{"id":9219,"date":"2020-02-01T18:28:13","date_gmt":"2020-02-01T16:28:13","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=9219"},"modified":"2020-02-09T11:09:11","modified_gmt":"2020-02-09T09:09:11","slug":"principalele-tendinte-manifestate-in-planul-metodologiei-didactice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/principalele-tendinte-manifestate-in-planul-metodologiei-didactice","title":{"rendered":"Principalele tendin\u021be manifestate \u00een planul metodologiei didactice"},"content":{"rendered":"<p>Activitatea didactic\u0103 se prezint\u0103 ca un demers multilateral, ca o ac\u0163iune de dezvoltare a fiin\u0163ei umane, iar \u00eendeplinirea sa are loc \u00een situa\u0163ii specifice \u00een care influen\u0163a profesorului, orientat\u0103 c\u0103tre dob\u00e2ndirea unei schimb\u0103ri \u00een preg\u0103tirea elevului este sprijinit\u0103 de ac\u0163iunea personal\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are a acestuia. De aceea, tot ce realizeaz\u0103 cadrul didactic, ca influen\u0163\u0103 exterioar\u0103, nu se reflect\u0103 imediat asupra progresului elevului, ci devine un factor condi\u0163ionat de o schimbare doar atunci c\u00e2nd reu\u015fe\u015fte s\u0103 implice \u0219colarul \u00eentr-un demers intelectual, \u00eentr-o demonstra\u021bie volitiv\u0103 sau \u00eentr-o manifestare afectiv\u0103. \u00cen scopul \u00eendeplinirii unor finalita\u0163i educative, adaptarea metodelor didactice la caracteristica principal\u0103 a interven\u021biei \u00eei revine cadrului didactic. <!--more--><\/p>\n<p>Ultimii ani au\u00a0 relevat un interes crescut\u00a0 pentru metodele activ-participative. Acesta\u00a0 este n\u0103scut\u00a0 de actuala orientare a \u015fcolii c\u0103tre noi idealuri \u015fi con\u0163inuturi, c\u0103tre noi oportunit\u0103\u0163i de cunoa\u015ftere \u015fi operare (Cerghit, I.; Radu, I. T.; Popescu, E; Vl\u0103sceanu, L., 1991). \u00cen acest sens se remarc\u0103 nevoie acut\u0103 de a instrui copiii pentru un parcurs ulterior\u00a0 activ \u015fi creativ, pentru o\u00a0 mai puternic\u0103 implicare \u00een\u00a0 solu\u0163ionarea diverselor dificult\u0103\u0163i ale vie\u0163ii.<\/p>\n<p>Grija pentru utilizarea\u00a0 unor metode moderne \u00eenso\u0163e\u015fte \u00een continuare tradi\u0163iile anterioare ale \u015fcolii active, care avansa opinia de efort psihic \u015fi fizic, rezultat din \u00eembinarea\u00a0 str\u00e2ns\u0103 a g\u00e2ndirii \u015fi ac\u0163iunii, a opera\u0163ilor intelectuale \u015fi a\u00a0 practicii. Didactica modern\u0103, \u00eens\u0103, accentueaz\u0103 atitudinea activ\u0103 a \u015fcolarului\u00a0 provenit\u0103 din\u00a0 ini\u0163iativ\u0103 proprie, iar mediul \u015fcolar are menirea de a-i dezvolta elevului interesul de a descoperi, de a observa \u015fi motiva, de a cerceta\u00a0 \u015fi a construi,de a examina, de a inova \u015fi crea etc. (idem).<\/p>\n<p>Metodele de formare \u015fi educa\u0163ie urm\u0103resc at\u00e2t forma de comunicare \u015fi de dob\u00e2ndire a unor con\u0163inuturi \u015fi valori morale, precum \u015fi formarea comportamentului, a priceperilor, a deprinderilor \u015fi a unor atitudini, dar \u015fi a felului \u00een care se formeaz\u0103 unele competen\u0163e intelectuale \u015fi suflete\u015fti. De asemenea, metodele presupun \u015fi verificarea gradului de \u00eensu\u015fire a cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi crearea de abilit\u0103\u0163i. De aici putem concluziona c\u0103 metodele sus\u0163in atingerea unor obiective de cunoa\u015ftere, de \u00eenv\u0103\u0163are (dob\u00e2ndirea unor cuno\u015ftin\u0163e, \u00eendem\u00e2n\u0103ri, capacit\u0103\u0163i, calit\u0103\u0163i morale) \u015fi formative (de formare a atitudinilor \u015fi modelarea\u00a0 tr\u0103s\u0103turilor de caracter).<\/p>\n<p>Folosirea cu succes a metodelor, \u020bn orele de curs, presupune o temeinic\u0103 st\u0103p\u00e2nire a domeniului teoretic al acestei teme, o utilizare minim\u0103 anterioar\u0103 \u015fi inserarea potrivit\u0103 \u020bn demersul didactic, \u020bn corela\u0163ie cu metodele tradi\u0163ionale. Aceast\u0103 modalitate de abordare didactic\u0103 \u00eel preface pe \u015fcolar\u00a0 \u020bntr-un actor, direct angajat \u020bn procesul de \u020bnv\u01ce\u0163are, gata s\u01ce dob\u00e2ndeasc\u0103\u00a0 printr-un efort propriu cuno\u015ftin\u0163ele necesare, o implicare maxim\u0103 a min\u0163ii, antren\u00e2ndu-l \u020bn leg\u0103tur\u0103 cu sarcinile date.\u00a0 cu situa\u0163ia de \u020bnv\u01ce\u0163are \u020bn care este antrenat,\u00a0 Elevul devine astfel un element activ al propriei evolu\u0163ii ca rezultat al situa\u0163iei de \u00eenv\u0103\u0163are la care el este supus.<\/p>\n<p>Formarea competen\u0163elor presupune utilizarea unei metodologii de lucru active, rela\u0163ionale, care s\u0103 declan\u015feze o ac\u0163iune complex\u0103, nu doar din punct de vedere intelectual, ci \u015fi comportamental, cu urm\u0103ri \u00een ansamblul strategiilor utilizate.<\/p>\n<p>Strategia didactic\u0103 reprezint\u0103 o modalitate de abordare a instruirii, de \u00eembinare optim\u0103 a mijloacelor cu metodele didactice, \u015fi cu modalit\u0103\u0163ile de organizare incluse \u00een procesul instructiv-educativ, pentru a viza \u00eendeplinirea unor obiective. Alegerea unei strategii presupune stabilirea unei modalit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een situa\u0163ii optime. \u0162in\u00e2nd cont de strategia didactic\u0103 abordat\u0103, cadrul didactic g\u0103se\u015fte \u015fi asociaz\u0103 acele ac\u0163iuni pe care \u015fcolarul trebuie s\u0103 le realizeze opera\u0163ional \u015fi mental, pentru dob\u00e2ndirea achizi\u0163iilor dorite.<\/p>\n<p>Putem identifica o suit\u0103 de nevoi spre care ar trebui s\u0103 avanseze metodele instructiv-educative.<\/p>\n<ul>\n<li>aplicarea practic\u0103 a noilor metode \u015fi procedee instructive care s\u0103 rezolve potrivit recentele contexte de \u00eenv\u0103\u0163are la care particip\u0103 elevul; \u00eembog\u0103\u0163irea cantitativ\u0103 a metodelor, prin ajustarea includerea \u015fi unora nespecifice, din alte domenii, dar care pot clarifica multumitor unele exigen\u0163e (brainstormingul);\u00a0 nu este recomandat\u0103 \u00eentotdeauna folosirea lor \u00een exces;<\/li>\n<li>amplificarea folosirii \u00eembin\u0103rilor metodologice prin succesiunea unor \u00eensu\u015firi; abandonarea unei metode predominante \u00een avantajul unei diversit\u0103\u0163i metodologice, care s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutorul cerin\u0163elor elevilor \u015fi care s\u0103 fie adaptate continuu la nevoia lor de \u00eenv\u0103\u0163are;<\/li>\n<li>utilizarea frecvent\u0103 a unor metode moderne, prin implicarea direct\u0103 a sistemelor cognitive \u015fi opera\u0163ionale ale \u015fcolarilor \u015fi prin solicitarea unor\u00a0 metode pasive doar atunci c\u00e2nd e necesar;<\/li>\n<li>optimizarea metodologiei prin inserarea unor materiale didactice recomandabile care aduc un plus de autenticitate \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea actului de\u00a0 predare-\u00eenv\u0103\u0163are; asta nu implic\u0103 doar includerea unui mijloc de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, oric\u00e2t de potrivit ar fi acesta, ci o preg\u0103tire prealabil\u0103 din punct de vedere metodologic;<\/li>\n<li>folosirea frecvent\u0103 a unor metode care solicit\u0103 elementele de rela\u0163ie ale procesului didactic, respectiv comunicarea dintre profesor \u015fi elevi sau \u00eentre elevii aceleia\u015fi clase; sus\u0163inerea dreptului \u015fcolarului de a deprinde con\u0163inuturi prin cooperare cu ceilal\u0163i colegi;<\/li>\n<li>\u00eent\u0103rirea valorii formativ-educative a metodelor didactice; \u00eencurajarea metodelor de solu\u0163ionare a problemelor; cultivarea metodelor de autoeduca\u0163ie continu\u0103; prezentarea unei metodologii care s\u0103-i \u00eendrume pe \u015fcolari spre scopul stabilit, adaptarea metodelor la\u00a0 contextul realit\u0103\u0163ii \u00eenconjur\u0103toare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Metodele moderne de instruire accentueaz\u0103 interdependen\u0163a rela\u0163ional\u0103\u00a0 care se stabile\u015fte \u00eentre elevi \u015fi cadrul didactic \u00een procesul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Copiii reu\u015fesc s\u0103 asculte, s\u0103 colaboreze, s\u0103 se exteriorizeze \u00een situa\u0163ii multiple, \u00ee\u015fi atribuie responsabilit\u0103\u0163i \u015fi ipostaze \u00een care se pot cunoa\u015fte pe sine. Lucrul pe\u00a0 grupe devine o necesitate a \u015fcolii contemporane\u00a0 \u015fi este o modalitate de sprijinire a elevilor pentru a\u00a0 trece de probele unde este nevoie de formarea\u00a0 deprinderilor de munc\u0103 \u00een echip\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Activitatea didactic\u0103 se prezint\u0103 ca un demers multilateral, ca o ac\u0163iune de dezvoltare a fiin\u0163ei umane, iar \u00eendeplinirea sa are loc \u00een situa\u0163ii specifice \u00een care influen\u0163a profesorului, orientat\u0103 c\u0103tre dob\u00e2ndirea unei schimb\u0103ri \u00een preg\u0103tirea elevului este sprijinit\u0103 de ac\u0163iunea &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/principalele-tendinte-manifestate-in-planul-metodologiei-didactice\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[778,1061],"tags":[1070],"class_list":["post-9219","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-metode-didactice","category-strategii-didactice","tag-roxana-patriche"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9219","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9219"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9219\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9242,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9219\/revisions\/9242"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}