Analiza contrastiv\u0103 presupune compara\u021bia a dou\u0103 limbi \u00een contact, o compara\u021bie \u00eentre contrastele, divergen\u021bele sistematice. Opera\u021biile de echivalen\u021b\u0103 sunt tratate \u00een termenii sensului, formei \u015fi metalimbajului. Traduc\u0103torul specializat trebuie s\u0103 prelucreze materia primit\u0103 ca s\u0103 o redea nou\u0103, devenind \u00een acela\u015fi timp un adev\u0103rat creator.
\nLingvi\u015ftii \u015fi pedagogii au ajuns s\u0103 se intrebe despre o nou\u0103 metod\u0103 de predare \u015fi \u00eenv\u0103\u021bare a celor dou\u0103 limbi – limba francez\u0103 si limba rom\u00e2n\u0103 -, deoarece metodele vechi de acum aproape 25 de ani erau incapabile s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor situa\u021biei reale de comunicare, asigur\u00e2nd func\u021bionarea normal\u0103 a limbii. Acest fapt se petrecea din cauza tendin\u021bei de a izola dob\u00e2ndirea limbii str\u0103ine de folosirea limbii materne.
\n<\/p>\n
Experien\u021ba si reflec\u021bia ne-au dovedit totu\u015fi, nou\u0103, tuturor, c\u0103 urmele l\u0103sate de limba matern\u0103 sunt reale, profunde \u015fi durabile.<\/p>\n
Speciali\u015ftii au devenit rapid con\u015ftien\u021bi de faptul c\u0103 metoda de predare\u00a0 a unei limbi str\u0103ine care contest\u0103 importan\u021ba limbii materne este un e\u015fec sigur. Prin urmare, gra\u021bie speciali\u015ftilor didacticii limbilor vii se \u00eentrev\u0103d noi perspective, printre care \u015fi perspectiva contrastiv\u0103. Din reflec\u021bia comparativ\u0103 s-a n\u0103scut o ramur\u0103 a lingvisticii aplicate care se nume\u015fte analiza diferen\u021bial\u0103 sau contrastiv\u0103.<\/p>\n
Obiectul de studiu al analizei contrastive<\/strong><\/p>\n Compara\u021bia a doua limbi re\u021bine mai ales diferen\u021bele sau contrastele, ceea ce explic\u0103 \u015fi justific\u0103 termenii analizei contrastive care desemneaz\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 bran\u015f\u0103 a lingvisticii aplicate. In plus, cele doua limbi care se confrunt\u0103 \u00een procesul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii au un statut diferit : una este limba de baz\u0103 si cealalt\u0103 este limba \u021bint\u0103. Analiza constrastiv\u0103 caut\u0103 s\u0103 identifice divergen\u021bele, diferen\u021bele sistematice a celor dou\u0103 limbi, manifestate \u00een contact, pentru a identifica regulile de coresponden\u021b\u0103, foarte generale. \u00cen analiza contrastiv\u0103 se opereaz\u0103 cu o tripl\u0103 echivalen\u021b\u0103: de sens (traducere), de form\u0103 (structurare) \u015fi de nomenclatur\u0103 (metalimbaj). Compara\u021bia re\u021bine mai ales diferen\u021bele sau contrastele \u00eentre limbi: aceasta este ceea ce explic\u0103 terminologia \u00een mod general adoptat\u0103. Aceast\u0103 cuno\u015ftin\u021b\u0103 nu poate fi dob\u00e2ndit\u0103 dec\u00e2t printr-o compara\u021bie punct cu punct, \u00eengrijit\u0103 \u015fi sistematic\u0103. Noi numim aceasta analiz\u0103 diferen\u021bial\u0103, pentru c\u0103 ne intereseaz\u0103 doar elementele de contrast. (W.G. Moulton, apud J.P.Vinay, 1968 :707)<\/p>\n Analiz\u0103 contrastiv\u0103 \u0219i traducere<\/strong><\/p>\n Existen\u021ba unui text de plecare reprezint\u0103 terenul de \u00eent\u00e2lnire al analizei contrastive \u015fi al teoriei traducerii. \u00cen cazul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii unei limbi str\u0103ine, textul de plecare este latent, \u00een timp ce \u00een traducere, textul este actualizat. Traduc\u0103torul trebuie s\u0103 respecte textul actualizat pe care trebuie s\u0103 \u00eel transpun\u0103, dar acesta dispune de o anumit\u0103 libertate \u00een reorganizarea materialului. Exist\u0103 un raport foarte str\u00e2ns \u00eentre traducere \u015fi analiza contrastiv\u0103. Aceasta apare ca un mijloc mai sigur de a scoate traducerea didactic\u0103 din empirismul \u00eengust \u00een care ea risca s\u0103 se \u00eenchid\u0103 dac\u0103 se mul\u021bume\u015fte s\u0103 nu rezolve dec\u0103t aspecte particulare de punere \u00een echivalen\u021b\u0103.<\/p>\n O realitate \u00eentr-o limb\u0103 devine o alta c\u0103nd este tradus\u0103. Atunci c\u00e2nd traducem exist\u0103 totu\u015fi o pierdere. Pierderea este mai pu\u021bin important\u0103 \u00een textele \u015ftiin\u021bifice, deoarece exist\u0103 un soi de adecvare a conceptelor. Dar, \u00een cazul traducerii literare este vorba despre provocarea unei emo\u021bii. Un text are un num\u0103r de elemente menite s\u0103 modifice traducerea.<\/p>\n Traduc\u0103torul trebuie s\u0103 redea \u00een limba \u021bint\u0103 o reprezentare destul de diferit\u0103 a con\u021binutului textului de plecare. El trebuie s\u0103 reconstruiasc\u0103 un alt univers de referin\u021b\u0103. Textul de plecare este materia pe care acesta trebuie s\u0103 o prelucreze pentru a fabrica o nou\u0103 materie. \u00cen acest fel, traducatorul devine creator.<\/p>\n Trebuie deasemenea ad\u0103ugat c\u0103 fenomenul de interferen\u021b\u0103 provoac\u0103 distorsiuni, adic\u0103 diferen\u021be sistematice care sunt legate de diferen\u021bele care exist\u0103 la nivel lexical, al sintaxei \u015fi morfologic, precum: Exist\u0103 \u00een punerea \u00een ecua\u021bie ni\u015fte unit\u0103\u021bi lingvistice care \u021bin \u00een general de mai multe ordine de fapte. Bibliografie:<\/strong><\/em> Analiza contrastiv\u0103 presupune compara\u021bia a dou\u0103 limbi \u00een contact, o compara\u021bie \u00eentre contrastele, divergen\u021bele sistematice. Opera\u021biile de echivalen\u021b\u0103 sunt tratate \u00een termenii sensului, formei \u015fi metalimbajului. Traduc\u0103torul specializat trebuie s\u0103 prelucreze materia primit\u0103 ca s\u0103 o redea nou\u0103, devenind \u00een … Cite\u0219te continuarea
\n1. diferen\u021ba dintre genurile substantivelor
\n2. diferen\u021ba dintre diatezele verbelor
\n3.\u00a0 diferen\u021ba dintre regimuri [+_ tranzitiv
\n4. diferen\u021ba dintre opera\u021biile de pronominalizare ale verbelor care decurg din acestea
\n5. ordinea diferit\u0103 a constituen\u021bilor Grupului Nominal
\n6. problemele limbii \u021bint\u0103 (de exemplu, concordan\u021ba timpurilor, \u2018\u2019si\u2019\u2019 condi\u021bional, folosirea subjonctivului, ordinea cuvintelor \u00een fraz\u0103, constituen\u021bii de ordin obligatoriu ai frazei)
\n7. emfaza<\/p>\n
\na. ambiguitatea cuv\u00e2ntului \u00een limba de baz\u0103
\nb. organizarea lexical\u0103 a celor dou\u0103 limbi puse \u00een contact
\nc. restric\u021biile care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een proximitate (variante condi\u021bionate) sau la distan\u021b\u0103 (concordan\u021ba timpurilor)
\nd. cadrul sintactic \u00een care se \u00eenscriu heteronimele<\/p>\n
\n1. CRISTEA, Teodora (1977) \u00c9l\u00e9ments de grammaire contrastive<\/em>. Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti.
\n2. CRISTEA, Teodora, CUNI\u0162\u0102, Alexandra (1986) Modalit\u00e9s d\u2019\u00e9nonciation et contrastivit\u00e9<\/em>. Universitatea din Bucure\u015fti, Facultatea de Limbi si Literaturi Str\u0103ine, Bucure\u015fti.
\n3. CRISTEA, Teodora (2001) Structures signifiantes et relations s\u00e9mantiques en fran\u00e7ais contemporain<\/em>. Editura\u00a0 Funda\u021biei Rom\u00e2nia de M\u00e2ine, Bucure\u015fti.
\n4. CRISTEA, Teodora (1998) Strat\u00e9gies de la traduction<\/em>. Editura\u00a0 Funda\u021biei Rom\u00e2nia de M\u00e2ine, Bucure\u015fti.
\n5. GARDES-TAMINE, Jo\u00eblle (2004) La grammaire. Phonologie, morphologie, lexicologie<\/em>. Armand Colin, a treia edi\u021bie, Paris.
\n6. RIEGEL, R, PELLAT, J.-CH., RIOUL,R. (1996) Grammaire m\u00e9thodique du fran\u00e7ais<\/em>. P. U. F., Paris.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"