0219i \u00een scop comercial \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 modificarea lor. Al patrulea tip este CC BY-NC (Non Comercial) care are caracteristicile licen\u021bei CC BY cu condi\u021bia suplimentar\u0103 de a nu fi folosit\u0103 \u00een scop comercial. Al cincilea tip de licen\u021b\u0103 liber\u0103 este CC BY-NC-SA ce p\u0103streaz\u0103 caracteristicile licen\u021bei CC BY-SA cu condi\u021bia de a nu se folosi \u00een scop comercial. Ultimul tip de licen\u021b\u0103 liber\u0103 este CC BY-NC-ND licen\u021b\u0103 care nu permite uzul comercial \u0219i nici modific\u0103rile, fiind una dintre cele mai restrictive licen\u021be libere. Ce este necesar de re\u021binut, este faptul c\u0103 toate tipurile de licen\u021be libere necesit\u0103 atribuire (BY) care se transpune \u00een citarea lor atunci c\u00e2nd sunt folosite cu scopul recunoa\u0219terii \u0219i aprecierii efortului creatorului de drept.<\/p>\n Cursuri Online Deschise Masiv- MOOCs<\/strong><\/p>\n Termenul MOOCs se refer\u0103 la cursuri online deschise publicului larg la care participarea este liber\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 limitarea num\u0103rului de participan\u021bi la formare. Ap\u0103rut pentru prima oar\u0103 \u00een 2008, termenul de curs online deschis cu participare masiv\u0103, reg\u0103sit \u00een continuare ca MOOCs, face referire la un model de curs online ce a avut la baz\u0103 principiul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii conectiviste prin care studen\u021bii sunt conecta\u021bi \u0219i comunic\u0103, iar cunoa\u0219terea se dezvolt\u0103 \u00een re\u021beaua de conexiune. Conectivismul se refer\u0103 la un model de \u00eenv\u0103\u021bare bazat pe diversitate de opinii, \u00een care \u00eenv\u0103\u021barea nu este complet controlat\u0103, fiind concentrat\u0103 pe conectarea cu informa\u021bii specializate \u0219i\/sau cu persoane din cadrul comunit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i pe distribuirea acestor informa\u021bii \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii, acest proces de \u00eenv\u0103\u021bare fiind continuu \u0219i baz\u00e2ndu-se pe informa\u021bii continuu actualizate\u00a0 (Siemens,2005).<\/p>\n Exist\u0103 \u00een prezent mai multe platforme deschise de tip MOOCs ce ofer\u0103 o gam\u0103 foarte de variat\u0103 de cursuri de formare. Una dintre cele mai populare platforme este Coursera fondat\u0103 \u00een 2012 de c\u0103tre Daphne Koller \u0219i Andrew Ng profesori universitari ai Universit\u0103\u021bii din Stanford. Aceast\u0103 platform\u0103 are ca parteneri peste 150 de universit\u0103\u021bi, ofer\u0103 actualmente peste 2700 de cursuri \u0219i a \u00eenregistrat un\u00a0 num\u0103r de peste 35 milioane de cursan\u021bi la nivel global. O alt\u0103 platform\u0103 lansat\u0103 ini\u021bial \u00een 2011 de c\u0103tre MIT (Massachusetts Institute of Technology) \u0219i Harvard, este edX. Aceast\u0103 platform\u0103 are actualmente parteneri la nivel interna\u021bional, ofer\u0103 peste 1900 de cursuri, av\u00e2nd peste 14 milioane de cursan\u021bi la nivel global \u0219i peste 52 milioane de \u00eenrol\u0103ri (edX, 2018). Platforma FutureLearn a lansat primul curs \u00een septembrie 2013, av\u00e2nd ca scop principal transformarea accesului la educa\u021bie. Aceast\u0103 platform\u0103\u00a0 este gestionat\u0103 de c\u0103tre o companie privat\u0103 ca parte a Open University UK, av\u00e2nd un num\u0103r \u00eensemnat de parteneri\u00a0 \u0219i de studen\u021bi la nivel global (FutureLearn, 2018).<\/p>\n Comunicarea educa\u021bional\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea reciproc\u0103<\/strong><\/p>\n Comunicarea educa\u021bional\u0103 avut\u0103 \u00een vedere \u00een cadrul acestui articol face referire la comunicarea educa\u021bional\u0103 mediat\u0103 de tehnologii digitale \u0219i care are drept scop facilitarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii individualizate prin conectarea cu con\u021binuturi specializate \u0219i cu al\u021bi studen\u021bi. A\u0219a cum Iacob (1998) afirm\u0103, comunicarea educa\u021bional\u0103 sau didactic\u0103 \u201deste o comunicare instrumental\u0103, direct implicat\u0103 \u00een sus\u021binerea unui proces sistematic de \u00eenv\u0103\u021bare\u201d (p. 234), defini\u021bie care subliniaz\u0103 scopul comunic\u0103rii educa\u021bionale.<\/p>\n Termenul de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i\/sau evaluare reciproc\u0103, se refer\u0103 la utilizarea unor strategii de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i\/sau evaluare ce permit studen\u021bilor s\u0103 \u00eenve\u021be unul de la cel\u0103lalt \u0219i\/sau s\u0103-\u0219i ofere feedback reciproc, f\u0103r\u0103 prezen\u021ba sau controlul direct al unui profesor sau instructor. Aceast\u0103 metod\u0103 nu este limitat\u0103 la utilizare \u00een medii virtuale, put\u00e2nd fi utilizat\u0103 sub forma unor grupuri de studiu pe anumite teme, lucrul \u00een echipe pentru realizarea unor proiecte precum \u0219i sesiuni de feedback reciproc ce pot fi organizate \u00een clas\u0103, dar f\u0103r\u0103 interven\u021bia direct\u0103 a profesorului (Boud, Cohen \u0219i Sampson, 1999). Angajarea activ\u0103 a cursan\u021bilor \u0219i contribu\u021bia feedback-ului \u0219i a evalu\u0103rii reciproce \u00een cadrul cursurilor deschise de tip MOOC<\/strong><\/p>\n Angajarea activ\u0103 este unul dintre elementele primordiale ale procesului de \u00eenv\u0103\u021bare, iar referitor la cursurile deschise, aceasta necesit\u0103 o analiz\u0103 atent\u0103. Factorii cheie ce influen\u021beaz\u0103 decisiv angajarea activ\u0103 \u00een cursurile deschise sunt \u00eencrederea \u00een propria persoan\u0103, motiva\u021bia \u0219i experien\u021ba anterioar\u0103 conectat\u0103 cu \u00eenv\u0103\u021barea pe platfome online MOOCs (Milligan, Littlejohni \u0219i Margaryan, 2013). Un alt aspect important ce poate influen\u021ba angajarea activ\u0103 \u00een cadrul cursurilor MOOCS este nivelul competen\u021belor lingvistice (cel mai frecvent limba englez\u0103) at\u00e2ta timp c\u00e2t angajarea \u00een acest mediu social este mediat\u0103 de limba \u00een care se comunic\u0103\u00a0 (Barak, Watted \u0219i Haick, 2015).<\/p>\n \u00cencrederea \u00een sine \u00een particular, este considerat\u0103 un factor cheie ce poate condi\u021biona comunicarea \u00een cadrul comunit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare specifice cursurilor deschise. \u00centr-un spa\u021biu deschis, lipsa de \u00eencredere genereaz\u0103 automat re\u021bineri \u00een a expune propriul punct de vedere \u00een ceea ce prive\u0219te o problem\u0103 discutat\u0103 \u0219i\/sau analizat\u0103 \u00een cadrul discu\u021biilor comunit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare. De exemplu, un cursant caracterizat prin lipsa de \u00eencredere \u00een propria persoan\u0103, poate alege, cu u\u0219urin\u021b\u0103, s\u0103 nu participe \u00een discu\u021biile comunit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare din motiv c\u0103 ideile lui vor fi evaluate de c\u0103tre ceilal\u021bi membrii, iar ace\u0219tia \u00eel vor critica. Pe de alt\u0103 parte, un student care crede \u00een propria persoan\u0103 \u0219i \u00een faptul c\u0103 idea lui este important\u0103 va contribui activ \u00een discu\u021biile comunit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare chiar \u0219i \u00een subiecte\/tematici despre care nu de\u021bine cuno\u0219tin\u021be \u0219i\/au experien\u021be relevante.<\/p>\n Totodat\u0103, motiva\u021bia poate influen\u021ba semnificativ nivelul de angajare al cursantului \u00een rela\u021bie cu con\u021binutul \u0219i mediul de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i implicit nivelul performan\u021belor ob\u021binute. Motiva\u021bia este ceea ce ajut\u0103 individul s\u0103 continue atunci c\u00e2nd \u00eent\u00e2mpin\u0103 o dificultate, este ceea ce face ca \u00eenv\u0103\u021barea s\u0103 se produc\u0103. Multe studii realizate de speciali\u0219ti au demonstrat faptul c\u0103 motiva\u021bia este un element definitoriu ce sus\u021bine \u00eenv\u0103\u021barea \u00een cadrul cursurilor deschise de tip MOOCS. S-a constatat faptul c\u0103 \u00een acest mediul de \u00eenv\u0103\u021bare deschis \u0219i liber,\u00a0 cursan\u021bii tind s\u0103 aleag\u0103 doar elementele mediului de \u00eenv\u0103\u021bare care sunt \u00een acord cu interesele \u0219i obiectivele proprii. De exemplu, un studiu arat\u0103 faptul c\u0103 cei care finalizeaz\u0103 cursul tind s\u0103 fie interesa\u021bi de con\u021binut, iar cei care nu finalizeaz\u0103 tind s\u0103 fie interesa\u021bi de experimentarea un curs MOOC.\u00a0 (Wang \u0219i Baker, 2015).<\/p>\n Din punct de vedere al angaj\u0103rii active \u00een cadrul cursurilor deschise, experien\u021bele anterioare fac referire \u00een primul r\u00e2nd la experien\u021ba anterioar\u0103 de participare \u00eentr-un curs deschis, at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00eenv\u0103\u021barea \u00eentr-un curs MOOC este fundamental diferit\u0103 de \u00eenv\u0103\u021barea \u00een cadrul unui curs tradi\u021bional (Milligan, Littlejohni \u0219i Margaryan, 2013). Participarea unui num\u0103r mai mare\u00a0 de cursan\u021bi cu experien\u021be anterioare de \u00eenv\u0103\u021bare pe platforme MOOCs, are beneficii pentru \u00eentreaga comunitate de \u00eenv\u0103\u021bare creat\u0103 \u0219i poten\u021bial \u00een cre\u0219terea nivelului interactivit\u0103\u021bii \u00een cadrul acelei comunit\u0103\u021bi, constituind un model pentru cei mai pu\u021bin experimnta\u021bi (Downes, 2009). Sumariz\u00e2nd, angajarea activ\u0103 \u00een cadrul cursurilor MOOC este condi\u021bionat\u0103 \u00een principal de nivelul motiva\u021biei, al experien\u021belor anterioare \u0219i al confiden\u021bei, factori care contribuie efectiv la reu\u0219ita \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i la parcurgerea \u0219i\u00a0 finalizarea cu succes a cursului.<\/p>\n Absen\u021ba profesorului \u00een cazul cursurilor MOOCs este justificat\u0103 de num\u0103rul foarte mare al cursan\u021bilor, anumite cursuri av\u00e2nd c\u00e2teva mii, zeci de mii sau chiar peste 100 de mii de studen\u021bi, iar acest lucru exclude prezen\u021ba feedback-ul oferit de c\u0103tre profesor \u0219i\/sau a evalu\u0103rii realizate de c\u0103tre acesta. C\u00e2teva argumente \u0219i exemple reg\u0103site \u00een diverse studii arat\u0103 importan\u021ba utiliz\u0103rii \u0219i a caracteristicilor metodelor de feedback \u0219i evaluare reciproc\u0103.<\/p>\n \u00cen primul r\u00e2nd, feedback-ul \u0219i evaluarea oferite \u00een cadrul cursurilor online pot fi automate prin intermediul tehnologiilor digitale. Se pot utiliza diverse tipuri de exerci\u021bii cu feedback automat, ce sprijin\u0103 cursantul \u00een a identifica erorile de r\u0103spuns. Feedback-ul automat este cu succes aplicabil \u00een cazul utiliz\u0103rii diverselor tipuri de itemi din categoria celor obiectivi. Un exemplu \u00een acest sens, sunt testele cu alegere multipl\u0103, dual\u0103 sau pereche prin care cursantul probeaz\u0103 cuno\u0219tin\u021bele acumulate \u0219i prime\u0219te confirmare sau explica\u021bii dup\u0103 ce a r\u0103spuns. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, exist\u0103 \u0219i sunt utilizate metode de feedback automate \u0219i \u00een cazul unor rezultate ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii exprimate \u00een scris, cum ar fi evaluarea automat\u0103 a unui eseu. Aceast\u0103 metod\u0103 face referire la utilizarea unor software-uri foarte sofisticate ce iau \u00een considerare criterii definite foarte clar \u0219i care permit m\u0103surarea, lucru ce face ca obiectivitatea evalu\u0103rii unui eseu, teoretic, s\u0103 creasc\u0103. De exemplu, \u00een acest moment, exist\u0103 mai multe sisteme recunoscute de evaluare automat\u0103 a eseurilor (AES – Automated Essay Scoring) reg\u0103site pe pia\u021b\u0103, iar trei dintre acestea sunt:\u00a0 e-rater, oferit de c\u0103tre Educational Testing Service (ETS), Intellimetric, oferit de c\u0103tre Vantage Learning \u0219i Intelligent Essay Assessor, oferit de Pearson Knowledge Technologies (Balfour, 2013).<\/p>\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, feedback-ul \u0219i evaluarea reciproc\u0103, \u00een cadrul cursurilor MOOCs, reprezint\u0103 una dintre principalele modalit\u0103\u021bi de feedback \u0219i evaluare \u00een cazul utiliz\u0103rii itemilor cu r\u0103spuns deschis.\u00a0 Astfel, \u00een cazul evalu\u0103rii unui r\u0103spuns deschis cursan\u021bii sunt cei care vor aplica criteriile de evaluare definite prin designul cursului, feedback-ul fiind generat prin contribu\u021bia efectiv\u0103 a membrilor comunit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare. Cu privire la evaluarea reciproc\u0103, aceasta este utilizat\u0103 \u00een cazul evalu\u0103rii scrierilor sub diverse forme cum ar fi de exemplu un eseu. \u00cen particular, pentru cursuri MOOCs, unde num\u0103rul participan\u021bilor poate dep\u0103\u0219i 150 000, metoda evalu\u0103rii reciproce apare ca singura\u00a0 utilizabil\u0103. Fondatorii platformei Coursera Daphne Koller \u0219i Andrew Ng sunt cei care au decis utilizarea evalu\u0103rii reciproce (Peer Review)\u00a0 pentru eseuri sau alte scrieri similare \u00een MOOCs, referindu-se la aceasta ca fiind o form\u0103 de evaluare reciproc\u0103 specific\u0103 prin care studen\u021bii sunt antrena\u021bi s\u0103 utilizeze o rubric\u0103 de evaluare pentru un eseu privit ca exerci\u021biu \u00eenainte de a desf\u0103\u0219ura evaluarea efectiv\u0103 a lucr\u0103rilor scrise ale colegilor (Balfour, 2013).<\/p>\n De exemplu, din propria experien\u021b\u0103 am urm\u0103rit \u0219i realizat procesul evalu\u0103rii reciproce \u00een cadrul cursului \u201dWriting a Research Paper\u201d oferit de Universitatea din California Irvine, SUA pe platforma Coursera. Conform recomand\u0103rilor de pe platform\u0103, fiecare cursant, dup\u0103 \u00eenc\u0103rcarea propriei lucr\u0103ri, a avut de realizat evaluarea lucr\u0103rilor a cel pu\u021bin 3 colegi, aceasta fiind una dintre cerin\u021bele finaliz\u0103rii cursului.\u00a0 Alt\u0103 cerin\u021b\u0103 pentru finalizare a fost ca propria lucrare s\u0103 fie evaluat\u0103 de cel pu\u021bin 3 colegi, nota calcul\u00e2ndu-se pe baza mediei celor 3. Modul \u00een care se concep criteriile \u0219i punctajele aferente \u021bine de design-ul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i influen\u021beaz\u0103 \u00een mod direct calitatea evalu\u0103rii, dar nu o define\u0219te integral.\u00a0 Calitatea evalu\u0103rii mai depinde \u0219i de capacitatea cursan\u021bilor, colegi \u00een cadrul cursului, de a aprecia modul \u0219i m\u0103sura \u00een care un criteriu este satisf\u0103cut, lucru ce face ca aceast\u0103 metod\u0103 s\u0103 aib\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bi. Pentru a pre\u00eent\u00e2mpina sau diminua erorile de evaluare \u00een cazul metodei evalu\u0103rii reciproce, aplicarea acesteia presupune evaluarea aceea\u0219i lucr\u0103ri de c\u0103tre 3 colegi de curs, iar \u00een cazul \u00een care diferen\u021ba dintre rezultatele evaluatorilor este foarte mare, se recomand\u0103 revizuirea lucr\u0103rii, re\u00eenc\u0103rcarea \u0219i reevaluarea acesteia de c\u0103tre al\u021bi 3 colegi.<\/p>\n Avantajul major al acestei metode, a\u0219a cum l-am descoperit experiment\u00e2nd postura de cursant, este faptul c\u0103 studentul este for\u021bat s\u0103 analizeze \u0219i s\u0103 aplice criteriile care definesc calitatea lucr\u0103rii. Acest lucru\u00a0 poate s\u0103 creasc\u0103 implicit calitatea propriilor rezultate ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. Un alt avantaj este acela c\u0103, analiza altor lucr\u0103ri dec\u00e2t propria crea\u021bie ofer\u0103 cursantului posibilitatea de a \u00een\u021belege puncte de vedere diferite despre aceea\u0219i tem\u0103 \u0219i eventual acces la noi idei sau informa\u021bii conectate ce nu pot fi direct reg\u0103site doar prin parcurgerea con\u021binutului cursului.<\/p>\n Concluzii<\/strong><\/p>\n \u00cen concluzie, de\u0219i sunt controversate, cursurile online deschise de tip MOOCs reprezint\u0103 o oportunitate at\u00e2t pentru studen\u021bi, care pot dezvolta competen\u021be specifice \u00een timpul liber \u0219i f\u0103r\u0103 costuri, c\u00e2t \u0219i pentru speciali\u0219tii implica\u021bi \u00een educa\u021bie, care au posibilitatea de a cerceta mai multe aspecte conectate cu \u00eenv\u0103\u021barea online la distan\u021b\u0103 \u00een cadrul unor grupuri de cursan\u021bi cu diferen\u021be culturale dintre cele mai diverse. Prezentarea no\u021biunilor specifice de resurse deschise, licen\u021be libere \u0219i cursuri MOOCs a oferit o modalitate de analiz\u0103 \u0219i conexiune \u00eentre poten\u021bialul educativ al acestora \u0219i nevoile de formare actuale. Privite ca provoc\u0103ri, participarea, comunicarea, feedback-ul reciproc \u0219i evaluarea reciproc\u0103 au fost analizate \u00een contextul cursurilor MOOCs, oferind detalii despre modul \u00een care se folosesc \u0219i cum calitatea lor ar putea influen\u021ba cre\u0219terea calit\u0103\u021bii rezultatelor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. \u00cenv\u0103\u021barea deschis\u0103, bazat\u0103 pe utilizarea resurselor educa\u021bionale deschise, permite comunicarea \u00een grupuri de interes comun la nivel interna\u021bional fiind un concept ce merit\u0103 toat\u0103 aten\u021bia speciali\u0219tilor \u0219i care poate avea un impact major la nivel global. Acest lucru justific\u0103 analiza \u0219i cercetarea aspectelor care influen\u021beaz\u0103 participarea activ\u0103 precum \u0219i calitatea comunic\u0103rii \u0219i a evalu\u0103rii rezultatelor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii folosind metode de reciprocitate.<\/p>\n Lista bibliografic\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n Balfour, S.P. (2013) Assessing writing in MOOCs: Automated essay scoring and calibrated Peer review. RESEARCH & PRACTICE IN\u00a0 ASSESSMENT Special Issue: MOOCs & Technology, 8, 40-48.\u00a0 Accesat \u00een 10.12.2018 la adresa:\u00a0 http:\/\/www.rpajournal.com\/dev\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/Vol8_Summer.pdf<\/p>\n Barak, M. Watted, A. \u0219i Haick, H. (2015). Motivation to learn in massive open online courses: Examining aspects of language and social engagement. Computers and Education, 94, 49-60.<\/p>\n Boud, D., Cohen, R. \u0219i Samson, J. (2006). Peer learning and assessment. Assessment & Evaluation in Higher Education, 24(4), 413-426, DOI: 10.1080\/0260293990240405<\/p>\n Coursera – o platform\u0103 MOOCs ( about.coursera.org\/<\/a> ) accesat\u0103 \u00een 05.12.2018.<\/p>\n Downes, S. (2009, February 24). Connectivist dynamics in communities [Web log post]. Accesat la adresa:\u00a0 halfanhour.blogspot.co.uk\/2009\/02\/connectivist-dynamics-in-communities.html<\/a>, \u00een 10.12.2018.<\/p>\n edX\u00a0 – o platform\u0103 MOOCs (www.edx.org\/<\/a> ) accesat\u0103 \u00een 05.12.2018.<\/p>\n FutureLearn – o platform\u0103 MOOCs ( www.futurelearn.com\/)accesat<\/a>\u0103 \u00een 05.12.2018.<\/p>\n Iacob, L. (1998). Comunicare didactic\u0103. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare \u015fi grade didactice. Ia\u015fi, Rom\u00e2nia: Polirom.<\/p>\n Liyanagunawardena, T. R., Adams, A. A. \u0219i Williams, S.A. (2013). MOOCs: A systematic Study of the published literature 2008-2012, International Review of Research in Open and\u00a0 Distance Learning, 14 (3), 202-227.<\/p>\n Milligan, C.,\u00a0 Littlejohni, A.\u00a0 \u0219i Margaryan, A. (2013). Patterns of engagement in connectivist MOOCs. MERLOT Journal of Online Learning and Teaching, 9(2), 149-159.<\/p>\n Rothkrantz, L. (2017). Dropout rates of regular courses and MOOCs. Communications in Computer and Information Science, 739, Computers Supported Education – CSEDU, 2016, 25\u201346. doi:10.1007\/978-3-319-63184-4_3. Accesat la https:\/\/link.springer.com\/chapter\/10.1007\/978-3-319-63184-4_3 \u00een 06.12.2018.<\/p>\n Siemens, G. (2005). Connectivism: A Learning theory for the digital age. International Journal of Instructional technology and Distance Learning, 2(1), 3-10. Accesat la adresa:\u00a0 www.itdl.org\/journal\/jan_05\/article01.htm<\/a> \u00een 03.12.2018.<\/p>\n Suen, H. K. \u0219i Pursel, B.K. (2014, March). Scalable formative assessment in massive open online courses (MOOCs). Prezentat la Teaching and Learning with Technology Symposium, University Park, Pennsylvania, U.S.A.<\/p>\n UNESCO \u0219i Commonwealth of Learning (2011). Guidelines for Open Educational Resources (OER) in Higher Education. Paris, Fran\u021ba: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO). Accesat la:\u00a0 https:\/\/unesdocbeta.unesco.org\/ark:\/48223\/pf0000213605 \u00een 05.12. 2018.<\/p>\n Wang, Y. \u0219i Baker, R. (2015). Content or platform: Why do students complete MOOCs? MERLOT Journal of Online Learning and Teaching, 11(1), 17-30.<\/p>\n Yuan, L. \u0219i Powell, S. (2013). MOOCs and open education: Implications for higher education – A white paper, JISC Centre for Educational Technology & Interoperability Standards.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Prezentul articol \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze factorii care influen\u021beaz\u0103 participarea activ\u0103 \u0219i modul \u00een care feedback-ul reciproc \u0219i metoda evalu\u0103rii reciproce (Peer Review) sunt folosite \u00een cadrul cursurilor online deschise MOOCs, folosind cercet\u0103rile realizate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent de c\u0103tre speciali\u0219ti … Cite\u0219te continuarea
\nPrivite ca mijloace de educa\u021bie deschis\u0103 bazate pe modelul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii conectiviste, din punct de vedere pedagogic, cursurile tip MOOCs au la baz\u0103 metode de \u00eenv\u0103\u021bare bazate pe comunicare \u0219i feedback oferit de \u0219i \u00eentre membrii re\u021belei de \u00eenv\u0103\u021bare, denumite generic metode pe reciprocitate. Feedback-ul\u00a0 fiind partea important\u0103 a evalu\u0103rii formative ce sprijin\u0103 direct producerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii este considerat un element esen\u021bial al comunic\u0103rii educa\u021bionale.<\/p>\n
\nEvaluarea reciproc\u0103 \u00eentre studen\u021bi nu poate \u00eenlocui feedbackul oferit de un expert \u00een sensul c\u0103 feedback-ul nu este profund \u0219i suficient detaliat.
\nEste inacceptabil s\u0103 la\u0219i 3 colegi ale\u0219i aleatoriu s\u0103 stabileasc\u0103 m\u0103sura \u00een care rezultatele tale satisfac criteriile stabilite pentru a promova o secven\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n
\nResursele Educa\u021bionale Deschise (RED) sunt materiale pentru predare, \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i cercetare reg\u0103site \u00een orice mediu sau care apar\u021bin domeniului public \u0219i care au fost publicate \u00een categoria licen\u021be libere care pot permite acces, utilizare, reutilizare \u0219i distribuire c\u0103tre ceilal\u021bi cu c\u00e2teva sau f\u0103r\u0103 restric\u021bii\u00a0 (Atkins, Brown & Hammond, 2007).\u00a0 Utilizarea standardelor tehnice deschise \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te accesul \u0219i poten\u021bialul de reutilizare. RED pot include cursuri\/programe integrale, materiale de curs, module, ghiduri pentru studen\u021bi, noti\u021be de predare, c\u0103r\u021bi , articole de cercetare, instrumente de evaluare, materiale interactive cum ar fi simul\u0103rile sau jocul de rol, baze de date, software-uri, apps-aplica\u021bii digitale (inclusiv apps pentru dispozitive digitale mobile) \u0219i orice alt material educa\u021bional util. Termenul RED nu este sinonim cu \u00eenv\u0103\u021barea online, e-Learning sau m-Learning (\u00eenv\u0103\u021barea pe dispozitive digitale mobile). Multe resurse educa\u021bionale deschise pot fi distribuite \u00een format digital dar pot fi reg\u0103site \u0219i \u00een format tip\u0103rit.<\/p>\n
\n\u00cen acest articol, termenul de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i\/sau evaluare reciproc\u0103 se refer\u0103 la utilizarea metodei \u00een cadrul cursurilor online oferite pe platforme MOOCs \u0219i se transpune practic \u00een activitatea de a comunica \u0219i de a aprecia m\u0103sura \u00een care un alt membru al comunit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare realizeaz\u0103 sarcinile specifice alocate. Acest tip de activitate const\u0103 concret \u00een\u00a0 evaluarea lucr\u0103rilor \u0219i\/sau sarcinilor realizate de c\u0103tre al\u021bi colegi de curs. Aceast\u0103 metod\u0103 ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere criterii clare \u0219i intuitive care s\u0103 permit\u0103 oric\u0103rui cursant s\u0103 ofere un feedback real \u0219i constructiv care s\u0103 faciliteze \u00eenv\u0103\u021barea eficient\u0103.<\/p>\n
\nDe exemplu, \u00een cazul \u00een care se discut\u0103 un anumit subiect pe forum \u0219i li se solicit\u0103 cursan\u021bilor s\u0103 comenteze ideile altor colegi, feedback-ul primit este unul reciproc, iar calitatea lui depinde de foarte mul\u021bi factori printre care nivelul cursantului cu privire la subiect, competen\u021bele lingvistice care \u021bin de claritatea \u0219i corectitudinea scrierii \u0219i chiar factori culturali, fiind vorba de cele mai multe ori despre o comunitate interna\u021bional\u0103.<\/p>\n
\nEvaluarea \u00een sine a avut la baz\u0103 criterii \u0219i punctaje, evaluatorul (cursantul) aleg\u00e2nd punctajul \u00een acord cu identificarea caracteristicilor lucr\u0103rii conform cerin\u021belor. De exemplu, criteriul privind modul de citare a surselor utilizate \u00een scrierea eseului s-a evaluat prin alegerea punctelor r\u0103spunz\u00e2nd la \u00eentrebarea: \u201dAre pagina surselor folosite cel pu\u021bin 5 surse, dar nu mai mult de 10? Dac\u0103 r\u0103spunsul la \u00eentrebare era da, se bifa rubrica cu 5 puncte, dac\u0103 nu, se bifa rubrica cu 0 puncte.<\/p>\n