Plecarea p\u0103rin\u021bilor la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate afecteaz\u0103 starea emo\u021bional\u0103 a copilului de v\u00e2rst\u0103 pre\u0219colar\u0103 \u0219i \u0219colar\u0103 mic\u0103, av\u00e2nd un impact asupra dezvolt\u0103rii acestuia. Triste\u021bea, sentimentul de abandon, comportamentul agresiv \u0219i sc\u0103derea rezultatelor \u0219colare se num\u0103r\u0103 printre principalele simptome psihologice \u00eent\u00e2lnite la copiii ai c\u0103ror p\u0103rin\u021bi se afl\u0103 la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Implicarea acestor copii \u00een activit\u0103\u021bi cu caracter socio-emo\u021bional conduce la o \u00eembunat\u0103\u021bire semnificativ\u0103 a gradului de adaptare \u0219i capacitate social\u0103, de integrare socio-afectiv\u0103, precum \u0219i a autocontrolului acestora. <\/p>\n
Una dintre caracteristicile specifice v\u00e2rstei pre\u0219colare \u0219i \u0219colare mici este dezvoltarea semnificativ\u0103 at\u00e2t pe plan fizic \u0219i cognitiv, c\u00e2t \u0219i pe plan socio-emo\u021bional. Cercet\u0103rile din domeniul psihologiei au dovedit c\u0103 dezvoltarea socio-emo\u021bional\u0103 a copiilor, capacitatea de recunoa\u0219tere, con\u0219tientizare \u0219i de gestionare a emo\u021biilor, precum \u0219i capacitatea de a rela\u021biona cu cei din jur este la fel de important\u0103 precum dezvoltarea intelectual\u0103 \u0219i fizic\u0103.<\/p>\n
Tema acestui studiu vizeaz\u0103 rolul activit\u0103\u021bilor socio-emo\u021bionale \u00een ameliorarea comportamentului agresiv al copiilor de v\u00e2rst\u0103 pre\u0219colar\u0103 \u0219i \u0219colar\u0103 mic\u0103 care au p\u0103rin\u021bii pleca\u021bi la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
\u201eIndiferent de v\u00e2rst\u0103, majoritatea copiilor ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i pleac\u0103 la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate resimt aceast\u0103 situa\u0163ie ca pe un abandon. Riscul psihologic nu const\u0103 \u00een \u201dabandonul\u201d \u00een sine, ci \u00een modul \u00een care copiii reu\u015fesc s\u0103 integreze aceast\u0103 experien\u0163\u0103 traumatizant\u0103 \u00een povestea vie\u0163ii lor. \u00cen general, copiii ajung la dou\u0103 concluzii negative: ei nu sunt importan\u0163i ca persoane, nu sunt vrednici de a fi iubi\u0163i, iar ceilal\u0163i nu sunt de \u00eencredere \u015fi exist\u0103 mereu pericolul de a fi p\u0103r\u0103si\u0163i<\/em>\u201d, spun reprezentan\u0163ii Asocia\u0163iei Salva\u0163i Copiii. Efectele abandonului sunt profunde \u015fi nefaste, put\u00e2nd \u00eenso\u0163i individul de-a lungul \u00eentregii sale vie\u0163i, din acest motiv este important\u0103 identificarea \u015fi tratarea problemelor emo\u021bionale ap\u0103rute \u00een asemenea situa\u021bii.<\/p>\n Subiec\u021bii studiului sunt doi fra\u021bi, unul de v\u00e2rst\u0103 pre\u0219colar\u0103 ( 6 ani) \u0219i cel\u0103lalt de v\u00e2rst\u0103 \u0219colar\u0103 mic\u0103 ( 8 ani). Datorit\u0103 situa\u021biei materiale precare a familiei , p\u0103rin\u021bii au decis s\u0103 plece din \u0163ar\u0103, la munc\u0103 \u00een Italia. Copiii locuiesc \u00eempreun\u0103 cu bunicii din partea mamei, fiind crescu\u021bi de la plecarea p\u0103rin\u021bilor, \u00een urm\u0103 cu trei ani. \u00cen tot acest timp cei doi copii \u0219i-a v\u0103zut p\u0103rin\u021bii o singur\u0103 dat\u0103, c\u00e2nd ace\u0219tia au venit \u00een \u021bar\u0103, pentru dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.\u00a0 Chiar dac\u0103 se afl\u0103 \u00een grija bunicilor de mai bine de 3 ani, ace\u0219tia nu au autoritate asupra copiilor.<\/p>\n Copiii de\u015fi f\u0103r\u0103 probleme fizice \u015fi psihice, \u00eent\u00e2mpin\u0103 unele greut\u0103\u0163i \u00een a face fa\u0163\u0103 cerin\u0163elor \u0219colii, respective a gr\u0103dini\u021bei. Datorit\u0103 faptului c\u0103 p\u0103rin\u0163ii i-au l\u0103sat \u00een grija bunicilor spre a-i cre\u015fte, ace\u0219tia au profitat de lipsa de autoritate a bunicilor \u015fi ca urmare au \u00eenceput s\u0103 manifeste un comportament agresiv, comportament care se manifest\u0103 \u00een mod special \u00een colectivitate, la \u0219coal\u0103 \u0219i la gr\u0103dini\u021b\u0103 (alterca\u0163ii, injurii, ne\u00eendeplinirea unor sarcini, distrag aten\u0163ia colegilor).<\/p>\n Evaluarea ini\u021bial\u0103 \u0219i final\u0103 au constat \u00een determinarea gradului de sociabilitate \u0219i de autocontrol al copiilor, prin utilizarea fi\u0219ei de apreciere a sociabilit\u0103\u021bii \u0219i a testului Marshmallow. Fi\u0219a de apreciere a sociabilit\u0103\u0163ii a fost elaborat\u0103 dup\u0103 \u201eFi\u015fa de cunoa\u015ftere \u015fi evaluare a copilului\u201d prezentat\u0103 de c\u0103tre E. Verza \u015fi F.E.Verza (1994) , fiind construit\u0103 pe trei dimensiuni ale sociabilit\u0103\u0163ii ce vizeaz\u0103 aspecte legate de: adaptarea social\u0103, capacitatea social\u0103 \u015fi integrarea socio-afectiv\u0103. Scopul aplic\u0103rii \u015fi complet\u0103rii fi\u015fei de apreciere a sociabilit\u0103\u0163ii a fost de a surprinde gradul \u015fi formele de manifestare a sociabilit\u0103\u0163ii . Am ales s\u0103 pun \u00een practic\u0103 Testul Marshmallow plec\u00e2nd de la premisa c\u0103 pre\u0219colarii\/ \u0219colarii mici ai c\u0103ror p\u0103rin\u021bi sunt pleca\u021bi la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au o capacitate mai sc\u0103zut\u0103\u00a0 de reglare emo\u021bional\u0103 ( ab\u0163inere \u015fi autocontrol) dec\u00e2t copiii care cresc al\u0103turi de p\u0103rin\u021bii lor. Astfel am \u00eentocmit o gril\u0103 cu itemi \u0219i am stabilit grade de estima\u021bii \u00een cifre, raportate la diferite intervale de timp.<\/p>\n \u00centre cele dou\u0103 evalu\u0103ri copiii au fost inclu\u0219i \u00eentr-un program educa\u021bional axat pe activit\u0103\u021bi cu caracter socio-emo\u021bional. Activit\u0103\u021bile s-a derulat pe parcursul a zece s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, cuprinz\u00e2nd pove\u0219ti terapeutice, jocuri de rol, activit\u0103\u021bi de modelare, precum \u0219i exerci\u021bii de dezvoltare a autocontrolului, prin creerea de situa\u021bii \u00een care copiii s\u0103 am\u00e2ne o activitate dorit\u0103, \u00een favoarea alteia, pentru un timp bine stabilit.<\/p>\n \u00cen urma observa\u021biilor privind sociabilitatea copiilor s-au identificat valori sc\u0103zute, aproape de valoarea minim\u0103 teoretic\u0103 (16 pct.) la \u00eenceputul studiului, \u00eenregistr\u00e2ndu-se o ridicare a gradului de sociabilitate la finalizarea programului educa\u021bional, ating\u00e2nd valoarea medie teoretic\u0103 (36 pct.).<\/p>\n Acela\u0219i lucru s-a observant \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te rezultatul testului Marshmallow. Dac\u0103 la \u00eenceputul studiului gradul de autocontrol al copiilor se situa sub 1 minut, \u00een urma parcurgerii programului educa\u021bional s-a observant o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a gadului de autocontrol, ating\u00e2nd intervalul 5-10 minute.<\/p>\n Din studiul efectuat reiese limpede importan\u0163a unui program educa\u021bional centrat pe dezvoltarea socio-emo\u021bional\u0103 a copiilor, \u00een ameliorarea comportamentului agresiv. Rezultatele activit\u0103\u0163ilor\u00a0 cu caracter socio-emo\u021bional desf\u0103\u015furate cu copiii pot consta \u00een faptul c\u0103 ace\u015ftia \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 rela\u021bioneze unii cu al\u021bii, s\u0103-\u015fi respecte propriile sentimente, s\u0103 se apere cunosc\u00e2ndu-\u015fi drepturile \u015fi s\u0103 vorbeasc\u0103 despre situa\u0163iile problem\u0103 celor din jurul s\u0103u.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Plecarea p\u0103rin\u021bilor la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate afecteaz\u0103 starea emo\u021bional\u0103 a copilului de v\u00e2rst\u0103 pre\u0219colar\u0103 \u0219i \u0219colar\u0103 mic\u0103, av\u00e2nd un impact asupra dezvolt\u0103rii acestuia. Triste\u021bea, sentimentul de abandon, comportamentul agresiv \u0219i sc\u0103derea rezultatelor \u0219colare se num\u0103r\u0103 printre principalele simptome psihologice \u00eent\u00e2lnite … Cite\u0219te continuarea
\n1) Baban, A. (2010). Consiliere educa\u0163ional\u0103- Ghid metodologic pentru orele de dirigen\u0163ie \u015fi consiliere,Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca.
\n2) Debarbieux, E. (1996). Violen\u021ba \u00een \u0219coal\u0103- o provocare mondial\u0103?, Editura Institutul European, Bucure\u0219ti.
\n3) En\u0103chescu, C. (2007). Tratat de psihanaliz\u0103 \u015fi psihoterapie, Editura Polirom, Ia\u015fi.
\n4) Goleman, D. (2008). Inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103, Editura Curtea veche, Bucure\u015fti.
\n5) Revista de Asisten\u0163\u0103 social\u0103, nr.1 (2003) – articolul \u201eAbuzul \u015fi neglijarea copilului \u00een familie\u201d.<\/p>\n