- \n
- identificarea unor strategii eficiente de stimulare a poten\u021bialului creativ al elevilor \u0219i de \u00eenv\u0103\u021bare creativ\u0103;<\/li>\n
- cunoa\u0219terea influen\u021bei evalu\u0103rii \u0219i recompens\u0103rii at\u00e2t a rezultatelor activit\u0103\u021bii, c\u00e2t \u0219i a con\u021binutului, calit\u0103\u021bii \u0219i a originalit\u0103\u021bii procesului \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii;<\/li>\n
- determinarea cre\u0219terii nivelului performan\u021bei \u0219colare prin dezvoltarea \u0219i implicarea for\u021bei eului copilului \u00een procesul de automotivare \u0219i autoafirmare a personalit\u0103\u021bii sale, prin participare activ\u0103 \u0219i creativ\u0103 la propria formare;<\/li>\n
- eviden\u021bierea rolului stimul\u0103rii \u0219i valorific\u0103rii imagina\u021biei creatoare \u00een cultivarea unui stil de g\u00e2ndire divergent, creativ.<\/li>\n<\/ul>\n
Cercetarea s-a efectuat pe parcursul a 7 luni (octombrie 2018 \u2013 aprilie 2019). Av\u00e2nd \u00een vedere obiectivele propuse\u00a0 s-a optat pentru urm\u0103torul mod de e\u0219antionare<\/strong>: dou\u0103 e\u0219antioane, unul experimental \u0219i unul de control. S-a efectuat la nivelul claselor a IV-a de la \u0218coala Gimnazial\u0103 \u201eSf\u00e2nta Varvara\u201d Aninoasa \u0219i \u0218coala Primar\u0103 Iscroni, elevii din aceste clase constituind cele dou\u0103 e\u0219antioane. Ele au cuprins \u00een total 34 elevi, din care 11 fete- 32% si 23 b\u0103ie\u021bi \u2013 68%. E\u0219antionul experimental a fost constituit din 10\u00a0 subiec\u021bi, elevi ai clasei a IV-a – Iscroni, cu care s-a lucrat utiliz\u00e2nd metode activ-participative \u0219i realiz\u00e2nd activit\u0103\u021bi cu un \u00eenalt poten\u021bial creativ pe tot parcursul cercet\u0103rii. E\u0219antionul de control a fost format din 24 de subiec\u021bi, elevi ai clasei a IV-a Aninoasa. La nivelul acestui grup s-au utilizat cu preponderen\u021b\u0103 alte metode dec\u00e2t cele activ-participative, precum \u0219i lec\u021bii \u0219i activit\u0103\u021bi obi\u0219nuite, \u00een conformitate cu programa \u0219colar\u0103.<\/p>\n
La \u00eenceputul lunii octombrie 2018, am selectat, construit \u0219i aplicat probe celor 34 elevi din clasele a IV-a I \u0219i A \u00een vederea evalu\u0103rii poten\u021bialului lor creativ, at\u00e2t la Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u0219i la Matematic\u0103. Pe baza acestor rezultate, am conceput un model de activit\u0103\u021bi instructiv-educative centrat pe dezvoltarea g\u00e2ndirii divergente, a imagina\u021biei creatoare, utiliz\u00e2nd strategii cu sporite valen\u021be creative. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 voi prezenta selectiv aceste strategii utilizate la clasa a IV-a I, respectiv, grupul experimental.<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, este vorba de rela\u021bia dintre cunoa\u0219tere \u0219i ac\u021biune, de faptul c\u0103 orice progres \u00een cadrul cunoa\u0219terii con\u021bine \u00een el elemente de crea\u021bie, care, chiar dac\u0103 nu sunt vizibile, m\u0103surabile, se concretizeaz\u0103 \u00een cultivarea unor capacit\u0103\u021bi. Ca urmare, am c\u0103utat s\u0103 creez o atmosfer\u0103 propice \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii prin descoperire, prin colaborare \u0219i am organizat \u00een a\u0219a fel activit\u0103\u021bile didactice, \u00eenc\u00e2t s\u0103 asigur participarea activ\u0103 a elevilor la actul de \u00eenv\u0103\u021bare. \u00cen acest scop am introdus o gam\u0103 larg\u0103 de jocuri didactice, dramatiz\u0103ri, joc de rol, concursuri pe diverse teme, mini-procese literare \u2013 \u00een cadrul c\u0103rora elevii au putut s\u0103-\u0219i sus\u021bin\u0103 punctele de vedere, s\u0103 argumenteze sau s\u0103 contraargumenteze, s\u0103 compare, s\u0103 interpreteze date, s\u0103 improvizeze \u2013 apel\u00e2nd la imagina\u021bie, g\u00e2ndire, perspicacitate; aceste tipuri de activit\u0103\u021bi i-au mobilizat, trezindu-le dorin\u021ba de a se preg\u0103ti, informa mult mai bine pentru urm\u0103toarele activit\u0103\u021bi.<\/p>\n
Rela\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor-elevi, \u00een condi\u021biile prezentate anterior, a devenit una de colaborare, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul \u00eencuraj\u00e2ndu-i pe copii, intervenind atunci c\u00e2nd erau \u00een impas sau c\u00e2nd cereau ajutor, dirij\u00e2nd din umbr\u0103 demersurile, organiz\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu copiii, democratic, activit\u0103\u021bile. Treptat, elevii au \u00eenceput s\u0103 colaboreze tot mai eficient \u0219i \u00een cadrul echipelor, s\u0103-\u0219i distribuie sarcini \u0219i roluri \u00een func\u021bie de preferin\u021be, abilit\u0103\u021bi \u2013 toate acestea \u00een favoarea succesului grupului din care f\u0103ceau parte.<\/p>\n
Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, au \u00eenceput s\u0103-\u0219i ajute colegii care \u00eent\u00e2mpinau greut\u0103\u021bi la matematic\u0103. \u00cen cadrul lec\u021biilor de \u0218tiin\u021be ale naturii i-am \u00eencurajat s\u0103 adreseze \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 fie activi at\u00e2t \u00een ac\u021biunea de completare a col\u021bului viu al clasei, c\u00e2t \u0219i \u00een \u00eengrijirea acestuia \u0219i s\u0103 se informeze din diverse surse bibliografice, indicate sau nu, inclusiv de pe internet, demers ce a antrenat \u0219i unii p\u0103rin\u021bi- ceea ce a sporit interesul copiilor \u2013 apoi s\u0103 completeze cuno\u0219tintele din cadrul lec\u021biilor prezent\u00e2nd cele aflate prin efort propriu (efortul fiindu-le r\u0103splatit cu un calificativ F.B.). Efectu\u00e2nd diverse experimente, interesul \u0219i dorin\u021ba de participare a elevilor la construirea propriilor cuno\u0219tinte competen\u021be au sporit. Au participat \u00een num\u0103r mare\u00a0 la Concursul Interna\u021bional Formidabilii, Concursurile na\u021bionale Comper \u0219i Performer, ob\u021bin\u00e2nd de asemenea rezultate bune \u0219i foarte bune, aceasta fiind o dovad\u0103 \u00een plus c\u0103 perseveren\u021ba, perspicacitatea, g\u00e2ndirea divergent\u0103 \u2013 necesare \u00een rezolvarea tipurilor de exerci\u021bii \u0219i probleme propuse \u00een cadrul concursurilor amintite \u2013 caracterizeaz\u0103 pe majoritatea elevilor clasei aflate \u00een studiu.<\/p>\n
\u00cen orele de Educa\u021bie plastic\u0103 \u0219i Abilitati practice, dup\u0103 mai multe etape de formare a unor priceperi \u0219i deprinderi, de prezentare a unor tehnici de lucru \u0219i a unor obiecte, lucr\u0103ri realizate, dar \u0219i de discu\u021bii privind gama larg\u0103 de materiale ce pot fi utilizate, elevii au realizat lucr\u0103ri individuale sau colective deosebite, manifest\u00e2ndu-\u0219i priceperea, dar \u0219i imagina\u021bia creatoare \u0219i originalitatea,\u00a0 prin care au reu\u0219it – utiliz\u00e2nd diverse materiale din natur\u0103 sau reciclabile- s\u0103 ob\u021bin\u0103 obiecte cu valoare estetic\u0103 ce \u00eenfrumuse\u021beaz\u0103 sala de clas\u0103, sau care au constituit decorul \u00een cadrul serb\u0103rilor \u0219colare.<\/p>\n
Chiar \u0219i teme din cadrul disciplinei Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 au fost realizate ca adev\u0103rate \u201eopere de art\u0103\u201d: Afi\u0219ul, Felicitarea, Invita\u021bia \u2013 fiind tot at\u00e2tea ocazii de a-\u0219i pune \u00een valoare priceperea, imagina\u021bia, talentul, inspira\u021bia- lucr\u00e2nd individual sau \u00een echip\u0103.<\/p>\n
\u00cen cadrul Curriculumului Na\u021bional, literatura, gramatica \u0219i compunerea nu mai sunt considerate \u201ediscipline separate de studiu\u201d, ci se studiaz\u0103 integrat \u00een cadrul orelor de Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103. Astfel, \u00een ceea ce prive\u0219te compunerea apar doar lec\u021bii speciale pentru formarea \u0219i dezvoltarea deprinderilor, capacit\u0103\u021bilor \u0219i competen\u021belor de scriere \u0219i exprimare corect\u0103, care apar\u021bin domeniului complex numit comunicare. Cu toate acestea, orele de compunere continu\u0103 s\u0103 prezinte acela\u0219i mare interes pentru cadrele didactice datorit\u0103 importan\u021bei majore pe care acestea le au \u00een realizarea obiectivelor cadru stabilite de noua program\u0103.<\/p>\n
Valoarea lec\u021biilor de compunere const\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een faptul c\u0103 ofer\u0103 condi\u021bii optime pentru punerea elevilor \u00een situa\u021bia de a exersa \u00een mod sistematic actul exprim\u0103rii. Activitatea elevilor la aceste lec\u021bii angajeaz\u0103 \u00een mod evident capacitatea lor intelectual\u0103 \u0219i de crea\u021bie.<\/p>\n
Ca urmare, \u00een luna martie 2019, s-a mai efectuat o testare<\/strong> a celor dou\u0103 e\u0219antioane\u00a0 (clasele a IV-a I si a IV-a A \u2013 adic\u0103 34 elevi). Testul a constat \u00een realizarea unei compuneri cu titlul \u201eO zi de neuitat<\/em>\u201d. Rezultatele ob\u021binute au fost urm\u0103toarele:<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/201911_Creativitate_Costina.png\")
<\/p>\nPun\u00e2nd \u00een rela\u021bie rezultatele ob\u021binute \u00een cadrul experimentului cu con\u021binutul fiec\u0103reia dintre ipotezele sus\u021binute ca punct de plecare \u00een cercetare, putem concluziona\u00a0 c\u0103 acestea s-au confirmat:<\/p>\n
Ip.1 – Dac\u0103 se utilizeaz\u0103 metode activ-participative \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor cu elevii din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar, se contribuie la dezvoltarea creativit\u0103\u021bii lor.
\nDin datele ob\u021binute \u00een urma testelor s-a constatat c\u0103 elevii din grupul experimental c\u0103rora li s-au aplicat strategii didactice bazate pe metode activ-participative \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor \u0219colare, au ob\u021binut rezultate mai bune dec\u00e2t cei din grupul de control \u00een direc\u021bia creativit\u0103\u021bii, a g\u00e2ndirii divergente \u0219i a imagina\u021biei (cu aproximativ 15-30%).<\/p>\nIp.2 – Dac\u0103 se asigur\u0103 un climat favorabil unei conlucr\u0103ri fructuoase elevi-\u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, se realizeaz\u0103 o participare activ\u0103 \u0219i creativ\u0103 a elevilor la propria formare.
\nAtitudinea elevilor din grupul experimental, curajul, \u00eencrederea \u00een for\u021bele proprii, dorin\u021ba de a realiza activit\u0103\u021bi, de a se implica \u00een organizarea lor vin s\u0103 confirme ipoteza enun\u021bat\u0103. Rezultatele vizibil mai bune ob\u021binute la evalu\u0103ri dovedesc cele afirmate. Chiar \u0219i elevii care au ob\u021binut rezultate mai slabe ( \u00eentre 5% si 10%), au dovedit totu\u0219i o ameliorare a situa\u021biei \u0219colare, o cre\u0219tere a dorin\u021bei de participare la lec\u021bii \u0219i activit\u0103\u021bi, ceea ce ar putea conduce la ob\u021binerea unor rezultate mai bune \u00een viitor.<\/p>\nIp.3 – Dac\u0103 elevii au cuno\u0219tin\u021be, priceperi \u0219i abilit\u0103\u021bi \u00eentr-un domeniu, pot \u00eendeplini\u00a0 \u00een mod creativ sarcini ce solicit\u0103 utilizarea acestora \u00eentr-un mod inovator.
\nAmintind doar proba de compunere a problemei pe baza unui exerci\u021biu\u00a0 complex dat, putem afirma c\u0103 \u0219i aceast\u0103 ipoteza s-a confirmat,\u00a0 61% dintre elevii din lotul experimental reu\u0219ind s\u0103 compun\u0103 problema ( 40% ob\u021bin\u00e2nd calificativul F.B.), av\u00e2nd cuno\u0219tin\u021bele, priceperile \u0219i deprinderile necesare, \u00een timp ce, prin compara\u021bie, doar 9,2% dintre elevii din lotul de control au reu\u0219it\u00a0 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 aceasta sarcin\u0103 \u0219colar\u0103.<\/p>\nIp. 4.- Dac\u0103 elevii sunt \u00eendruma\u021bi s\u0103 participe activ \u0219i creator la construc\u021bia propriilor cuno\u0219tin\u021be, se\u00a0 stimuleaz\u0103 dorin\u021ba de a \u00eenv\u0103\u021ba, de a avea ini\u021biativ\u0103 \u0219i de a realiza\u00a0 unele activit\u0103\u021bi \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i \u00een afara\u00a0 \u0219colii, sporind \u00eencrederea \u00een for\u021bele proprii.
\nA\u0219a cum s-a putut constata din prezentarea cercet\u0103rii, elevii din grupul experimental au manifestat o puternic\u0103 dorin\u021b\u0103 de a \u00eenv\u0103\u021ba activ, \u00een acest sens inform\u00e2ndu-se, propun\u00e2nd subiecte \u0219i activit\u0103\u021bi, \u00eenving\u00e2nd teama, ne\u00eencrederea \u0219i ad\u0103ug\u00e2nd deseori umor \u00een ceea ce au \u00eentreprins, chiar o doz\u0103 de nonconformism, f\u0103r\u0103 a dep\u0103\u0219i limitele unui comportament rezonabil. Toate acestea vin s\u0103 confirme juste\u021bea ipotezei \u00een discu\u021bie. \u00cen plus, participarea cu entuziasm la diverse activit\u0103\u021bi, bucuria de a veni la \u0219coal\u0103, z\u00e2mbetul de pe chipul lor, ca \u0219i manifestarea preferin\u021bei de a lucra \u00een echip\u0103, de a colabora \u00een realizarea unor lucr\u0103ri, proiecte, portofolii, de a \u00eemp\u0103r\u021bi bucuria lor cu al\u021bi copii, din \u0219coal\u0103 sau din alte \u0219coli, cu care s-au realizat parteneriate, dovedesc valabilitatea\u00a0 ipotezei \u00een cauz\u0103.<\/p>\nRezultatele, observa\u021biile \u0219i concluziile\u00a0 \u00eendrept\u0103\u021besc continuarea activit\u0103\u021bii \u00een aceea\u0219i manier\u0103, dar \u021bin\u00e2nd cont de urm\u0103toarele recomand\u0103ri<\/strong>:<\/p>\n
- \n
- Ocolirea stereotipurilor, a mentalit\u0103\u021bilor \u0219i a ideilor preconcepute ;<\/li>\n
- Revizuirea programelor \u0219colare este absolut necesar\u0103 pentru a deplasa accentul de pe informa\u021bie spre formativ, creativ;<\/li>\n
- Preg\u0103tirea corect\u0103 \u0219i complet\u0103 a cadrelor didactice care utilizeaz\u0103 metode de stimulare a creativit\u0103\u021bii, pentru evitarea improviza\u021biilor ineficiente sau chiar cu efect negativ;<\/li>\n
- Men\u021binerea unui standard calitativ ridicat al activit\u0103\u021bilor \u0219colare;<\/li>\n
- Alinierea tehnicilor, metodelor \u0219i strategiilor de dezvoltare a creativit\u0103\u021bii la situa\u021bia concret\u0103 din clas\u0103;<\/li>\n
- Abordarea continu\u0103 a modalit\u0103\u021bilor de dezvoltare a creativit\u0103\u021bii elevilor, f\u0103r\u0103 a minimaliza con\u021binuturile \u0219tiin\u021bifice \u0219i educa\u021bia moral-civic\u0103 \u0219i comportamental\u0103;<\/li>\n<\/ul>\n
Creativitatea ar putea fi calea pentru un \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt calitativ \u0219i competitiv.<\/p>\n
BIBLIOGRAFIE
\n1.\u00a0 Allport, Gordon, G.W. (1937) apud. Anca Munteanu,1994;
\n2.\u00a0 Amabile, T.M. (1997) Creativitatea ca mod de viata, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 si Tehnica,
\nBucuresti;
\n3. Anastasi, A. (1969) – Psichological testing, New York, MacMillan;
\n4.\u00a0 Anucuta, L., Anucuta, P. (1997) – Jocurile de creativitate, Ed. Excelsior, Timisoara.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prezentul studiu s-a realizat \u021bin\u00e2nd seama de aspectul form\u0103rii elevului ca viitor individ integrat \u00eentr-o societate activ\u0103, \u00een continu\u0103 schimbare, globalizare, o societate care nu poate progresa f\u0103r\u0103 g\u0103sirea unor solu\u021bii eficiente pentru problemele tot mai multe \u0219i mai dificile. … Cite\u0219te continuarea