Studiul privind impactul migra\u0163iei p\u0103rin\u0163ilor asupra elevilor din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar din jude\u021bul Mehedin\u021bi \u015fi-a propus s\u0103 eviden\u0163ieze impactul pe care plecarea p\u0103rin\u0163ilor \u00eel are asupra bunei dezvolt\u0103ri a elevilor, nevoile pe care ace\u015fti elevi le au pe perioada lipsei p\u0103rin\u0163ilor, \u015fi de asemenea, pe baza nevoilor eviden\u0163iate, s\u0103 recomande \u015fi s\u0103 dezvolte cele mai potrivite tipuri de servicii pentru acest grup \u0163int\u0103. De asemenea, studiul \u00ee\u015fi propune s\u0103 analizeze situa\u0163ia grupului \u0163int\u0103 (a elevilor cu p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i s\u0103 munceasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate) din perspectiva respect\u0103rii drepturilor copilului garantate prin Conven\u0163ia ONU privind drepturile copilului, ratificat\u0103 \u015fi de Rom\u00e2nia \u015fi prin Legea 272\/2004 privind protec\u0163ia \u015fi promovarea drepturilor copilului. <\/p>\n
Libera circula\u0163ie a persoanelor \u00een contextul ader\u0103rii Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 \u0219i o economie de pia\u021b\u0103 defectuoas\u0103 sunt doi factori ce au condus la niveluri ridicate de migra\u0163ie a p\u0103rin\u021bilor elevilor rom\u00e2ni c\u0103tre \u0163\u0103rile mai dezvoltate ale Europei. Acest fenomen a c\u0103p\u0103tat o amploare \u015fi mai mare \u00een zonele cu un nivel de dezvoltare \u00eenc\u0103 foarte sc\u0103zut, unde a g\u0103si un loc de munc\u0103 a devenit o problem\u0103 major\u0103 pentru comunitate.<\/p>\n
Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit cu 26,6% din PIB-ul la nivel na\u0163ional, potrivit datelor publicate, \u00een 2019, de CNSP \u00een Proiec\u0163ia principalilor indicatori \u00een profil teritorial, fa\u0163\u0103 de regiunea de Sud-Vest Oltenia, cu doar cinci jude\u0163e, care a contribuit cu 7,4%\u00a0 din PIB, considerate ca un pol al s\u0103r\u0103ciei\u00a0 \u00een Rom\u00e2nia. Cel mai slab jude\u021b plasat, \u00een ceea ce prive\u0219te PIB 2019, a fost Mehedin\u0163i (6.795 milioane lei).<\/p>\n
Pe fondul unui grad sc\u0103zut de dezvoltare, datorat \u00een mare parte si gradului de urbanizare mai sc\u0103zut, regiunea de Sud-Vest Oltenia este zona care se confrunt\u0103 cu un val migratoriu de propor\u0163ii, fenomen ce nu r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 urme la nivelul comunit\u0103\u0163ilor respective. \u00cen acest context, plecarea unui num\u0103r considerabil de persoane peste hotare, fie \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103 propriu-zis, fie \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103 mai bine pl\u0103tit, a l\u0103sat \u00een urm\u0103 un num\u0103r foarte mare de copii lipsi\u0163i de prezen\u0163a p\u0103rin\u0163ilor \u00een procesul de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare. Num\u0103rul din ce \u00een ce mai mare de copii cu p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate contureaz\u0103 un nou fenomen social cu care Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103.<\/p>\n
Conform celei mai recente comunic\u0103ri din partea Autoritatea Na\u0163ional\u0103 pentru Protec\u0163ia Drepturilor Copilului \u015fi Adop\u0163ie (ANPDC), institu\u0163ie care de\u0163ine rolul monitoriz\u0103rii acestui fenomen, num\u0103rul total al copiilor din Rom\u00e2nia care aveau ambii p\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate era, la finele lunii iunie 2019, de 16.453, cu 1.159 (8,7%) mai pu\u0163ini fa\u0163\u0103 de sf\u00e2r\u015fitul primului semestru din 2018, \u00een timp ce totalul copiilor cu p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate a cobor\u00e2t la 91.345 (mai pu\u0163in cu 3.646, respectiv 4%).<\/p>\n
Sursa mai sus citat\u0103 ne informeaz\u0103 c\u0103 un num\u0103r de 63.169 de copii aveau un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate (\u00een sc\u0103dere cu 722 1,2%), comparativ cu finele lunii iunie 2018), iar dintre ace\u015ftia 60.747 de copii erau \u00een grija rudelor p\u00e2n\u0103 la gradul IV, f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103 de protec\u0163ie. \u00cen acela\u015fi timp, 1.443 de copii se aflau \u00een sistemul de protec\u0163ie special\u0103, cum ar fi \u00een grija unui asistent maternal, \u00een centre de plasament sau la alte familii\/persoane. Trebuie men\u0163ionat \u00eens\u0103 c\u0103 procesul de identificare \u015fi monitorizare ini\u0163iat \u015fi desf\u0103\u015furat de ANPDC este \u00een continu\u0103 perfec\u0163ionare, fiind identifica\u0163i un num\u0103r tot mai mare de copii de la trimestru la trimestru. Num\u0103rul de copii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i sunt pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate pare a fi mult mai mare dec\u00e2t cel identificat p\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 institu\u0163ie.<\/p>\n
Am considerat a fi necesar\u0103 o cercetare asupra situa\u0163iei \u00een care se afl\u0103 ace\u015fti copii r\u0103ma\u015fi f\u0103r\u0103 \u00eengrijire p\u0103rinteasc\u0103, fiind important\u0103 eviden\u0163ierea nevoilor pe care ei le au pentru a cre\u015fte \u00eentr-un mediu propice dezvolt\u0103rii normale \u015fi armonioase. Necesitatea unui studiu asupra acestui grup \u0163int\u0103, pe baza c\u0103ruia s\u0103 se poat\u0103 ac\u0163iona, devine \u015fi mai mare \u00een contextul existen\u0163ei unui num\u0103r relativ mic de cercet\u0103ri finalizate care s\u0103 ofere o imagine clar\u0103 asupra efectelor plec\u0103rii p\u0103rin\u0163ilor asupra copiilor r\u0103ma\u015fi acas\u0103 \u015fi care s\u0103 eviden\u0163ieze \u201ezonele\u201d unde sunt necesare instituirea unor m\u0103suri de protec\u0163ie.<\/p>\n
Cercetarea \u201eImpactul migra\u0163iei p\u0103rin\u0163ilor asupra elevilor din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, din jude\u021bul Mehedin\u021bi\u201d \u015fi-a propus o analiz\u0103 c\u00e2t mai complet\u0103 asupra situa\u0163iei elevilor r\u0103ma\u015fi f\u0103r\u0103 \u00eengrijire p\u0103rinteasc\u0103<\/strong> \u00een urma plec\u0103rii a unuia sau a ambilor p\u0103rin\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Astfel, pentru a atinge obiectivul general al studiului s-a urm\u0103rit evaluarea: mediului familial \u00een care ace\u015fti elevi cresc \u015fi se dezvolt\u0103 \u015fi a rela\u0163iilor pe care ei le stabilesc cu cei \u00een a c\u0103ror grij\u0103 r\u0103m\u00e2n; nevoilor specifice pe care le au elevii cu p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi a gradului de acoperire a acestor nevoi (nevoile emo\u0163ionale c\u00e2t \u015fi cele ra\u0163ionale: de hran\u0103, bun\u0103stare, acces la servicii de s\u0103n\u0103tate); schimb\u0103rilor comportamentale ale elevilor \u00een urma plec\u0103rii a unuia sau a ambilor p\u0103rin\u0163i; impactului plec\u0103rii p\u0103rin\u0163ilor asupra procesului de \u00eenv\u0103\u0163are\/ educa\u0163ie (cu accent pe riscul de abandon \u015fcolar); gradului de participare \u015fi implicare social\u0103 a elevilor r\u0103ma\u015fi acas\u0103; serviciilor la care grupul \u0163int\u0103 poate apela \u015fi m\u0103sura \u00een care acestea func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi identificarea m\u0103surilor necesare pentru limitarea impactului negativ al acestui fenomen asupra dezvolt\u0103rii, educa\u0163iei si bun\u0103st\u0103rii elevilor.<\/p>\n Metodele<\/strong> folosite au fost focus-grupul \u015fi interviul, iar tehnicile folosite au fost adaptate \u00een func\u0163ie de v\u00e2rsta acestora cu scopul de a ob\u0163ine rezultate relevante pentru fiecare grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103. La grupele mici de v\u00e2rst\u0103 (8-12, 12-16 ani) au fost folosite mai multe tehnici proiective (tehnica desenului, a colajului de poze, pove\u015ftii despre o zi obi\u015fnuit\u0103 din via\u0163a lor de copil) pentru a facilita comunicarea \u015fi exprimarea propriilor percep\u0163ii \u015fi emo\u0163ii legate de lipsa temporar\u0103 sau definitiv\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor. Subliniez c\u0103 participarea copiilor la acest studiu a fost voluntar\u0103, acord\u00e2ndu-se o grij\u0103 special\u0103 minorilor mai sensibili la problematica abordat\u0103, urm\u0103rind ca discu\u0163ia despre lipsa p\u0103rin\u0163ilor s\u0103 nu aduc\u0103 acestora nici un fel de prejudiciu la nivel emo\u0163ional.<\/p>\n Cercetarea a fost realizat \u00een trei loca\u0163ii<\/strong> (Drobeta Turnu Severin, V\u00e2nju Mare \u015fi Strehaia), localit\u0103\u021bi care au num\u0103r crescut de elevi cu unul sau ambii p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een procesul de monitorizare realizat.<\/p>\n \u00cen analiz\u0103, s-au urm\u0103rit \u00een principal elemente legate de mediul familial \u00een care elevii, lipsi\u0163i de \u00eengrijirea p\u0103rinteasc\u0103, cresc \u015fi se dezvolt\u0103, elemente legate de starea de s\u0103n\u0103tate \u015fi bun\u0103stare prin eviden\u0163ierea nevoilor pe care ace\u015fti copii le au, elemente legate de educa\u0163ia, cultura \u015fi petrecerea timpului liber \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, s-a urm\u0103rit m\u0103sura \u00een care este respectat dreptul la participare, dreptul de nediscriminare, incluziune social\u0103 \u015fi la m\u0103suri de protec\u0163ie special\u0103.<\/p>\n Pe parcursul interviurilor cu elevi \u00eentre 8-16 ani, s-a dovedit c\u0103 motiva\u0163ia exterioar\u0103 provenit\u0103 de la p\u0103rin\u0163i \u00eenc\u0103 are un rol important \u00een ceea ce prive\u015fte mersul la \u015fcoal\u0103, activitatea de \u00eenv\u0103\u0163at, implicarea \u00een anumite activit\u0103\u0163i extra-\u015fcolare. Pentru ei, p\u0103rin\u0163ii reprezint\u0103 cel mai important sprijin \u00een situa\u0163iile care presupun luarea unei decizii importante \u00een via\u0163a lor.<\/p>\n Comunicarea este o alt\u0103 nevoie de baz\u0103 resim\u0163it\u0103 de copii \u00een lipsa p\u0103rin\u0163ilor. De cele mai multe ori, fetele \u00een special, simt c\u0103 nu au cu cine s\u0103 comunice \u00een lipsa mamei, ele devenind mai izolate \u015fi interiorizate. Un alt fapt constatat este c\u0103 mul\u0163i dintre minori se v\u0103d nevoi\u0163i a prelua cea mai mare parte din activit\u0103\u0163ile gospod\u0103re\u015fti. Pe perioada c\u00e2t p\u0103rin\u0163ii sunt pleca\u0163i peste hotare pentru a munci, elevii r\u0103m\u00e2n de cele mai multe ori \u00een grija unor membrii ai familiei extinse \u2013 fie \u00een grija bunicilor, fie \u00een grija altor rude apropiate (m\u0103tu\u015f\u0103, unchi etc).\u00a0 \u00cen acest context multe dintre nevoile resim\u0163ite de copii, ca cele de suport, sprijin, comunicare \u015fi \u00eengrijire pot fi \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 suplinite\/ \u00eemplinite de c\u0103tre ace\u015ftia.<\/p>\n Dar exist\u0103 cazuri, \u00een care elevii care au dep\u0103\u015fit o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, 13-14 ani, r\u0103m\u00e2n s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 singuri av\u00e2nd sprijin par\u0163ial sau deloc din partea unui adult (fie rud\u0103, vecin sau o cuno\u015ftin\u0163\u0103 apropiat\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor). \u00cen aceste situa\u0163ii, adolescen\u021bii respective\u00a0 preiau aproape toate sau chiar toate grijile gospod\u0103re\u015fti \u015fi acolo unde este cazul, preiau \u015fi activit\u0103\u0163ile de \u00eengrijire a celor mici.<\/p>\n Situa\u021biile enumerate au efecte negative la nivel emo\u0163ional \u015fi la nivel comportamental. La nivel emo\u0163ional, ace\u015ftia se percep:<\/p>\n Rezultatele calitative ale studiului de fa\u0163\u0103 au eviden\u0163iat faptul c\u0103 efectele men\u0163ionate, at\u00e2t la nivel psihic c\u00e2t \u015fi comportamental, se reg\u0103sesc \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi la elevii minori care de\u015fi teoretic se afl\u0103 \u00een \u00eengrijirea unui adult, adic\u0103 locuiesc cu un bunic sau alt\u0103 rud\u0103, nu g\u0103sesc un sprijin real \u00een ace\u015ftia sau mai mult, nu resimt autoritatea acestora. Mai ales printre adolescen\u0163i, lipsa p\u0103rin\u0163ilor de acas\u0103 este un prilej de a-\u015fi exprima libertatea, ajung\u00e2nd \u00een acelea\u015fi situa\u0163ii de risc (abandon \u015fcolar, asociere cu grupuri mai pu\u0163in dezirabile social). Aceast\u0103 situa\u0163ie se \u00eent\u00e2lne\u015fte mai ales printre tinerii adolescen\u0163i, asupra c\u0103rora bunicii sau alte rude au un control foarte sc\u0103zut.<\/p>\n \u00cen urma concluziilor studiului, se pot eviden\u021bia mai multe tipuri de m\u0103suri<\/strong> at\u00e2t pentru prevenirea c\u00e2t \u015fi interven\u0163ia \u00een situa\u0163iile de manifestare a efectelor negative \u00een urma plec\u0103rii temporare a p\u0103rin\u0163ilor: activit\u0103\u021bi \u0219i campanii de informare \u015fi con\u015ftientizare pentru p\u0103rin\u0163i, de sensibilizare la nivelul comunit\u0103\u0163ilor de rom\u00e2ni din \u0163\u0103rile de destina\u0163ie, dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru persoanele care au \u00een \u00eengrijire elevii cu ambii p\u0103rin\u0163i pleca\u0163i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea suportului acordat de consilieri \u015fcolari, extinderea programelor de tipul \u015ecoal\u0103 dup\u0103 \u015ecoal\u0103.<\/p>\n Sitografie:<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Studiul privind impactul migra\u0163iei p\u0103rin\u0163ilor asupra elevilor din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar din jude\u021bul Mehedin\u021bi \u015fi-a propus s\u0103 eviden\u0163ieze impactul pe care plecarea p\u0103rin\u0163ilor \u00eel are asupra bunei dezvolt\u0103ri a elevilor, nevoile pe care ace\u015fti elevi le au pe perioada lipsei p\u0103rin\u0163ilor, … Cite\u0219te continuarea \n
\nwww.copii.ro\/<\/a>
\nwww.cnp.ro\/<\/a>
\nwww.dgaspcmh.ro\/<\/a>
\nec.europa.eu\/eurostat\/<\/a>
\nwww.paginadepsihologie.ro\/<\/a><\/p>\n