Ca editori ai unei reviste educa\u021bionale dedicat\u0103 profesorilor, avem privilegiul de face o prim\u0103 lectur\u0103 pe o serie de texte care acoper\u0103 toat\u0103 gama de experien\u021be din zona educa\u021biei – c\u00e2teodat\u0103 extrem de interesante, fascinante, disonante, formative sau pur \u0219i simplu frumoase. Finalul nostru de an este un moment de celebrare a tuturor cadrelor didactice cu preocup\u0103ri pentru \u201edevenire\u201d \u00een interac\u021biunile constante cu noile genera\u021bii, pe care \u00eel realiz\u0103m prin al\u0103turarea, aproape aleatoare, a unor cr\u00e2mpeie din textele publicate anul acesta \u00een revista \u201eiTeach: Experien\u021be didactice\u201d.<\/p>\n
Teoretice sau predominant practice, focalizate sau eclectice, perfecte sau st\u00e2ngace \u00een ce prive\u0219te modul de elaborare, toate articolele cadrelor didactice denot\u0103 \u00eencerc\u0103ri de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi propria activitate sau pe cea a colegilor, de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i din propria experien\u021b\u0103 \u0219i reflec\u021bie pentru a forma<\/em>, (re)construind o dominant\u0103 marcat\u0103 de complexitate \u0219i o oarecare incertitudine a acestei categorii profesionale distincte prin misiunea sa de contribu\u021bie social\u0103 cu efecte pe termen lung.<\/p>\n \u00centr-o retoric\u0103 public\u0103 actual\u0103 dominat\u0103 de \u201eexper\u021bi \u00een educa\u021bie\u201d, uit\u0103m s\u0103 acord\u0103m aten\u021bie unei surse autentice de expertiz\u0103 – profesorii no\u0219tri. Vremuri grele! nu doar par, ele sunt concrete, reale. Umanitate, spiritualitate, politic, social, toate sunt pe o pant\u0103 vizibil descendent\u0103. E retoric\u0103 \u0219i perimat\u0103 \u00eentrebarea:\u00a0<\/em>\u00cencotro ne \u00eendrept\u0103m? […] Toate aceste probleme trec de la o guvernare la alta care refuz\u0103 s\u0103 vad\u0103 realitatea. \u021a\u00e2fna neputin\u021bei transpare \u00een discursurile publice, v\u0103rs\u00e2ndu-se tumultuos asupra elevilor, p\u0103rin\u021bilor \u0219i profesorilor care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 vin\u0103 cu sugestii, idei \u0219i propuneri.<\/em> De-a lungul timpului, ca urmare a experien\u021bei personale \u00een mediul \u0219colar, am sesizat de foarte multe ori un fenomen frapant prin instabilitatea sa, prin modul imprevizibil de manifestare, determinat de conjuncturi dintre cele mai diverse sau chiar de \u00eens\u0103\u0219i starea psihologic\u0103 a protagoni\u0219tilor. Este vorba despre \u00eentrep\u0103trunderea voce\/t\u0103cere \u00een cadrul organiza\u021biei \u0219colare.<\/em> Experien\u0163a de p\u0103rinte mi-a oferit, de asemeni, imaginea anumitor tipuri de management practicate la nivelul gr\u0103dini\u0163ei copilului meu. Consider c\u0103 stilul managerial are o importan\u0163\u0103 determinant\u0103 \u00een adaptarea unui debutant\u00a0 la cerin\u0163ele \u015fi rigorile profesiei didactice, primul \u201econtact \u201c cu acest sistem fiind temelia dezvolt\u0103rii lui ulterioare \u00een plan personal \u015fi mai ales profesional.<\/em> Scopurile \u0219i obiectivele \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc s-au schimbat \u00een ultimele decenii, accentul nu mai cade pe \u00eensu\u0219irea unor cuno\u0219tin\u021be ci pe formarea competen\u021belor. Elevii trebuie s\u0103 capete p\u00e2rghiile prin care, mai t\u00e2rziu, se vor descurca singuri, adic\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103 \u00eenve\u021be. Profesorul este din ce \u00een ce mai mult un coordonator care s\u0103 \u00eendrepte pa\u0219ii copiilor \u00een direc\u021bia potrivit\u0103.<\/em> Tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een aceast\u0103 societate informatizat\u0103 ne determin\u0103 s\u0103 acord\u0103m o aten\u0163ie deosebit\u0103 educa\u0163iei pentru progres. Educa\u0163ia pune accent pe oameni, urm\u0103re\u015fte dezvoltarea unor calit\u0103\u0163i umane \u015fi explorarea poten\u0163ialului uman, este orientat\u0103 predominant spre preg\u0103tirea pentru via\u0163\u0103. Cadrul didactic este dator s\u0103 dezvolte \u015fi s\u0103 restructureze \u00een acela\u015fi timp, actul educa\u0163ional.<\/em> Pentru ca elevii s\u0103 fie motiva\u0163i, s\u0103 fie aten\u0163i \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e, trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een capacitatea profesorului, \u00een interesul s\u0103u fa\u0163\u0103 de domeniul de studiu \u015fi fa\u0163\u0103 de elevi. […]<\/em> Explorarea lumii operei \u2013 creat\u0103 prin limbaj \u2013 se realizeaz\u0103 treptat, nu prin parafrazarea banal\u0103 a con\u0163inutului sau disec\u0163ia steril\u0103 a expresiei, ci prin racordarea sensibilit\u0103\u0163ii, experien\u0163ei, cuno\u015ftin\u0163elor, imagina\u0163iei elevilor la universul afectiv-intelectiv al poeziei. Metodele, \u00eenr\u0103d\u0103cinate de practica \u015fcolar\u0103, tradi\u021bionale su moderne, sunt utilizate cu succes \u00een cadrul orelor de receptare a unui text liric, cu condi\u0163ia doz\u0103rii ponderii lor, a desf\u0103\u015fur\u0103rii acestora sub forma unui dialog autentic, productiv, respectiv, \u00eentr-o form\u0103 problematizant\u0103, \u00een scopul activ\u0103rii elevilor, al particip\u0103rii lor efective, determin\u00e2ndu-i astfel nu doar s\u0103 investigheze ni\u015fte informa\u0163ii, ci mai ales s\u0103 le interpreteze.<\/em> Un avantaj al autoevalu\u0103rii este c\u0103 apropie pe elevi de profesor, ei devin parteneri \u00een \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i elevii \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 feedbackul lor este important. Se creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103 \u00een clas\u0103. Autoevaluarea este, \u00eens\u0103, o strategie care necesit\u0103 modelare, nu le cerem copiilor opinia pur \u0219i simplu, ci urm\u0103rim grilele de evaluare pentru a ajunge la numitorul comun al unor competen\u021be cu scopul \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii lor, pentru c\u0103 evaluarea duce la stabilirea unor \u021binte de atins. Dob\u00e2ndirea strategiilor de reglare emo\u021bional\u0103 favorizeaz\u0103 capacitatea de exercitare a controlului asupra propriului comportament. Abilit\u0103\u021bile de a \u00een\u021belege emo\u021biile proprii \u0219i ale celorlal\u021bi \u0219i de a le exprima sunt esen\u021biale \u00een stabilirea \u0219i men\u021binerea rela\u021biilor cu ceilal\u021bi.<\/em> \u00cen contextul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc actual, cercetarea credin\u021belor motiva\u021bionale ale elevilor, inten\u021bia cu care ace\u0219tia \u00ee\u0219i ating obiectivele este o prioritate, deoarece exist\u0103 variabile demne de luat \u00een calcul. Elevii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103\u00a0 se autodep\u0103\u0219easc\u0103 sau s\u0103 \u00eei dep\u0103\u0219easc\u0103 pe al\u021bii ori ca s\u0103 nu fie dep\u0103\u0219iti? \u00centr-un \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt care promoveaz\u0103 colaborarea \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea integrat\u0103, elevul atinge starea de bine ca pe un confort personal sau ca pe o complacere \u00een grup sau ca pe o evolu\u021bie colectiv\u0103?<\/em> Participarea afectiv\u0103 \u0219i g\u00e2ndirea critic\u0103 asupra temei \u00een discu\u021bie, na\u0219terea \u00eentreb\u0103rilor, detectarea problemelor (care pot fi chiar \u0219i nel\u0103muririle), propunerea de solu\u021bii, argumentarea \u0219i contraargumentarea au ca finalitate nu numai preg\u0103tirea complex\u0103 pentru situa\u021biile de via\u021b\u0103, dar \u0219i autoevaluarea, formarea capacit\u0103\u021bii de plasare pe o hart\u0103 a nivelului de dezvoltare a abilit\u0103\u021bilor \u0219i cunoa\u0219terii \u00een raport cu propriile posibilit\u0103\u021bi, interese, dar \u0219i \u00een raport cu ceilal\u021bi.\u00a0 Astfel, se formeaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 experien\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare, cea pe care ne-am dori-o to\u021bi, at\u00e2t profesori, p\u0103rin\u021bi, c\u00e2t \u0219i elevi, pentru c\u0103 ar schimba viziunea formalist\u0103 \u0219i imobil\u0103 asupra \u0219colii ca institu\u021bie oarecare \u0219i ar transforma-o \u00een etap\u0103 esen\u021bial\u0103 a vie\u021bii.<\/em> Gre\u015felile nu trebuie sanc\u0163ionate imediat ce s-au produs, c\u0103ci ele reprezint\u0103 un punct de reper \u00een vederea ob\u0163inerii r\u0103spunsurilor bune. Totodat\u0103, gre\u015felile pot constitui un punct de plecare pentru o lec\u0163ie urm\u0103toare, pe baza lor put\u00e2ndu-se constitui strategii care \u00eei vor conduce pe elevi la descoperirea unor lucruri noi. Gre\u015felile noastre, dar \u015fi gre\u015felile altora pot contribui la extinderea orizontului cunoa\u015fterii.<\/em> Ca profesor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, am \u00eencurajat mereu exprimarea liber\u0103 a elevilor care a generat idei noi \u0219i surprinz\u0103toare, dar \u0219i produse dintre cele mai reu\u0219ite, cum ar fi compozi\u021bii literare extrem de valoroase. Cu toate c\u0103 elevii manifest\u0103 cu prec\u0103dere creativitate de tip expresiv \u0219i productiv, exist\u0103 \u0219i situa\u021bii \u00een care unii elevi foarte talenta\u021bi sau chiar geniali dau dovad\u0103 de creativitate de tip inventiv, inovator sau emergent.<\/em> Am constatat c\u0103 la elevi se manifest\u0103 un blocaj determinat de atitudinea profesorului, fapt ce le poate diminua \u00eencrederea \u00een sine. Ideile elevilor pot p\u0103rea extravagante \u015fi ciudate, la prima vedere, dar, la o analiz\u0103 mai atent\u0103, pot fi originale, greu acceptate de g\u00e2ndirea logic\u0103. Atitudinea profesorului fa\u0163\u0103 de r\u0103spunsurile elevilor este primul indicator care are o influen\u0163\u0103 foarte mare asupra form\u0103rii elevilor, fapt de care ar trebui s\u0103 \u0163inem cont \u00een activitatea didactic\u0103.<\/em> Tehnicile creative pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi comportamentul \u00een caz de timiditate, probleme de integrare \u00een grup, negativismul, nervozitatea, randamentul \u0219colar slab, hiperactivitatea, probleme legate de stima sine sc\u0103zut\u0103.<\/em> Personal, consider c\u0103 profesorul de limbi str\u0103ine trebuie s\u0103 vad\u0103 \u00een elevul cu CES, care poate nu va reu\u0219i s\u0103 acumuleze cuno\u0219tin\u021be lingvistice, dar care are nevoie s\u0103 fie integrat \u0219i educat, posibilitatea de a\u00a0 i se preda limba str\u0103in\u0103 ca o limb\u0103 matern\u0103, baz\u00e2ndu-se mai mult pe activit\u0103\u021bi ludice, intuitive, dec\u00e2t pe explica\u021biile \u0219tiin\u021bifice, exacte, pe care le simte uneori at\u00e2t de necesare \u00een predare, \u0219i care pot fi date copiilor f\u0103r\u0103 CES.<\/em> \u00cen clas\u0103 se fac aprecieri, etichet\u0103ri at\u00e2t din partea cadrelor didactice c\u00e2t \u015fi din partea celorlal\u0163i elevi, despre aspectul fizic, sexul, rasa, performan\u0163ele \u015fcolare ale copiilor, acestea fiind aspecte care contribuie la formarea imaginii de sine a acestora, copiii ajung\u00e2nd \u00eens\u0103 de multe ori s\u0103 se comporte \u00een func\u0163ie de respectivele etichet\u0103ri.<\/em> Din punctul de vedere al structurii de clas\u0103, codul elaborat este asociat mai ales cu clasa mijlocie, \u00een timp ce codul restr\u00e2ns este specific clasei sociale din zonele defavorizate, cu o densitate mare a popula\u0163iei. Aceast\u0103 rela\u0163ie nu este \u00eens\u0103 absolut necesar\u0103. Un cod restr\u00e2ns poate fi u\u015for \u00eenv\u0103\u0163at prin rela\u0163ii informale, \u00een timp ce codul elaborat necesit\u0103 un timp \u00eendelungat \u015fi o ini\u0163iere special\u0103 pentru a fi asimilat.<\/em> Spiritul tolerant \u0219i ini\u021biativele de integrare sunt mult mai evidente la persoanele implicate \u00een dialoguri interculturale. Pe de alt\u0103 parte, atunci c\u00e2nd vorbim despre dezvoltarea personal\u0103 a copiilor, am observat c\u0103 stima de sine, comunicarea \u0219i socializarea sunt mult mai eficiente la elevii care practic\u0103 activit\u0103\u021bi sportive \u0219i interac\u021bioneaz\u0103 \u00een aceste contexte cu participan\u021bi provenind din medii culturale diferite.<\/em> Prin tr\u0103irile zilnice br\u0103zdate de fantezie, crea\u021bie, imagina\u021bie, \u00ee\u0219i cl\u0103desc imagini proprii, despre ceea ce reprezint\u0103 de fapt realitatea, o realitate pe care o po\u021bi descoperi juc\u00e2ndu-te al\u0103turi de ei.<\/em> Copilul din fa\u021ba ta a uitat ce i-ai dictat acum dou\u0103 minute, dar o s\u0103-\u021bi povesteasc\u0103 z\u00e2mbind, cu ochii sclipicio\u0219i a bucurie sau a melancolie, o excursie de acum doi ani. Vacan\u021ba este perioada \u00een care at\u00e2t p\u0103rin\u021bii c\u00e2t \u0219i copiii \u00ee\u0219i pot petrece timpul altfel \u00eempreun\u0103: comunic\u0103 mai mult, cu mai mult\u0103 \u00een\u021belegere pentru nevoile sau limitele fiec\u0103ruia, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219indu-\u0219i tr\u0103irile noi; fac lucruri \u00eempreun\u0103,\u00a0 pun\u00e2nd\u00a0 accent pe calitatea rela\u021biei, nu pe num\u0103rul obiectivelor turistice vizitate sau pe bugetul alocat concediului.<\/em> Pentru a ne proteja copiii \u00eempotriva influen\u021belor nefaste, trebuie s\u0103-i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00a0s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 ra\u0163ional, s\u0103 disting\u0103 binele de r\u0103u, s\u0103 devin\u0103 oameni integri, s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul, s\u0103-\u015fi respecte promisiunile \u015fi s\u0103-\u015fi asume r\u0103spunderea comportamentului personal \u2013 toate acestea se realizeaz\u0103 prin colaborarea tuturor adul\u021bilor semnificativi din via\u021ba elevului. Bibliografie:<\/strong><\/em> * * *<\/p>\n Fragmentele prezentate sunt doar un e\u0219antion, alc\u0103tuit \u00eentr-o anumit\u0103 logic\u0103 de c\u0103tre colectivul de redac\u021bie al revistei iTeach: Experien\u021be didactice<\/a>, \u00eens\u0103 o lectur\u0103 a paginilor Revistei<\/a> v\u0103 poate releva multe alte texte valoroase, ale celor peste 400 de autori, cadre didactice<\/a> din comunitatea iTeach.<\/em><\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ca editori ai unei reviste educa\u021bionale dedicat\u0103 profesorilor, avem privilegiul de face o prim\u0103 lectur\u0103 pe o serie de texte care acoper\u0103 toat\u0103 gama de experien\u021be din zona educa\u021biei – c\u00e2teodat\u0103 extrem de interesante, fascinante, disonante, formative sau pur \u0219i … Cite\u0219te continuarea
\n<\/p>\n
\nLe consider a fi pline de capcane, teoriile acestea psiho-socio-umane, care provin de la diverse persoane autodidacte, meditativ-introspective \u0219.a.m.d., \u0219i vai, c\u00e2te denumiri r\u0103m\u00e2n inaccesibile multor persoane.<\/em>
\nLusiana Dr\u0103gu\u0219in<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 F\u0103ge\u021belu, Olt), \u00een: Trebuie \u00eencurajat\u0103 evolu\u021bia, de orice fel, cu orice pre\u021b \u0219i cu orice mijloace?<\/a><\/p>\n
\n\u201eDar cine suntem noi ca s\u0103 facem schimb\u0103ri? \u0218tim noi ce s\u0103 facem?\u201d se \u00eentreba, retoric, o doamn\u0103 inspector din M.E.N. la o dezbatere public\u0103 pe teme educa\u021bionale. Ignoran\u021ba \u0219i pasivitatea nu au fost, nu sunt \u0219i nu vor fi instrumente ale progresului. Diriguitorii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului uit\u0103 prea des c\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103 transparen\u021ba, libertatea cuv\u00e2ntului \u0219i g\u00e2ndirea critic\u0103 sunt factori care pot determina schimb\u0103rile mult dorite de to\u021bi.<\/em>
\nSilviu Suli\u021b\u0103<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Nr.1 Suceava), \u00een: Fa\u021ba nepl\u0103cut\u0103 a educa\u021biei<\/a><\/p>\n
\n[…] vocea \u0219i t\u0103cerea apar ca resurse de comunicare strategic\u0103 adoptat\u0103 de protagoni\u0219ti \u00een func\u021bie de moment, interac\u021biune, context, audien\u021b\u0103. Apare \u00eens\u0103 situa\u021bia \u00een care cele dou\u0103 fenomene se manifest\u0103 rigid, impus am putea spune, f\u0103r\u0103 nicio posibilitatea de transformare sau schimbare.<\/em>
\nTeodora-Artemis Cristea<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Nr. 12 Miron Costin, Gala\u021bi), \u00een: Voce sau t\u0103cere, \u00een organiza\u021bia \u0219colar\u0103?!<\/a><\/p>\n
\nMarilena Trifan<\/a> (Gr\u0103dini\u021ba cu Program Prelungit Nr. 6, Buz\u0103u), \u00een: Ethosul \u00een gr\u0103dini\u0163a de copii, influen\u0163at de stilul managerial<\/a><\/p>\n
\nGabriela Popa<\/a> (Liceul Voievodul Mircea, T\u00e2rgovi\u0219te), \u00een: Metode interactive utilizate \u00een cadrul orelor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103<\/a><\/p>\n
\nLoreta Mois\u0103<\/a> (Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi, One\u0219ti), \u00een: Educa\u021bie pentru progres continuu<\/a><\/p>\n
\n\u020an ceea ce prive\u015fte tehnologia, selectarea instrumentelor cu care profesorii lucreaz\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru succesul lec\u0163iei. Importanta nu este integrarea \u00een predarea lec\u0163iei a celei mai noi tehnologii, ci adecvarea ei la con\u0163inutul prezentat.<\/em>
\nCarmen \u0218erb\u0103nescu<\/a> (\u0218coala Superioar\u0103 Comercial\u0103 N.Kretzulescu, Bucure\u015fti), \u00een: Profesorul \u2013 actor pe scena \u015fcolii<\/a><\/p>\n
\nFlorentina Stoian<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Nr. 10 Petre \u021au\u021bea, Gala\u021bi), \u00een: Textul liric \u2013 \u00eentre tradi\u021bionalism \u0219i modernism<\/a><\/p>\n
\n[…] nu pled\u0103m pentru utilizarea exclusiv\u0103 a instrumentelor clasice sau a celor alternative \u00een evaluarea elevilor, ci pentru o \u00eembinarea a acestora cu scopul de a ob\u021bine cele mai bune rezultate formative.<\/em>
\nCristina Tunegaru<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 nr. 1, Petr\u0103chioaia, Ilfov), \u00een:\u00a0Instrumente tradi\u021bionale \u0219i alternative de evaluare. Autoevaluarea<\/a><\/p>\n
\nMarilena Ifrosa<\/a> (Gr\u0103dini\u021ba cu Program Prelungit Nr. 56 Anastasia, Gala\u021bi), \u00een: Competen\u021bele sociale ale copilului pre\u0219colar<\/a><\/p>\n
\nCristina Loredana Cobzuc<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Nr. 3 Teodor B\u0103lan, Gura Humorului, Suceava), \u00een: Credin\u021be motiva\u021bionale, stare de bine \u0219i adaptare \u0219colar\u0103<\/a><\/p>\n
\nCamelia Mure\u0219anu<\/a> (Liceul Teoretic Mihail Kog\u0103lniceanu, Snagov, Ilfov), \u00een: Comunicarea, factorul esen\u021bial \u00een reu\u0219ita demersului educa\u021bional?<\/a><\/p>\n
\nCarmen Cristea<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Nr. 1, T\u00e2rgu Ocna, Bac\u0103u), \u00een: Provoc\u0103ri noi \u00een clasa de elevi<\/a><\/p>\n
\nLiviu Chifane<\/a> (Liceul cu Program Sportiv, Br\u0103ila), \u00een: Importan\u021ba dezvolt\u0103rii creativit\u0103\u021bii elevilor<\/a><\/p>\n
\nUnii profesori induc elevilor\u00a0<\/em>necesitatea lucrurilor sigure, prin obiceiul de a insista p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ob\u0163in r\u0103spunsul anticipat de ei, \u00een forma dorit\u0103.<\/em>
\nRaluca Toma<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Al.I.Cuza, Br\u0103ila), \u00een: Factorii ce pot bloca creativitatea elevilor<\/a><\/p>\n
\nDaniela Lavric<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Voitinel, Suceava), \u00een: Dezvoltarea emo\u021bional\u0103 la copii \u0219i tehnicile creative<\/a><\/p>\n
\nIndiscutabil, integrarea copiilor cu CES r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 de actualitate pentru orice profesor \u0219i \u021bine foarte mult de efortul personal al fiec\u0103rui cadru didactic \u00een parte.<\/em>
\nBeatrice Ionela Enache<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Al.Piru, M\u0103rgineni, Bac\u0103u), \u00een: Integrarea copiilor cu CES la orele de limbi str\u0103ine<\/a><\/p>\n
\nDiferen\u0163ele dintre copiii care provin din clase sociale diferite, din grupuri socioculturale diferite, care au acces la art\u0103, la c\u0103l\u0103torii, la media produc conturarea unor imagini despre sine diferite \u00een cadrul clasei de elevi. Rolul cadrului didactic este de a \u00eembina eficient aceste determin\u0103ri \u0219i de a crea \u00een clas\u0103 un climat favorabil dezvolt\u0103rii\u00a0tuturor elevilor.<\/em>
\nFlorina-Magdalena Onaga<\/a> (\u0218coala Primar\u0103 Casa Speran\u021bei, Timi\u0219oara), \u00een:\u00a0Imaginea de sine a elevului \u2013 construct psihosocial conturat \u00een \u0219coal\u0103<\/a><\/p>\n
\nGra\u021biela Vi\u0219an<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Mihai Viteazul, Bolde\u0219ti-Sc\u0103eni, Prahova), \u00een: Leg\u0103tura dintre limbaj \u015fi gradul de integrare social\u0103 a \u0219colarului mic<\/a><\/p>\n
\nDiana-Maria Beldiman<\/a> (\u0218coala Central\u0103, Bucure\u015fti), \u00een: Educa\u021bie intercultural\u0103 \u0219i jocuri tradi\u021bionale<\/a><\/p>\n
\nRaluca Bratu<\/a> (Gr\u0103dini\u021ba cu Program Prelungit Nr. 1, Foc\u0219ani), \u00een: Rolul literaturii \u00een via\u021ba elevului din ciclul primar<\/a><\/p>\n
\nCopilul \u021bine minte ce a\u021bi vorbit acum o lun\u0103, la ora de dirigen\u021bie, c\u00e2nd i-ai scos \u00een curtea \u0219colii \u0219i a\u021bi stat \u00eengr\u0103m\u0103di\u021bi pe o p\u0103tur\u0103. \u00ce\u021bi poveste\u0219te \u00een detaliu ce a\u021bi f\u0103cut acum jum\u0103tate de semestru, \u00een s\u00e2mb\u0103ta \u00een care a\u021bi cules gunoaie din parc. \u00ce\u0219i aminte\u0219te cum \u0219i-a f\u0103cut el list\u0103 de cump\u0103r\u0103turi \u0219i cum a organizat, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi colegi, serbarea de iarn\u0103. Toate activit\u0103\u021bile \u00een afara clasei, care \u00eel ajut\u0103 s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai realist, mai sigur pe el \u0219i mai puternic din punct de vedere emo\u021bional.<\/em>
\nAndra C\u00eer\u0219maru<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Nr. 31, Constan\u021ba), \u00een:\u00a0Form\u0103m sau deform\u0103m, aceasta-i \u00eentrebarea<\/a><\/p>\n
\nAstfel de activit\u0103\u021bi\u00a0 sunt infinit mai valoroase dec\u00e2t o vacan\u021b\u0103 \u00een care copilul are norm\u0103 de cinci pagini de exerci\u021bii pe zi.<\/em>
\nViorica M\u0103\u021bil\u0103-Parfeni<\/a> (Institu\u021bia Public\u0103 Liceul Teoretic Mihai Eminescu, B\u0103l\u021bi, R. Moldova), \u00een: Temele de vacan\u021b\u0103 \u2013 sunt ele justificate sau nu?<\/a><\/p>\n
\nUn dasc\u0103l al zilelor viitoare nu ar trebui s\u0103 se team\u0103 de provocare, are nevoie de deschidere \u015fi implicare, are nevoie de adaptare din mers c\u0103tre noile cerin\u0163e ale schimb\u0103rii. Prin propriul exemplu putem schimba atitudini, putem chema l\u00e2ng\u0103 noi oameni care-si reg\u0103sesc valorile \u00een ideile promovate de noi, iar r\u0103splata nu va \u00eent\u00e2rzia s\u0103 apar\u0103, pentru c\u0103 nimic nu te face mai bogat dec\u00e2t o privire cald\u0103 \u015fi mul\u0163umitoare a unui copil fericit.<\/em>
\nMariana Vizitiu<\/a> (\u0218coala Gimnazial\u0103 Ion Petrovici, Tecuci, Gala\u0163i), \u00een: \u0218coala p\u0103rin\u021bilor<\/a><\/p>\n
\nRevista \u201ciTeach: Experien\u021be didactice\u201d, articole din numerele 89-100. Online: http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/arhiva<\/a>
\nIstrate, O. (2016). Mozaic de experien\u021be didactice. Revista iTeach \u2013 o retrospectiv\u0103 \u00een fragmente. \u00cen: \u201eiTeach: Experien\u021be didactice\u201d, Nr. 64\/ decembrie 2016. Online: http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/experiente-didactice-revista-iteach-retrospectiva<\/a><\/p>\n