Din modelele existente ale teoriilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, am ales s\u0103 o prezint pe cea beahviorist\u0103. Acest model se axeaz\u0103 pe stimul \u0219i recompens\u0103, pornind de la ideea c\u0103 orice fapt\u0103 bun\u0103 (orice r\u0103spuns corect dat de c\u0103tre elev \u0219i orice conduit\u0103 dezirabil\u0103) trebuie recompensat\u0103 pentru a imprima acest tip de comportament \u00een psihicul uman (\u00een atitudinea elevilor). Cei patru mari speciali\u0219ti ai teoriei behavioriste: Pavlov, Thorndike, Skinner \u0219i Watson \u00ee\u0219i formuleaz\u0103 concep\u021bia despre rela\u021bia impuls \u0219i reac\u021bie, cea mai cunoscut\u0103 fiind cea a lui Pavlov (experimente pe animele). \u00cen activitatea didactic\u0103 se poate utiliza cu succes principiul care st\u0103 la baza \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii behavioriste: recompensare oric\u0103rui tip de atitudine, ac\u021biune pozitiv\u0103 a elevului. <\/p>\n
Exist\u0103 trei \u0219coli principale de psihologie care au contribuit la dezvoltarea teoriilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii: \u0219coala constructivist\u0103, cea umanist\u0103 \u0219i cea behaviorist\u0103 [1]. \u00cen acest articol, voi prezenta succint ideile principale abordate de c\u0103tre \u0219coala behaviorist\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eenv\u0103\u021barea.<\/p>\n
Cei mai cunoscu\u021bi teoreticieni ai acestui tip de \u00eenv\u0103\u021bare sunt: Pavlol, Thorndike, Skinner \u0219i Watson. Primul \u0219i-a dus la cap\u0103t experimentul cu ajutorul unui c\u00e2ine \u0219i a demonstrat c\u0103 reflexul c\u00e2inelui poate fi condi\u021bionat de aprinderea unui bec sau sunetul unui clopo\u021bel. Experimentul major al lui Watson a fost legat de condi\u0163ionarea emo\u0163iei de fric\u0103 la un copil de unsprezece luni numit Albert, iar Skinner este preocupat de \u00eenv\u0103\u021barea prin condi\u021bionarea operant\u0103. [2]<\/p>\n
Cuvinte cheie<\/strong> (pentru teoria behaviorist\u0103): condi\u021bionare, stimul necondi\u021bionat, stimul condi\u021bionat, condi\u021bionare operant\u0103, recompens\u0103 \u0219i pedeaps\u0103, \u00eent\u0103rire imediat\u0103, stimul discriminativ \u0219i condi\u021bionarea emo\u021biilor, \u00eenv\u0103\u021barea programat\u0103.<\/p>\n Aser\u021biuni despre behaviorism \u0219i utilizarea acestuia \u00een predare:<\/strong><\/p>\n 1.\u00a0 Pavlov \u00een urma experimentelor sale ajunge la concluzia c\u0103 ordinea cea mai eficient\u0103 \u00een ob\u021binerea condi\u021bion\u0103rii este prezentarea stimulului condi\u021bionat \u00eenaintea celui necondi\u021bionat (c\u00e2inele asociaz\u0103 sunetul clopo\u021belului sau aprinderea becului cu ideea de hran\u0103, astfel el \u00eencepe s\u0103 saliveze). [3]<\/p>\n Skinner vorbe\u0219te despre condi\u021bionarea operant\u0103 care se folose\u0219te cu succes \u00een cazul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii programate. De asemenea el este cel care vorbe\u0219te despre recompens\u0103 \u0219i pedeaps\u0103 ca o form\u0103 de corectare a unor comportamente nedorite. Recompensa \u00eenseamn\u0103 \u00eent\u0103rirea unui r\u0103spuns, pe c\u00e2nd pedeapsa \u00eenseamn\u0103 eliminarea unui comportament nedorit. Skinner are dreptate c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 este bine s\u0103 utiliz\u0103m (chiar \u0219i \u00een \u0219coal\u0103) principiul \u00eent\u0103ririi imediate (dac\u0103 elevul a f\u0103cut ceva bine, el trebuie imediat recompensat chiar \u0219i printr-un gest simplu de apreciere: m\u00e2ng\u00e2iere, rostirea cuvintelor de laud\u0103: \u201dBravo!\u201d etc.) Principiile behavioriste sunt ultilizate \u0219i \u00een cadrul educa\u021biei formale (mai ales).<\/p>\n 2. Principiile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii din perspectiva behaviorist\u0103 admit necesitatea utiliz\u0103rii recompensei [4] \u0219i \u00een cazul actului didactic. Sunt de acord cu acest principiu, cu acest procedeu pe care \u00eel aplic \u00een activitatea mea zilnic\u0103 de profesor. Singura obiec\u021bie ar putea fi timpul de a\u0219teptare \u00een care elevul este recompensat. Nu trebuie a\u0219teptat o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dou\u0103 pentru a aprecia efortul depus de un elev. Recompensa trebuie oferit\u0103 imediat ce elevul manifest\u0103 un comportament dorit (r\u0103spunde corect la \u00eentrebarea adresat\u0103 clasei etc.)<\/p>\n 3. Utilizarea acestui tip de \u00eenv\u0103\u021bare\/ predare \u00een educa\u021bie are un mare avantaj din punctul meu de vedere: structurarea logic\u0103 a materiei de predat \u0219i parcurgerea acestuia pas cu pas. Profesorul va stabili sarcini realizabile elevilor care s\u0103 nu dep\u0103\u0219easc\u0103 nivelul lor de competen\u021be. \u0218tim bine c\u0103 sarcinile care dep\u0103\u0219esc nivelul de preg\u0103tire, de competen\u021b\u0103 al elevului sunt mai degrab\u0103 distructive dec\u00e2t constructive, mai ales \u00een cazul elevilor introverti\u021bi.\u00a0 Insuccesul poate l\u0103sa urme ad\u00e2nci \u00een elevul respectiv ceea ce poate cauza o repulsie fa\u021b\u0103 de materia predat\u0103 de c\u0103tre profesor. Dezavantajul metodei: \u00eencurajarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii mecanice \u0219i lipsa posibilit\u0103\u021bii de formarea g\u00e2ndirii critice.<\/p>\n 4. Instruirea programat\u0103 folose\u0219te modelul behaviorist \u00een realizarea obiectivelor sale, ceea ce ofer\u0103 unele avantaje. Pa\u0219ii de parcurs pentru un asemenea demers ar fi:\u00a0 aranjarea materialului de predat, managementul clasei \u2013 profesorul conduce \u00eentreaga activitate, totul este planificat, \u00eendrumat de c\u0103tre profesor \u2013 stabilirea tehnicilor de evaluare etc.\u00a0 Aceast\u0103 tehnic\u0103 este benefic\u0103 doar \u00een anumite situa\u021bii. Ca \u0219i o observa\u021bie critic\u0103 a\u0219 men\u021biona faptul c\u0103 \u00een cadrul instruirii programate (care folose\u0219te metode behavioriste \u2013 pentru formarea unor comportamente) elevul este privit ca un obiect care doar preia informa\u021bia, o \u00eenva\u021b\u0103 \u0219i o recit\u0103. Lipse\u0219te total factorul care \u00een permite elevului s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, s\u0103 descopere, s\u0103 experimenteze, s\u0103-\u0219i formeze \u0219i s\u0103-\u0219i exprime opinia.<\/p>\n 5. Unii colegi ar putea afirma c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea behaviorist\u0103 nu mai este la mod\u0103. Nu sunt de acord cu acest\u0103 afirma\u021bie pentru c\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt unele materii, lec\u021bii se pot preda foarte eficient utiliz\u00e2nd tehnicile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii comportamentaliste (oferirea de mici recompense, structurarea materiei \u00een unit\u0103\u021bi \u0219i subunit\u0103\u021bi mai mici, evaluarea mai frecvent\u0103, oferirea de feedback etc.)<\/p>\n Implica\u021biile practice ale teoriei behavioriste:<\/strong> \u00cen activitatea mea de profesor de limba \u0219i literatur\u0103 maghiar\u0103, folosesc des tehnica recompens\u0103rii elevilor, de cele mai multe ori l\u0103und\u00e2ndu-i sau chiar oferind puncte + pentru activitatea la or\u0103. Din acele puncte acumulate \u2013 dup\u0103 cinci puncte plus \u2013 elevul va primi ca recompens\u0103 un zece \u00een catalog.<\/p>\n \u00centotdeauna \u00eencerc s\u0103 eviden\u021biez necesitatea cunoa\u0219terii materialului predat cu aplica\u021bii \u00een via\u021ba de zi cu zi (de exemplu: pentru ce este necesar s\u0103 \u0219tim s\u0103 realiz\u0103m caracterizarea personajului literar \u2013 \u0219i \u00een via\u021ba cotidian\u0103 putem s\u0103 folosim caracterizarea pentru a cunoa\u0219te cu adev\u0103rat o persoan\u0103.)<\/p>\n \u00cemi place s\u0103 structurez clar materialul ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie predat, iar finalul orei cuprinde \u00eentotdeauna o recapitulare dirijat\u0103. \u00centotdeauna ofer feedback spontan la orice manifestare venit\u0103 din partea colectivului de elevi. Aici m\u0103 refer at\u00e2t la partea teoretic\u0103, ce \u021bine de materialul predat, c\u00e2t \u0219i la partea practic\u0103, partea de educa\u021bie \u2013 prin corectarea unor forme de comportament nedorite.<\/p>\n Concluzie<\/strong>. Modelul behaviorist de predare nu este cel mai modern model, dar personal cred c\u0103 acest tip de predare poate fi folosit \u0219i ast\u0103zi cu succes. Desigur \u0219i celelalte teorii ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii ne pot fi de folos, iar cea mai bun\u0103 solu\u021bie ar fi utilizarea c\u00e2t mai multor tehnici de predare astfel \u00eenc\u00e2t elevul s\u0103-\u0219i descopere stilul de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i s\u0103 \u0219i-l foloseasc\u0103 pentru a-\u0219i \u00eembog\u0103\u021bi cuno\u0219tin\u021bele despre lumea \u00eenconjur\u0103toare.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Din modelele existente ale teoriilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, am ales s\u0103 o prezint pe cea beahviorist\u0103. Acest model se axeaz\u0103 pe stimul \u0219i recompens\u0103, pornind de la ideea c\u0103 orice fapt\u0103 bun\u0103 (orice r\u0103spuns corect dat de c\u0103tre elev \u0219i orice conduit\u0103 … Cite\u0219te continuarea
\n[1] Constantinescu, Oana:\u00a0 www.math.uaic.ro\/~oanacon\/depozit\/Curs_2_Princ.inv.pdf<\/a>, 2009
\n[2] Cristea, Sorin:\u00a0 Teorii ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u2013 modele de instruire, EDP, Bucure\u0219ti, 2005.
\n[3] ro.scribd.com\/doc\/25419401\/Behaviorismul<\/a>
\n[4] Shuell,Thomas: Theories of learning \u00een:\u00a0 www.education.com\/reference\/article\/theories-of-learning\/<\/a><\/p>\n