Limbajul vizual transmite mesaj \u0219i emo\u021bie, utiliz\u00e2nd un anumit cod, doar c\u0103 o face \u00een mod diferit fa\u021b\u0103 de cel oral sau scris. \u00cen acela\u0219i timp, imaginea pe care un elev o creeaz\u0103 este, indirect, o imagine a sinelui, contribuind la exprimarea de sine \u0219i la autocunoa\u0219tere, deopotriv\u0103. Atunci c\u00e2nd profesorul le transmite elevilor no\u021biuni despre elementele limbajului plastic, \u00eei ajut\u0103, de fapt, s\u0103 cunoasc\u0103 noi modalit\u0103\u021bi de exprimare a sinelui. Profesorul poate face aceasta prin activit\u0103\u021bi interdisciplinare, care sunt antrenante \u0219i care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 creativ\u0103 \u0219i relaxat\u0103.<\/p>\n
\u00centr-o lume \u00een care imaginea c\u00e2\u0219tig\u0103 teren fa\u021b\u0103 de cuv\u00e2ntul scris, e nevoie de o clarificare a ideilor \u0219i de o echilibrare a argumentelor ce favorizeaz\u0103 un tip de comunicare sau altul. \u00cen primul r\u00e2nd, comunicarea verbal\u0103 reprezint\u0103 transmiterea unui mesaj utiliz\u00e2nd cuv\u00e2ntul (scris sau rostit), \u00een timp ce comunicarea vizual\u0103 folose\u0219te drept suport imaginea. De\u0219i pare a fi mai puternic\u0103 dec\u00e2t comunicarea verbal\u0103, cea vizual\u0103 se folose\u0219te, de fapt, de aceea\u0219i \u201epoveste\u201d pe care o poate transmite cuv\u00e2ntul, doar c\u0103 o face mult mai repede. Acesta este motivul pentru care re\u021binem mai u\u0219or imagini, \u00een locul cuvintelor. Dac\u0103 scrierea \u00eenlocuie\u0219te obiectul \u00een absen\u021ba acestuia, imaginea supline\u0219te par\u021bial lipsa obiectului. \u00cen acela\u0219i timp, cuv\u00e2ntul are tendin\u021ba de a evoca lucruri trecute, \u00een timp ce imaginea comunic\u0103 despre \u201eaici\u201d \u0219i \u201eacum\u201d.<\/p>\n
Totu\u0219i, nu diferen\u021bele dintre cele dou\u0103 tipuri de limbaje ne intereseaz\u0103 \u00een mod deosebit, ci mai ales faptul c\u0103 ambele transmit, odat\u0103 cu mesajul, emo\u021bii. De asemenea, ambele necesit\u0103 cunoa\u0219terea unui cod, a\u0219a cum ambele se pot ajuta reciproc \u00een decodarea semnifica\u021biilor: despre o imagine comunic\u0103m utiliz\u00e2nd limbajul oral sau scris, la fel cum putem sus\u021bine o comunicare oral\u0103 sau scris\u0103 utiliz\u00e2nd imagini. Trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem, \u00eens\u0103, limitele pe care aceast\u0103 reciprocitate le presupune: exist\u0103 imagini care nu pot fi descrise \u00een cuvinte, la fel cum exist\u0103 cuvinte ce nu pot surprinde total o imagine. \u00cen acela\u0219i timp, ambele tipuri de comunicare sunt crea\u021bii ale fiin\u021bei umane \u00eenzestrate cu talent, dar care, f\u0103r\u0103 voin\u021b\u0103, efort sau munc\u0103, nu ar putea produce art\u0103.<\/p>\n
\u00cen acest context, familiarizarea elevilor cu lucr\u0103ri ce con\u021bin aceste tipuri de comunicare este deosebit de important\u0103. Este vorba, aici, despre lucr\u0103ri ca cele ale marilor pictori sau scriitori, dar \u0219i de lucr\u0103ri care \u00eembin\u0103 fericit scrisul \u0219i imaginea. Astfel, elevii pot fi solicita\u021bi s\u0103 observe modul \u00een care au fost alese anumite crea\u021bii plastice ca exemplific\u0103ri pentru anumite mesaje, dar \u0219i a\u0219ezarea lor \u00een pagin\u0103, \u00een produse ca: articole de ziar, revist\u0103, benzi desenate, c\u0103r\u021bi de pove\u0219ti, dar \u0219i \u00een \u00eenregistr\u0103ri video, de tipul reclamelor. Pornind de la sesizarea acestor aspecte, elevii vor trece u\u0219or apoi c\u0103tre observarea \u0219i interpretarea rolului pe care-l au culorile, contrastele sau armoniile din imagini \u0219i, \u00een general, vor descoperi importan\u021ba pe care aspectul lucr\u0103rii o confer\u0103 mesajului acesteia. Vor descoperi, de asemenea, c\u0103 m\u0103rimea scrisului adaug\u0103 sens acestuia, a\u0219a cum o fac orientarea, culoarea sau pozi\u021bia ocupat\u0103 de scris pe o pagin\u0103, dar \u0219i contrastul dintre culoarea fondului \u0219i cea a scrisului. Vor putea apoi face diferen\u021ba \u00eentre c\u00e2t de personal este scrisul de m\u00e2n\u0103 \u00eentr-o felicitare, de exemplu, \u00een compara\u021bie cu felicit\u0103rile electronice. Ar putea chiar s\u0103 afle cum scrisul de m\u00e2n\u0103 transmite informa\u021bii despre personalitatea celui care \u00eel aplic\u0103 \u0219i cum acesta poate transmite emo\u021bie.<\/p>\n
Nu trebuie ignorat faptul c\u0103 imaginea, ca \u0219i scrisul de altfel, se pot constitui \u00een modalit\u0103\u021bi de cunoa\u0219tere a sinelui, prin aceea c\u0103 transfigureaz\u0103 artistic realitatea p\u00e2n\u0103 la a oferi o imagine uneori perfec\u021bionat\u0103 a acesteia, deschiz\u00e2nd noi perspective asupra lumii \u0219i a vie\u021bii \u0219i, deci, asupra propriului sine. De cele mai multe ori, atunci c\u00e2nd semnifica\u021bia unui produs artistic este decriptat\u0103, se produce, de fapt, autocunoa\u0219terea. \u00cen ceea ce prive\u0219te mediul \u0219colar, sigur c\u0103 profesorul \u00eei conduce pe elevi, la \u00eenceput, c\u0103tre observarea produsului artistic \u0219i descrierea acestuia. Pasul urm\u0103tor este, \u00eens\u0103, la fel de important: elevii vor descifra ce semnifica\u021bii con\u021bine acest produs, fie c\u0103 la baza lui st\u0103 imaginea, fie c\u0103 este vorba de cuv\u00e2nt. De asemenea, elevii pot fi ghida\u021bi c\u0103tre compara\u021bii \u00eentre produsele artistice, ale aceluia\u0219i autor sau ale unor autori diferi\u021bi.<\/p>\n
Raportarea unor asemenea produse la cultur\u0103, \u00een general, este pasul final, accesibil \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 elevilor, dar pe care e bine s\u0103-l fac\u0103 profesorul, fie \u0219i numai din punct de vedere expozitiv, pentru a oferi elevilor s\u0103i repere valide.<\/p>\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce elevii deprind \u0219i aplic\u0103 no\u021biunile teoretice, cum sunt cele referitoare la elementele de limbaj plastic, ei le vor descoperi avantajele \u0219i limitele, prob\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, importan\u021ba pe care o are talentul, al\u0103turi de exerci\u021biul sus\u021binut. Astfel, elevii vor dob\u00e2ndi cuno\u0219tin\u021be cu privire la materiale de lucru, puncte, linii, pete, culori, perspective valorice sau cromatice, moduri de dispunere a culorii, valora\u021bii, propor\u021bii, ritm, compozi\u021bii. \u00cens\u0103 ceea ce conteaz\u0103 din punctul de vedere al form\u0103rii de competen\u021be este raportarea acestor no\u021biuni la accesarea unui spirit critic, analitic \u0219i creativ\u00a0 deopotriv\u0103.<\/p>\n
\u00cen acest demers, sunt extrem de utile activit\u0103\u021bile interdisciplinare, precum:<\/p>\n
Aceste tipuri de activit\u0103\u021bi nu sunt numai interactive, ci \u0219i extrem de antrenante pentru elevi, solicit\u00e2ndu-le acestora curiozitatea \u0219i creativitatea \u00een acela\u0219i timp. Un aspect extrem de important este acela c\u0103 atmosfera de lucru este una relaxat\u0103 \u0219i motivant\u0103.<\/p>\n
At\u00e2t timp c\u00e2t profesorul este preocupat de modul \u00een care alege s\u0103 lucreze cu elevii s\u0103i, alege, de fapt, s\u0103-i responsabilizeze pe ace\u0219tia \u0219i s\u0103-i determine s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 talentul \u0219i creativitatea \u00een favoarea exprim\u0103rii de sine, c\u0103ci \u201eimaginea constituie oglinda vie\u021bii spiritului, \u00eendemn la g\u00e2ndirea profund\u0103 \u015fi o garan\u021bie a sensului c\u00e2nd ofer\u0103 prilej de reflec\u021bie\u201d (Elena Abudan, \u201eComunicare vizual\u0103\u201d, \u00een academia.edu\/20415712<\/a> \/ Comunicare_Vizuala, accesat pe 19.01.2020).<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Limbajul vizual transmite mesaj \u0219i emo\u021bie, utiliz\u00e2nd un anumit cod, doar c\u0103 o face \u00een mod diferit fa\u021b\u0103 de cel oral sau scris. \u00cen acela\u0219i timp, imaginea pe care un elev o creeaz\u0103 este, indirect, o imagine a sinelui, contribuind … Cite\u0219te continuarea