Articolul vizeaz\u0103 integrarea artelor vizuale \u00een orele de literatur\u0103. Am prezentat func\u021biile didactice ale crea\u021biilor plastice. Acestea sunt folosite at\u00e2t \u00een \u00eenv\u0103\u021barea, c\u00e2t \u0219i \u00een receptarea \u0219i \u00een redactarea de text. Am urm\u0103rit formarea conceptelor \u0219i a no\u021biunilor de teorie \u0219i de istorie literar\u0103. La acest nivel, crea\u021biile plastice pot avea unul dintre urm\u0103toarele roluri: de a structura sau de a fixa constructele teoretice vizate \u0219i de a extinde sau de a aprofunda \u00een\u021belegerea conceptului (umanism, simbolism etc). <\/p>\n
\u00cen societatea rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103, interdisciplinaritatea devine o condi\u021bie obligatorie a procesului nostru didactic, menit s\u0103 produc\u0103 oameni educa\u021bi complet. Avantajele interdisciplinarit\u0103\u021bii sunt multiple: garanteaz\u0103 o viziune plural\u0103 \u0219i dinamic\u0103 asupra \u0219tiin\u021belor, \u00een concordan\u021b\u0103 cu fenomenele reale; ofer\u0103 imaginea domeniilor de cunoa\u0219tere permanent dispuse la complet\u0103ri; valorific\u0103 informa\u021bii \u0219i abilit\u0103\u021bi dob\u00e2ndite de elevi pe alte filiere dec\u00e2t cea \u0219colar\u0103.<\/p>\n
Julia Kristeva a teoretizat conceptul de intertextualitate pornind de la no\u021biunea de deschidere:\u201dCeea ce d\u0103 sens textului este deschiderea lui spre alte coduri, alte semne, ceea ce d\u0103 via\u021b\u0103 este intertextualul.\u201d Un mod de a conferi deschidere \u0219i via\u021b\u0103 muncii noastre educa\u021bionale este exerci\u021biul interdisciplinar. Totu\u0219i, realitatea ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 el nu se poate aplica nici permanent \u0219i nici pretutindeni, din motive multiple. Dar utilizarea lui este posibil\u0103 \u0219i chiar necesar\u0103. Astfel, g\u0103sirea unui limbaj comun \u00eentre diferite domenii de cunoa\u0219tere va fi util\u0103 \u0219i pentru elevi \u0219i pentru profesori, ca beneficiari imedia\u021bi ai demersului creativ.<\/p>\n
Abordarea de fa\u021b\u0103 circumscrie problema integr\u0103rii artelor vizuale \u00een orele de literatur\u0103 \u0219i are, ca punct de plecare, dialogul dintre cuv\u00e2nt \u0219i imagine. Func\u021biile didactice ale crea\u021biilor plastice\/vizuale sunt multiple \u0219i vizeaz\u0103 at\u00e2t \u00eenv\u0103\u021barea, c\u00e2t \u0219i receptarea \u0219i redactarea de text.<\/p>\n
Prima dintre func\u021biile didactice asupra c\u0103reia m\u0103 opresc este de suport \u00een formarea conceptelor \u0219i a no\u021biunilor de teorie \u0219i de istorie literar\u0103.<\/p>\n
Exemplific situa\u021biile \u00een care imaginea sus\u021bine procesele de structurare sau de fixare a no\u021biunilor. Pentru no\u021biunea de umanism edificator este desenul Omul vitruvian al lui Leonardo da Vinci. Acesta a aprins imagina\u0163ia celor care au produs Rena\u015fterea european\u0103, mi\u015fcarea lor urm\u0103rind o abandonare a cre\u015ftinismului \u015fi o re\u00eenviere a no\u0163iunilor religioase str\u0103vechi sau, \u00een cadrul laturii umaniste, o a\u015fezare a omului \u00een centrul tuturor valorilor \u015fi idealurilor lumii. Da Vinci a demonstrat\u00a0 c\u0103 trupul uman cu m\u00e2inile \u015fi picioarele \u00een extensie se \u00eenscriu \u00een cele dou\u0103 forme geometrice perfecte: p\u0103tratul \u015fi cercul.\u00a0 \u00cen epoc\u0103, cele dou\u0103 figuri geometrice indicau cerul, respectiv p\u0103m\u00e2ntul, adic\u0103 \u00eentregul univers. Iar omul se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een ambele concepte, \u00eentrup\u00e2nd \u00eensu\u0219i centrul lor.<\/p>\n
De asemenea, pentru conceptul de simbolism reprezentativ este\u00a0 tabloul pictorului Caspar David Friedrich \u2013 Fazele vie\u0163ii. Elevii \u00ee\u015fi vor expune p\u0103rerile legate de semnifica\u0163ia acestui tablou \u2013 alegorie a mor\u0163ii iminente; simbolizeaz\u0103 fazele vie\u0163ii; cele cinci personaje de pe \u0163\u0103rm reprezint\u0103 trecerea de la copil\u0103rie la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e; motivul vaselor \u2013 un simbol pentru c\u0103l\u0103toria prin via\u0163\u0103; pe m\u0103sur\u0103 ce cor\u0103biile se mi\u015fc\u0103 dinspre orizontul \u00eendep\u0103rtat spre port, ele creeaz\u0103 un ecou simbolic al vie\u0163ii care se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre moarte; apusul de soare, simbol al sf\u00e2r\u015fitului \u015fi al mor\u0163ii, se \u00eentinde la orizont etc. Profesorul observ\u0103 c\u0103 \u00een discu\u0163ia avut\u0103 cu elevii, ace\u015ftia au folosit verbul a simboliza \u015fi substantivul simbol. Prin procedeul \u00eentrebare \u2013 r\u0103spuns se va viza definirea corect\u0103 a simbolismului \u015fi descrierea particularit\u0103\u0163ilor acestui curent, informa\u0163ii de care elevii vor avea nevoie \u00een analizarea textului propus-\u201dRoman\u021ba celor trei cor\u0103bii\u201d de Ion Minulescu.<\/p>\n
Func\u021biile crea\u021biilor plastice \u00een ora de literatur\u0103 nu se reduc la rolul de suport \u00een structurarea conceptelor. Altfel spus, imaginile au capacitatea de a poten\u021ba nu doar \u00eenv\u0103\u021barea de concepte, ci \u0219i receptarea textului literar.<\/p>\n
O ilustrare original\u0103 a poemului „Miori\u021ba” este tabloul pictorului Sabin B\u0103la\u0219a- Nunta cosmic\u0103. De\u0219i intitulat\u0103 „Miori\u021ba”, fresca a fost numit\u0103 totu\u0219i „Nunta cosmic\u0103”, pentru c\u0103 are \u00een centru nunta din acest poem folcloric rom\u00e2nesc, nunt\u0103 care „se ridic\u0103 \u00een sus”.<\/p>\n
Elevii trebuie s\u0103-\u0219i exprime impresiile. Prin conversa\u021bie, vor fi stabilite urm\u0103toarele idei: artistul a pictat \u00een Arborele vie\u021bii nunta\u0219i, muzican\u021bi, dansatori; berbecul \u00eenseamn\u0103 fecunditate \u0219i for\u021b\u0103; fl\u0103c\u0103ul\u00a0 reprezint\u0103 soarele; fecioara de al\u0103turi\u00a0 este luna; p\u0103s\u0103rile le c\u00e2nt\u0103 celor doi; femeile cu p\u0103rul lung \u00eenseamn\u0103 frumuse\u021be; predomin\u0103 culoarea albastr\u0103, ce reprezint\u0103 cosmosul\/ infinitul; \u00een albastru este plasat Omul, leg\u00e2ndu-l astfel de ideea de cosmos; \u00een centru ce afl\u0103 imaginea unui cuplu uman. \u00cen balada \u201dMiori\u021ba\u201d, moartea imaginat\u0103 ca nunt\u0103 este o ampl\u0103 alegorie, deoarece reprezint\u0103\u00a0 trecerea de la un nivel abstract (moartea) la altul (nunta), prin intermediul unui \u0219ir de metafore, personific\u0103ri, epitete.<\/p>\n
De asemenea, trecerea timpului a fost \u00eentotdeauna un motiv de inspira\u021bie pentru poe\u021bi \u0219i scriitori. Ion Pillat \u00eel valorific\u0103 \u00een mod original \u00een poezia \u201dAci sosi pe vremuri\u201d. Pentru receptarea acestui text, am propus spre analiz\u0103 reproducerea imaginii Eternitate. Prin conversa\u021bie cu elevii au fost stabilite urm\u0103toarele idei semnificative pentru receptarea textului: ceasul reprezint\u0103 trecerea ireversibil\u0103 a timpului; \u0219inele de tren \u0219i\u00a0 urmele de pe traversele de leg\u0103tur\u0103 – o c\u0103l\u0103torie spre necunoscut; fa\u021ba unui om care \u021bip\u0103, legat cu o sfoar\u0103- disperarea; patina timpului; cromatica- cenu\u0219iul existen\u021bial.<\/p>\n
A\u0219adar, imaginile pot \u00eendeplini, \u00een ora de literatur\u0103, func\u021bii diverse, cultura plastic\u0103 \u0219i creativitatea profesorului fiind determinate \u00een selec\u021bia \u0219i \u00een valorificarea lor didactic\u0103. \u00cen plus, ora de literatur\u0103 poate crea \u0219i momente care s\u0103 vizeze lectura imaginii plastice ca discurs autonom, caracterizat de coduri estetice proprii.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Articolul vizeaz\u0103 integrarea artelor vizuale \u00een orele de literatur\u0103. Am prezentat func\u021biile didactice ale crea\u021biilor plastice. Acestea sunt folosite at\u00e2t \u00een \u00eenv\u0103\u021barea, c\u00e2t \u0219i \u00een receptarea \u0219i \u00een redactarea de text. Am urm\u0103rit formarea conceptelor \u0219i a no\u021biunilor de teorie … Cite\u0219te continuarea