Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 \u0219coala este principalul furnizor de informa\u021bii, aceasta trebuie s\u0103-\u0219i asume rolul de a dezvolta abilit\u0103\u021bile de comunicare a copiilor \u0219i s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 eficient pentru \u00eent\u00e2mpinarea \u015fi solu\u021bionarea situa\u021biilor problem\u0103 ce vor ap\u0103rea de- a lungul vie\u021bii. Asumarea responsabilit\u0103\u021bilor, investigarea multilateral\u0103 a unei surse de informa\u021bie, lucrul \u00een echip\u0103, empatia, optimismul sunt c\u00e2teva lucruri pe care dasc\u0103lul trebuie s\u0103 se axeze. Viitorul om necesit\u0103 abilit\u0103\u021bi optime \u00een vederea construirii unor rela\u021bii armonioase cu societatea, cu familia sau cu diferite starturi sociale. De aceea, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul este, al\u0103turi de p\u0103rin\u021bi, punctul de sprijin al unei dezvolt\u0103ri personale, de cunoa\u0219tere \u0219i autocunoa\u0219tere a copilului, este factorul care contribuie la construc\u021bia con\u0219tiin\u021bei de sine pentru interac\u021biunea cu lumea exterioar\u0103.<\/p>\n
Tehnicile creative folosite \u00een clasa vizeaz\u0103 procesul creativ \u015fi nu produsul finit. Scopul activit\u0103\u021bilor vor fi stabilirea unui climat pozitiv ce vor determina sentimentul de siguran\u021b\u0103 al copilului, comunicarea ca proces de formare a leg\u0103turilor \u00eentre actan\u0163i, exprimarea dorin\u021belor. Totu\u0219i, cadrele didactice care vor utiliza metode creative de dezvoltare personala vor urma cursuri de perfec\u021bionare axate pe acest subiect. Fiecare \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor participa cu experien\u021ba proprie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea metodelor active de aceea nu exista reguli stricte la impunerea acestora, flexibilitatea este cea mai importanta regula. Mai important este ca activarea cunoa\u0219terii sa fie prin ochii elevilor, informa\u021bia sa fie transformata prin prisma necesita\u021bilor acestora pentru eficienta dezvolt\u0103rii emo\u021bionale si cunoa\u0219terea lumii exterioare.<\/p>\n
Un copil cu o dezvoltare armonioasa va manifesta \u00eencredere \u00een sine \u0219i \u00een activit\u0103\u021bile pe care la va desf\u0103\u0219ura, ca urmare a sus\u021binerii constante din partea adul\u021bilor, curiozitate afi\u0219\u00e2nd o deschidere spre cunoa\u0219tere, spre lucruri pozitive \u0219i care ii fac pl\u0103cere, inten\u021bionalitate dovedind eficienta \u00een am\u00e2narea satisfacerii imediate a trebuin\u021belor, autocontrol, capacitatea de a comunica \u0219i a coopera pentru a-\u0219i atinge scopurile.
\nConstruirea unui caracter armonios depinde de factorii sociali \u015fi de modul \u00een care ace\u015ftia reu\u015fesc s\u0103-i satisfac\u0103 anumite nevoi, \u00eenafar\u0103 de condi\u0163iile materiale mai conteaz\u0103 \u015fi securitatea fizic\u0103, psihic\u0103 \u015fi afectiv\u0103.<\/p>\n
Joaca, aerul curat, o hrana s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i o dieta echilibrata, odihna, cur\u0103\u021benia \u0219i afec\u021biunea sunt necesita\u021bi primare ale copiilor, ace\u0219tia sunt factori esen\u021biali ai dezvolt\u0103rii armonioase. Necesit\u0103\u021bile unui copil sunt diverse, complexe \u0219i se dezvolt\u0103 \u00eempreun\u0103 acesta.<\/p>\n
\u00cen perioada \u0219colar\u0103, copilul se integreaz\u0103 \u00een grupul social, prima etap\u0103 fiind integrarea \u00een clas\u0103. Clasa, ca \u0219i microgrup stabile\u0219te o serie de reguli nescrise la copilul trebuie s\u0103 se adapteze, acest lucru modific\u00e2nd regimul de viat\u0103 al acestuia. Faptul c\u0103 trece de etapa \u00een care jocul se transform\u0103 \u00een responsabilitate \u0219i este pus \u00een fa\u021ba faptului de a renun\u021ba la satisfac\u021biile imediate, copilul trebuie sa sa implice \u0219i s\u0103 se organizeze pentru a ob\u021bine finalitatea activit\u0103\u021bilor sale.<\/p>\n
Diferen\u021bele \u00eentre copii apar \u00een aceste momente c\u00e2nd fiecare \u00ee\u0219i valorific\u0103 tr\u0103s\u0103turile de personalitate. O stim\u0103 de sine echilibrat\u0103, o baza stabil\u0103 a comunic\u0103rii asertive sunt factori ce pot determina imaginea sa \u00een societate. Importan\u021ba jocului este \u00eenc\u0103 destul de mare, acesta fiind calea eficient\u0103 de a urma regulile impuse de c\u0103tre adul\u021bi, conduita elevului se centreaz\u0103 pe respectul fa\u021b\u0103 de sine \u0219i de ceilal\u021bi. Prin respectarea directivelor se dezvolt\u0103 spiritul de echip\u0103 \u0219i cinstea ca factori ai caracterului, se manifest\u0103 un interes sporit pentru ne\u00eenc\u0103lcarea regulilor \u0219i de c\u0103tre al\u021bi membrii ai grupului.<\/p>\n
Tehnicile creative \u00eei ajut\u0103 pe copii s\u0103 \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 sentimentele negative, s\u0103 contacteze informa\u021bii noi prin intermediul colegilor, s\u0103 primeasc\u0103 support emo\u021bional de la grupul de contact. Prin jocuri creative dasc\u0103lul stabile\u0219te o rela\u021bie apropiat\u0103 de copil, pentru ca acesta s\u0103 se simt\u0103 \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 se desf\u0103\u0219oare \u00een voie. Scopul activit\u0103\u021bilor se centreaz\u0103 pe comunicare, concept esen\u021bial \u00een procesul de autocunoa\u0219tere \u0219i cunoa\u0219tere interpersonal, prin rolurile pe care le adopta elevul va interac\u021biona cu mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i cu credin\u021bele celorla\u021bi din grup. Un obiect de atins este \u0219i modificarea comportamentului \u00een func\u021bie de interlocutor, contactul cu persoanele este diferit \u00een func\u021bie de context \u0219i copilul trebuie sa \u0219tie sa \u00ee\u0219i defineasc\u0103 atitudinea corespunz\u0103toare.<\/p>\n
Tehnicile creative se bazeaz\u0103 pe modelaj, colaj, pictura, desen, teatru, basme, joc, marionete, dans si muzica. Pe l\u00e2ng\u0103 relaxare, aceste strategii dezvolta creativitatea, exprimarea f\u0103r\u0103 limite a emo\u021biilor, a sentimentelor, a dorin\u021belor \u0219i se pune accent pe dovedirea unei atitudini pozitive fata de restul grupului.<\/p>\n
La formarea coeziunii grupului, sau a clasei ca \u00eentreg, se vor parcurge mai multe etape, prin care \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul \u00ee\u0219i va pune amprenta proprie asupra personalit\u0103\u021bii grupului. \u00cen prima faz\u0103 se observa stadiul de formare, \u00een care copii se vor baza mai mult pe lider. Acesta le va oferi sentimentul de siguran\u021b\u0103 dar \u00een acela\u0219i timp va observa \u0219i va nota particularit\u0103\u021bile fiec\u0103rui membru, astfel va putea elabora reguli stricte pentru fiecare \u00een vederea ob\u021binerii unor rezultate satisf\u0103c\u0103toare.<\/p>\n
Dup\u0103 parcurgerea primei etape urmeaz\u0103 furtuna, o faz\u0103 caracterizat\u0103 prin competi\u021bie \u0219i conflict la nivelul membrilor. Copii se lovesc de diversitate, de faptul c\u0103 exist\u0103 \u0219i alte ideologii, culturi sau convingeri, un lucru destul de neobi\u0219nuit mai ales c\u0103 trebuie s\u0103 ajung\u0103 la un compromise \u00een vederea atingerii obiectivelor grupului prin aportul individual. Din cauza conflictelor apar rela\u021bii de rivalitate, se manifest\u0103 tendin\u021bele de retragere \u0219i de dominare. \u00cen cele din urm\u0103, grupul va atinge faza de normare, moment \u00een care se eviden\u021biaz\u0103 coeziunea, apar sentimentele de apartenen\u021b\u0103 la grup, vor exista \u00eemprejur\u0103ri \u00een care comunicarea va fi eficient\u0103, vor fi schimburi de informa\u021bii eficace iar ca rezultat creativitatea va atinge nivelul maxim.<\/p>\n
Dup\u0103 munca sus\u021binut\u0103, grupul va func\u021biona normal cu rela\u021bii de loialitate, de sprijin \u0219i bazate pe intercunoa\u0219tere. De men\u021bionat faptul c\u0103 nu toate clasele ajung la eficien\u021b\u0103 \u00een comunicare \u0219i adaptare, \u00eens\u0103 depinde de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor ca etapele s\u0103 fie parcurse p\u00e2n\u0103 la ob\u021binerea rezultatelor cerute. Copii se vor sim\u021bi securiza\u021bi, sentimentul de team\u0103 dispare treptat iar membrii vor efectua cerin\u021bele cu solu\u021bii concrete at\u00e2t la nivel individual c\u00e2t \u0219i la nivel de grup. Direc\u021bia grupului va fi stabilit\u0103 de scopurile comune, de faptul c\u0103 elevii au v\u00e2rste apropiate deci \u00een mare vor avea acelea\u0219i interese, probleme sau preocup\u0103ri. Coeziunea clasei este reglat\u0103 \u0219i de num\u0103rul elevilor deoarece un num\u0103r mare de copii va aduce tot at\u00e2tea atitudini, comportamente sau informa\u021bii.<\/p>\n
Din punct de vedere a dezvolt\u0103rii creativit\u0103\u021bii, un grup \u00eenchegat direc\u021bionat spre activit\u0103\u021bi ce vizeaz\u0103 acest aspect, va avea rezultate excelente la nivel de grup \u0219i la nivel individual. Influen\u021ba va fi reciproc\u0103, copilul este modelat de clas\u0103 iar clasa este individualizat\u0103 de aportul fiec\u0103ruia, procesul creativ va avea dou\u0103 direc\u021bii date de cei doi factori: clasa \u0219i elevul.<\/p>\n
Obiectivele vizate de dasc\u0103l \u00een momentul alegerii activit\u0103\u021bii respective se axeaz\u0103 pe dezvoltarea capacit\u0103\u021bii de comunicare – verbal\u0103 \u0219i non-verbal\u0103, optimizarea procesului de autocunoa\u0219tere \u0219i cunoa\u0219tere interpersonal\u0103, construirea \u0219i dezvoltarea unor valori morale pozitive, dep\u0103\u0219irea blocajelor emo\u021bionale, experimentarea unor situa\u021bii conflictuale \u00een vederea prevenirii \u0219i ac\u021bion\u0103rii optime, extinderea domeniilor cognitive.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u021b\u0103torul poate stabili strategiile de cunoa\u0219tere a problemelor elevilor \u00een vederea amelior\u0103rii acestora. Tehnicile creative pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi comportamentul \u00een caz de timiditate, probleme de integrare \u00een grup, negativismul, nervozitatea, randamentul \u0219colar slab, hiperactivitatea, probleme legate de stima sine sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n
Desenul \u0219i pictura<\/strong><\/p>\n Studiul privind modul de interpretare al desenelor copiilor s-a dezvoltat de- a lungul timpului. Copilul reu\u0219e\u0219te s\u0103 se exprime prin intermediul picturii, activitatea \u00een sine este foarte important deoarece implic\u0103 \u0219i afectivitatea copilului.<\/p>\n Desenul este un mod de comunicare cu lumea exterioar\u0103, adul\u021bii pot reg\u0103si \u00een imagini tr\u0103irile, sentimentele \u0219i nevoile acestora. Prin activit\u0103\u021bi ce implic\u0103 acest tip de joc, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul \u00een\u021belege mesajul transmis f\u0103r\u0103 a comunica direct cu elevul. Ca form\u0103 de exprimare, desenul poveste\u0219te ce nu poate fi spus, transpune povestea ce \u00eenc\u0103 nu s- a scris. P\u0103rin\u021bii \u00eempreun\u0103 cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul pot determina anumite aspecte negative legate de dezvoltarea emo\u021bional\u0103 a copilului, desenul este un mijloc de identificare a problemelor din s\u00e2nul familiei, probleme ce se manifest\u0103 \u00een comportamentul acestuia. P\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 7- 8 ani copilul transpune \u00een desene realitatea v\u0103zut\u0103 din punctul s\u0103u de vedere , el nu red\u0103 fotografic sau capteaz\u0103 mediul ci \u00ee\u0219i prezint\u0103 informa\u021biile legate de ce \u0219tiu ei despre lume, deoarece acesta nu are construite elementele spa\u021biale, detalii ce \u021bin de spa\u021biul real. Activitatea \u00een sine este un mijloc de comunicare, este contextul perfect pentru a ar\u0103ta rela\u021biile construite cu familia, prietenii, fra\u021bii, educatorii \u0219i influen\u021ba acestora asupra sa.<\/p>\n Lucrarea este dovada inteligen\u021bei \u0219i a stabilit\u0103\u021bii emo\u021bionale, modul de realizare a desenului, \u00eempreun\u0103 cu gradul de perfec\u021biune, echilibrul, detaliile, culorile sunt elemente ce demonstreaz\u0103 acest aspect.<\/p>\n Modelajul<\/strong><\/p>\n Modelajul activeaz\u0103 mai multe sim\u021buri copilului dec\u00e2t desenul deoarece implic\u0103 imagina\u021bie, experien\u021be tactile \u0219i chinestezice, lucrul cu culorile, \u00eembin\u0103ri \u0219i bine\u00een\u021beles vizualizarea produsului finit. Aceast\u0103 activitate implic\u0103 creativitate, cere c\u00e2t mai multe elemente care provin din spa\u021biul real, copii\u00a0 pot transmite \u00eentr- un context amuzant eventuale probleme interioare. Mai mult, modelajul poate dezvolta \u0219i capacitatea de socializare \u00een cazul \u00een care \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul preg\u0103te\u0219te o machet\u0103 cu scene din via\u021ba cotidian\u0103, via\u021ba \u0219colar\u0103 sau de familie. Utilizarea culorilor \u0219i amestecarea lor \u00een vederea ob\u021binerii unora noi ofer\u0103 informa\u021bii din domeniul cromatic. O activitate ce are ca tem\u0103 modelajul vitalizeaz\u0103 \u0219i implic\u0103 activ creativitatea.<\/p>\n Colajul<\/strong><\/p>\n Activitate ce const\u0103 \u00een al\u0103turarea sau ata\u0219area mai multor tipuri de materiale, cu texturi \u0219i culori diferite ,ce implic\u0103 activ creativitatea copilului. Scopul ac\u021biunii se stabile\u0219te \u00een func\u021bie de interesele copiilor, \u00eens\u0103 lucrarea final\u0103 va purta amprenta personal\u0103 \u0219i va transpune modul de interiorizare a realit\u0103\u021bii prin ochii copilului care poate nu va avea acela\u0219i scop cu al \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului. Copilul poate vizualiza produsul finit \u00een alt\u0103 manier\u0103 dec\u00e2t adul\u021bii, el percepe necesitatea unui obiect din alte perspective \u0219i anume prin nevoile \u0219i interesele sale de moment. Teatrul<\/strong><\/p>\n Implicarea copilului \u00een activit\u0103\u021bi ce vizeaz\u0103 transpunerea sa \u00een alte contexte, \u00eel va ajuta s\u0103- \u0219i \u00eenfrunte temerile, s\u0103-\u021bi clarifice anumite ne\u00een\u021belegeri legate de stabilitatea emo\u021bional\u0103. Actorul trebuie s\u0103-\u0219i dezvolte a latur\u0103 paralel\u0103, transmi\u021b\u00e2nd emo\u021bii care nu-i apar\u021bin \u0219i transmi\u021b\u00e2nd mesaje prin simboluri. Elevul comunic\u0103 at\u00e2t prin vorbe, comportament \u0219i gesturi, deci \u00een asemenea situa\u021bii se dezvolt\u0103 abilit\u0103\u021bile verbale \u0219i non- verbale de comunicare. Punerea \u00een scen\u0103 necesit\u0103 imagina\u021bie, st\u0103p\u00e2nire de sine \u0219i perseveren\u021b\u0103. Mai mult, teatrul dezvolt\u0103 abilit\u0103\u021bile de a munci \u00een echip\u0103, partenerii trebuie s\u0103 dovedeasc\u0103 compasiune fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi, s\u0103 se ajute reciproc \u0219i s\u0103 se completeze, \u00een acest fel formeaz\u0103 o echip\u0103 cu acela\u0219i scop – succesul.<\/p>\n Este de preferat s\u0103 promov\u0103m activit\u0103\u021bi ce implic\u0103 teatrul, at\u00e2t din punct de vedere al limbajului, c\u00e2t pentru stimularea creativit\u0103\u021bii, urm\u0103rind permanent dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor creatoare \u0219i \u00een\u021belegerea realit\u0103\u021bii ale fiec\u0103rui copil. S\u0103 \u00eenv\u0103\u021bam elevii no\u0219tri s\u0103 recepteze frumosul, s\u0103-l guste \u0219i s\u0103-l comunice altora, s\u0103 descopere bog\u0103\u021bia de idei \u015fi sentimente, s\u0103 cunoasc\u0103 via\u021ba, lumea, societatea.<\/p>\n Teatrul stimuleaz\u0103 imagina\u021bia \u0219i creativitatea, dezvolta limbajul, g\u00e2ndirea \u0219i vocabularul, faciliteaz\u0103 \u00een\u021belegerea metaforelor \u0219i expresiilor lingvistice Prin participarea la cursurile de teatru, copiii \u00ee\u0219i \u00eenving teama de a vorbi \u00een public, \u00ee\u0219i dezvolta abilit\u0103\u021bile de exprimare verbala \u0219i corporala, \u00ee\u0219i perfec\u021bioneaz\u0103 dic\u021bia, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 emo\u021biile \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i optimizeze abilit\u0103\u021bile de comunicare, este un atelier liber, creativ, bazat pe imagina\u021bia \u0219i capacitatea de improviza\u021bie a copiilor; le va dezvolta mult personalitatea \u0219i le va ordona contribu\u021bia \u00een colectivitate.<\/p>\n Teatrul reprezint\u0103 o lume paralel\u0103, o lume a fanteziei prin care copilul face cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu elemente din trecut. Mod\u0103, cultur\u0103, stil de via\u021b\u0103, forme de comunicare \u2013 toate aceste aspecte se \u00eenva\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 a fi asimilate pur \u0219i simplu. Astfel copilul \u00ee\u0219i va construi un\u00a0 ansamblu de cuno\u0219tin\u021be \u00eentr- un anumit domeniu prin diferite conexiuni \u00eentre informa\u021bii, ce nu vor fi doar prezentate.<\/p>\n Basmele<\/strong><\/p>\n Cel mai important aspect de luat \u00een seam\u0103 \u00een momentul alegerii basmelor este faptul c\u0103 \u00eentotdeauna binele \u00eenvinge r\u0103ul, un mesaj puternic pentru copii. Basmele sunt scene din via\u021ba noastr\u0103 reprezentate cu ajutorul fanteziei, realitatea \u0219i spa\u021biul mitic se \u00eembina eficient pentru a transmite sentimente pozitive. Implica\u021biile morale transmise de text conduc spre deschiderea fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi, \u00eencurajarea, iubirea \u0219i dreptatea. Copilul va interioriza aspecte ce \u021bin de propria identitate, se va identifica cu personajul \u00een c\u0103utarea sa a binelui, va \u00een\u021belege emo\u021biile eroului transpun\u00e2ndu- se \u00een plan imaginar. Astfel de istorioare dovedesc copilului c\u0103 sentimentele sale nu sunt ie\u0219ite din comun, c\u0103 este ceva normal s\u0103 sim\u021bi dragoste, furie, team\u0103, singur\u0103tate, izolare. Sentimentele negative nu sunt constructive pentru creativitate, copilul frustrat \u0219i singur nu se va adapta la clas\u0103 iar poten\u021bialul s\u0103u creativ nu va ie\u0219i la suprafa\u021b\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul \u00een care sunt dep\u0103\u0219ite.<\/p>\n Ca strategie de dezvoltare a creativit\u0103\u021bii, prezentarea basmelor este util\u0103 deoarece furnizeaz\u0103 imagini fantastice, ac\u021biuni ce dep\u0103\u0219esc limita realului, simboluri \u0219i activit\u0103\u021bi din sfera imaginarului, deci materie prim\u0103 pentru procesul creativ. Copilul va utiliza aceste elemente pentru a face asocia\u021bii cu activit\u0103\u021bile sale zilnice, le va \u00eencadra \u00een sistemul s\u0103u de cuno\u0219tin\u021be.<\/p>\n Muzica \u0219i dansul<\/strong><\/p>\n \u00cen principiu, muzica scade anxietatea, relaxeaz\u0103 \u0219i inspir\u0103, este una dintre cele mai bune metode de calmare \u00een situa\u021bii stresante. La clas\u0103, utilizarea muzicii stimuleaz\u0103 procesul creativ, scade st\u0103rile de anxietate \u0219i amelioreaz\u0103 rela\u021biile dintre membrii. Copii pot lucra pe fond muzical, fiind antrena\u021bi de ritmul muzicii pentru a desena linii, umbre, simboluri, fie vor c\u00e2nta la instrumente muzicale ceea ce cere o mai mare implicare \u00een activit\u0103\u021bi. Este foarte important s\u0103 li se prezinte o gam\u0103 variat\u0103 de instrumente \u00een vederea identific\u0103rii celui ce se muleaz\u0103 pe personalitatea copilului. Instrumentul va deveni o form\u0103 de comunicare cu lumea exterioar\u0103, reprezent\u00e2nd modalitatea de exprimare cea mai eficient\u0103. Prin astfel de conjuncturi li se va \u00eent\u0103ri puterea de concentrare, stima de sine, motivarea, \u00een plan social, muzica \u0219i celelalte componente ale sale dezvolt\u0103 cooperarea, lucrul \u00een echip\u0103, stimularea imagina\u021biei \u0219i a creativit\u0103\u021bii. Competen\u021bele vizate de muzic\u0103 sunt componente ale domeniului estetic \u0219i creativ, dezvolt\u0103 valorile morale \u0219i aspecte emo\u021bionale.<\/p>\n Dansul este un mijloc artistic de exprimare a unui mesaj printr-o succesiune de mi\u0219c\u0103ri ritmice, variate \u0219i expresive ale corpului, executate \u00een ritmul muzicii, av\u00e2nd caracter religios, de art\u0103 sau de divertisment. (Wikipedia, 2014.)<\/p>\n Prin natura sa muzica \u0219i dansul se axeaz\u0103 pe limbajul universal, aceste instrumente transmit mesaje ce sunt interpretate \u0219i \u00een\u021belese de indivizii din \u00eentreaga lume, fiecare persoan\u0103 se simte conectat\u0103 cu restul lumii muzica construind pun\u021bi ale comunic\u0103rii interumane. Prin dans, copilul se manifest\u0103 motric pentru a eviden\u021bia sentimente, idei, culturi deoarece dansul este o surs\u0103 de informare, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 relaxeaz\u0103 \u0219i dezvolt\u0103. Prin intermediul dansului copii pot afla lucruri interesante despre alte culturi, reflectate \u00een mi\u0219c\u0103ri, ritmuri, mesajul c\u00e2ntecului. Fiecare zon\u0103 de pe mapamond are specificul ei transmis mai departe la descenden\u021bi cu ajutorul simbolurilor muzicale \u0219i ale dansului. Astfel, copilul face cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu tradi\u021biile, valorile, nevoile altor structuri sociale din care poate extrage \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte.<\/p>\n Dezvolt\u00e2nd capacitatea cognitiv\u0103 a copilului, muzica \u0219i dansul sunt promotoare ale creativit\u0103\u021bii, \u00een situa\u021bii problem\u0103 individul va reu\u0219i sa se adapteze mai u\u0219or mediului cu ajutorul informa\u021biilor interiorizate prin muzic\u0103.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n 1. Avram, I., 2000, Cartea educatoarei, Ed. Tipomur, T\u00eergu-Mures. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 \u0219coala este principalul furnizor de informa\u021bii, aceasta trebuie s\u0103-\u0219i asume rolul de a dezvolta abilit\u0103\u021bile de comunicare a copiilor \u0219i s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 eficient pentru \u00eent\u00e2mpinarea \u015fi solu\u021bionarea situa\u021biilor problem\u0103 ce vor ap\u0103rea de- a lungul vie\u021bii. … Cite\u0219te continuarea
\nModelajul poate fi efectuat pe suprafe\u021be plane,bi sau tridimensionale, av\u00e2nd \u00een vedere crearea unui tablou, imagini, locuri. Pe l\u00e2ng\u0103 creativitate, colajul implic\u0103 dezvoltarea dexterit\u0103\u021bii, orientarea spa\u021bial\u0103, aten\u021bia, rela\u021bionarea cu ceilal\u021bi, vizualizarea \u00een spa\u021biu, dezvoltarea cognitiv\u0103 dac\u0103 se utilizeaz\u0103 teme specifice unor perioade din istorie, art\u0103, literatur\u0103.<\/p>\n
\n2. Baban Adriana, 2000, Ghid metodic pentru orele de dirigen\u021bie \u0219i consiliere, Imprimeria Ardealul, Cluj- Napoca.
\n3. Bocos, M., 2002, Instruirea interactiv\u0103. Repere pentru reflec\u0163ie si ac\u0163iune, Editura Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, ClujNapoca.
\n4.\u00a0 Bocos, M., 2007, Teoria si practica cercet\u0103rii pedagogice, Editura Casa C\u0103r\u0163ii de Stiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca.<\/p>\n