\u00cen sintez\u0103, literatura de specialitate arat\u0103 c\u0103 puberul \u0219i adolescentul care prezint\u0103 Sindrom Asperger are dificult\u0103\u021bi de \u00een\u021belegere a modalit\u0103\u021bilor de interac\u021biune social\u0103. \u00cen trecut, acestui sindrom i se spunea \u0219i autism \u00eenalt func\u021bional. Dup\u0103 2008, literatura de specialitate evit\u0103 utilizarea acestui termen, cel de autism \u00eenalt func\u021bional, folosind numai termenul de Sindrom Asperger. Specificitatea acestui sindrom este dat\u0103 de imaturitate socioafectiv\u0103 \u0219i tulbur\u0103ri de conduit\u0103 iar interac\u021biunea social\u0103 deficitar\u0103 este un efect al acestora. <\/p>\n
Statistic, inciden\u0163a acestei boli este 3:1000, adic\u0103 din 1000 de copiii n\u0103scu\u0163i, exist\u0103 riscul major ca 3 dintre ace\u015ftia s\u0103 prezinte acest\u0103 tulburare global\u0103 de dezvoltare. Ceea ce face dificil\u0103 interven\u0163ia psihoterapeutic\u0103 este faptul c\u0103 persoanele care au acest sindrom au simptoame variate ca \u015fi intensitate, de la u\u015foare p\u00e2n\u0103 la severe, iar prezen\u0163a acestora poate fi secven\u0163ial\u0103, episodic\u0103 sau concomitent\u0103.<\/p>\n
Riscul izol\u0103rii \u015fi anxiet\u0103\u0163ii pentru ace\u015fti puberi \u0219i adolescen\u021bi este major. Reprezint\u0103 o lupt\u0103 pierdut\u0103 de ei cu boala? Dincolo de discu\u0163iile suculente despre cum s\u0103 \u00eei ajut\u0103m pe ace\u015ftia s\u0103 se integreze, finalitatea este, \u00een cele mai multe cazuri, crearea unei mediu de munc\u0103 \u015fi existen\u0163ial care necesit\u0103 interac\u0163iuni sociale minime \u0219i activit\u0103\u021bi rutiniere, dar posibil cu nivel de dificultate foarte ridicat. Grupul de prieteni \u015fi cunoscu\u0163i este restr\u00e2ns, concentrarea este pe un singur domeniu de activitate, este ampl\u0103 \u015fi ca atare, ace\u015ftia sunt capabili de performan\u0163e deosebite \u00een domenii ce activeaz\u0103 inteligen\u0163a (mai pu\u0163in inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103) \u015fi lucru individual. Pot performa \u00een domenii precum cercetarea, artistic-creator sau inventic\u0103.<\/p>\n
Ca o picanterie, articolele de specialitate despre Sindromul Asperger noteaz\u0103, \u00een repetate r\u00e2nduri, c\u0103 personalit\u0103\u0163i precum Wolfgang Amadeus Moyart, Albert Einstein, Marie Curie \u015fi Thomas Jefferson au fi prezentat acest\u0103 tulburare de dezvoltare. Totu\u015fi, acest fapt nu poate fi argumentat \u015ftiin\u0163ific ca urmare a faptului c\u0103 depistarea, tabloul clinic \u015fi definirea conceptului nu se realizase la acea vreme, deci toate aceste informa\u0163ii au un caracter speculativ, dar nu sunt \u00een mod necesar false.<\/p>\n
Puberul \u0219i adolescentul care prezint\u0103 acest\u0103 tulburare de dezvoltare nu poate face fa\u0163\u0103 exigen\u0163elor specifice competen\u0163elor psihosociale precum: (M. Argyle (1998) a propus un model descriptiv \u015fi explicativ al competentelor sociale, \u00een care diferen\u021biaz\u0103 \u015fapte componente):<\/p>\n
\u21d2 Asertivitatea reprezint\u0103 „sus\u0163inerea drepturilor personale \u015fi exprimarea g\u00e2ndurilor, sentimentelor \u015fi credin\u0163elor proprii, \u00eentr-un mod direct, onest \u015fi potrivit, f\u0103r\u0103 a viola drepturile altei persoane” (Constantinescu: 1998)<\/p>\n
\u21d2 Gratitudinea \u015fi sprijinul sunt cheia prieteniei \u015fi atrac\u0163ie interpersonale ca r\u0103spuns a trei nevoi fundamentale pe care to\u0163i oamenii le au: acceptarea, aprobarea \u015fi aprecierea.<\/p>\n
Sprijinul const\u0103 \u00een \u201esus\u0163inerea celorlal\u0163i \u00eentr-o situa\u0163ie sau rela\u0163ie\u201d (Argyl, 1998). \u00cen opinia lui Constantinescu (2011. apud Robu: 2011), \u201egratitudinea \u015fi sprijinul constituie o abilitate social\u0103 deosebit\u0103, necesar\u0103 \u00een educa\u0163ia copiilor \u00een general, \u015fi a copiilor incorigibili sau incontrolabili, \u00een special\u201d. \u00cen opinia lui Paul Popescu-Neveanu (1978:302), gratitudinea se define\u015fte ca \u201esentimentul de ata\u015fament, \u00eendatorire \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de o persoan\u0103 care te-a ajutat, \u0163i-a f\u0103cut mult bine\u201d.<\/p>\n
\u21d2 Comunicarea nonverbal\u0103 este cea mai apropiat\u0103 de realitatea emitentului, la care nu au acces persoanele cu tulbur\u0103ri de dezvoltare din spectrul autist\/ sindrom Asperger \u015fi este dominant\u0103, permi\u0163\u00e2nd observarea anumitor aspecte \u015fi sentimente neexprimate verbal. (Mehrabian, Weiner apud Constantinescu 2004) face referire la limbajul trupului, mina fe\u0163ei \u015fi tonalitatea vocii. Spre deosebire de sociolingvistic\u0103 \u015fi neurolingvistic\u0103, psihologia nu diferen\u0163iaz\u0103 conmunicarea nonverbal\u0103 de comunicarea paraverbal\u0103 (probabil este o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 la reopera\u0163ionalizarea acestor dou\u0103 concepte).<\/p>\n
\u00cen fapt, \u015fi alte discipline din spa\u0163iul socio-uman recunosc \u00een mod evident cele dou\u0103 tipuri de comzunicare (verbal\u0103 \u015fi nonverbal\u0103), inar comunicarea paraverbal\u0103 (tonalitatea \u015fi muzicalittaea vocii) o consider\u0103 un spa\u0163iu de interferen\u0163\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 forme de comunicare.<\/p>\n
\u21d2 Comunicarea verbal\u0103 este surprins\u0103 dintr-o ampl\u0103 perspectiv\u0103 \u00een literatura de specialitate \u015fi, \u00een sintez\u0103, reprezint\u0103 procesul de schimb de informa\u0163ii utiliz\u00e2nd vorbele.<\/p>\n
Poate fi sau nu mediat\u0103 de tehnic\u0103 analogic\u0103 sau digital\u0103, direct\u0103 sau indirect\u0103, mijlocit\u0103 prin aparate specifice. Acesta are un con\u0163inut informa\u0163ional privind date, sentimente, opinii, etc. Sunt cazuri c\u00e2nd, prin interven\u0163ia selfului social, con\u0163inutul informa\u0163ional emis prin vorbe este \u00een disonan\u0163\u0103 mai mare sau mai mic\u0103 cu realitatea<\/p>\n
\u21d2 Empatia \u015fi cooperarea sunt componente importante \u00een interac\u0163iunea dintre indivizi. Astfel, David (2006) spune c\u0103 empatia se refer\u0103 la faptul c\u0103 cel\u0103lalt \u201e\u00een\u0163elege cele comunicate ca \u015fi cum ar fi \u00een locul acestuia, ca \u015fi cum ar fi acesta, f\u0103r\u0103 a se identifica cu acesta\u201d empatia genereaz\u0103 \u00eencredere reciproc\u0103 oferind un cadru interpersonal cald, tolerant \u015fi \u00een\u0163eleg\u0103tor. \u00cen opinia lui Paul Popescu- Neveanu (1978:233), empatia este \u201eun proces complex de tr\u0103iri con\u015ftient\/ incon\u015ftient\u201d.<\/p>\n
\u21d2 Cunoa\u015fterea \u015fi rezolvarea problemelor<\/p>\n
\u21d2 Prezentarea de sine.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen sintez\u0103, literatura de specialitate arat\u0103 c\u0103 puberul \u0219i adolescentul care prezint\u0103 Sindrom Asperger are dificult\u0103\u021bi de \u00een\u021belegere a modalit\u0103\u021bilor de interac\u021biune social\u0103. \u00cen trecut, acestui sindrom i se spunea \u0219i autism \u00eenalt func\u021bional. Dup\u0103 2008, literatura de specialitate evit\u0103 … Cite\u0219te continuarea
\n1. Arseni, C (1980) (coord.), Tratat de neurologie, vol. II. Sindroamele neurologice, Bucure\u015fti: Editura Medical\u0103.
\n2. Attwood, T. (2010), Asperger’s Sindrom: a guide for parents an profesisionals, London: Atheneum Press.
\n3. Attwood, T. (2007), The complete guide to Asperger’s synderome, London: Atheneum Press.29. Pavelcu V. (1974), Culmi \u015fi abisuri ale personalit\u0103\u0163ii , Bucure\u015fti: Ed. Enciclopedic\u0103.
\n4. Dragomir, C. (2018), Asperger la \u0219coal\u0103- un copil privind prin vitralui. Tablou clinic, elemente de psihodiagniz\u0103 \u0219i psihoterapie, psihofarmacologie aplicat\u0103, Timi\u0219oara: Raimbow print.
\n5. Predescu M. (1995) \u2013 Elemente de psihodiagnostic, Timi\u015foara,Tip\u0103rit la Universitatea De Vest.
\n6. Yin R., (1989) Case Study and Research, Design and Methods, London: Sage Publication.
\n7. Vianu I. (1975), Introducere \u00een Psihoterapie, Cluj: Ed.Dacia.<\/p>\n