O bun\u0103 adaptare a elevilor de ciclul primar la cerin\u0163ele ciclului gimnazial reprezint\u0103 una din condi\u0163iile ob\u0163inerii de rezultate la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 pe m\u0103sura capacit\u0103\u0163ilor acestora. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, putem afirma c\u0103 trecerea de la clasa a IV-a la clasa a V-a se face \u00een condi\u0163ii mai bune, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00eenc\u0103 din clasa preg\u0103titoare elevul are, pe l\u00e2ng\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, \u015fi trei profesori: cel cu care studiaz\u0103 o limb\u0103 str\u0103in\u0103, cel de religie \u0219i cel de educa\u021bie fizic\u0103. De asemenea, posibilit\u0103\u0163ile de informare ale copiilor sunt mult mai mari ast\u0103zi ca \u00een trecut. Cu toate acestea, se constat\u0103 \u00eenc\u0103 o serie \u00eentreag\u0103 de factori care fac s\u0103 devin\u0103 dificil\u0103 adaptarea la cerin\u0163ele clasei a V-a. <\/p>\n
\u201eOric\u0103rui copil, la orice stadiu de dezvoltare, i se poate preda cu succes orice obiect de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00eentr-o form\u0103 intelectual\u0103 adecvat\u0103\u201d. (Jerome S. Bruner)<\/p><\/blockquote>\n
1. Aspecte privind nivelul cognitiv<\/strong><\/p>\n
Un prim aspect este cel al nivelului informa\u0163iei cu care elevul se confrunt\u0103, unele absolut noi, f\u0103c\u00e2nd cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu manuale pe care \u00een clasele primare nu le-a v\u0103zut. Dac\u0103 \u00een clasele P-IV se poate vorbi de un singur \u201edirijor\u201d care asigur\u0103 o dozare a tipului de informa\u0163ii cerute, \u00een clasa a V-a fiecare profesor vine cu limbajul s\u0103u de specialitate, cu no\u0163iuni noi, fa\u0163\u0103 de care prima reac\u0163ie la unii elevi este de respingere, de refuz.<\/p>\n
Gradul de abstractizare \u00een gimnaziu e mult mai mare, nu de pu\u0163ine ori \u00eent\u00e2lnim elevi care se pl\u00e2ng c\u0103 nu \u00een\u0163eleg ce li se pred\u0103. Neasigur\u00e2ndu-ne de receptivitatea maxim\u0103 a elevilor, este de a\u015fteptat ca \u015fi feed-back-ul s\u0103 fie slab, unii elevi sf\u00e2r\u015find prin a se \u00eendep\u0103rta de disciplina respectiv\u0103. \u00cen clasa a V-a, elevii se \u00eent\u00e2lnesc cu o alt\u0103 manier\u0103 de a con\u015ftientiza informa\u0163iile, care presupun un efort mai mare din partea lor \u015fi mai pu\u0163in\u0103 \u201e d\u0103d\u0103ceal\u0103\u201d ca la clasele P-IV. Unii elevi se adapteaz\u0103 mai greu unui asemenea stil de lucru \u015fi e nevoie de tact \u015fi \u00een\u0163elegere din partea profesorului pentru a-i obi\u015fnui pe elevi cu un efort propriu mai mare.<\/p>\n
2. Aspecte de ordin emo\u0163ional<\/strong><\/p>\n
Ajuns \u00een clasa a V-a, elevul se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unui nou \u201eactor \u201d care de cele mai multe ori i se adreseaz\u0103 altfel, pe un un alt ton, nu-i mai acord\u0103 acea privire atent\u0103, d\u0103ruit\u0103 cu delicate\u0163e \u015fi grij\u0103. \u00cen clasa a V-a elevii simt \u00eenc\u0103 nevoia s\u0103 se dest\u0103inuie unei anumite persoane \u015fi aceasta este, \u00een opinia lor, diriginta sau dirigintele, cel care ia locul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului.<\/p>\n
3. Aspecte privind evaluarea<\/strong><\/p>\n
Un aspect foarte important este cunoa\u015fterea c\u00e2t mai aproape de adev\u0103r a capacit\u0103\u0163ilor elevilor. Se evit\u0103 \u00een felul acesta situa\u0163ia de manifestare a nemul\u0163umirii profesorului fa\u0163\u0103 de rezultatele ob\u0163inute de un elev care, \u00een felul s\u0103u, depune eforturi pentru \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi ob\u0163ine rezultate maxime fa\u0163\u0103 de capacit\u0103\u0163ile sale dar care, la prima vedere, par nemul\u0163umitoare (note de 6-7), dar el at\u00e2t poate la acel moment. Ace\u015fti elevi trebuie \u00eencuraja\u0163i mereu, trebuie s\u0103 simt\u0103 mul\u0163umirea profesorului pentru efortul pe care \u00eel depun \u015fi \u00eencet, dar sigur, vor progresa. Am urm\u0103rit pe parcursul anilor evolu\u0163ia elevilor din clasele a patra pe care le-am condus \u015fi am constatat c\u0103 ace\u015ftia trec cu team\u0103 pragul clasei a cincea, \u00eent\u00e2mpin\u0103 greut\u0103\u0163i la proba de adaptare la cerin\u0163ele profesorilor.<\/p>\n
4. Curriculum<\/strong><\/p>\n
La \u00eenceputul clasei a IV-a, am studiat curriculumul \u015fi manualul clasei a V-a pentru obiectul limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi am constatat c\u0103 exist\u0103 un decalaj \u00eentre ce se pred\u0103 \u00een ciclul primar \u015fi \u00een prima clas\u0103 a ciclului gimnazial. Acesta const\u0103 \u00een mul\u0163imea de no\u0163iuni teoretice care se introduc \u015fi num\u0103rul redus de ore pentru acest obiect.<\/p>\n
Decalajul poate fi redus numai dac\u0103 elevii au fost \u00eenarma\u0163i cu no\u0163iuni temeinice \u015fi posed\u0103 acea pornire l\u0103untric\u0103 de a descoperi permanent ceva nou. Tot la \u00eenceput de an \u015fcolar am stabilit num\u0103rul de ore maxim din trunchiul comun al planului cadru pentru acest obiect de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, respectiv 6 ore s\u0103pt\u0103m\u00e2nal. La aria curricular\u0103 \u201eLimb\u0103 \u015fi comunicare\u201d prin disciplina de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, la clasa a IV-a, se urm\u0103re\u015fte:<\/p>\n
\n
- dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de receptare a mesajului oral prin care elevul trebuie: s\u0103 sesizeze leg\u0103tura logic\u0103 dintre secven\u0163ele unui mesaj oral (raporturi cauz\u0103-efect etc.); s\u0103 identifice sensul unui cuv\u00e2nt necunoscut cu ajutorul dic\u0163ionarului; s\u0103 sesizeze structurile gramaticale (morfologice \u015fi sintactice) corecte sau incorecte dintr-un mesaj ascultat; – s\u0103 recepteze corect mesajul \u00een func\u0163ie de condi\u0163iile comunic\u0103rii; s\u0103 manifeste aten\u0163ie \u015fi toleran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de partenerul de dialog.<\/li>\n
- dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de exprimare oral\u0103 prin care elevul trebuie: s\u0103 construiasc\u0103 pe baza planului de idei propriu un text oral scurt; s\u0103 rosteasc\u0103 mesaje, utiliz\u00e2nd pronun\u0163area \u015fi intona\u0163ia adecvat\u0103; s\u0103 redea prin cuvinte proprii con\u0163inutul unui text citit sau al unui mesaj audiat; s\u0103-\u015fi adapteze vorbirea la diferite situa\u0163ii de comunicare; s\u0103 integreze adecvat, \u00een exprimarea oral\u0103 proprie, elementele de construc\u0163ie a comunic\u0103rii studiate; s\u0103 manifeste independen\u0163\u0103 \u00een situa\u0163iile de comunicare.<\/li>\n
- dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de receptare a mesajului scris (citirea\/ lectura) prin care elevul trebuie: s\u0103 sesizeze rolul ilustra\u0163iilor ce \u00eenso\u0163esc un text; s\u0103 desprind\u0103 idei principale \u015fi informa\u0163ii de detaliu dintr-un text citit (literar-nonliterar); s\u0103 citeasc\u0103 con\u015ftient, corect, fluent \u015fi expresiv texte cunoscute; s\u0103 citeasc\u0103 \u00een mod con\u015ftient \u015fi corect un scurt text necunoscut; s\u0103 identifice secven\u0163ele narative, dialogate \u015fi descriptive dintr-un text; s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een textele studiate elementele de construc\u0163ie a comunic\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163ate; s\u0103 manifeste interes \u015fi ini\u0163iativ\u0103 pentru lectura unor texte variate literare sau nonliterare.<\/li>\n
- dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de exprimare scris\u0103 prin care elevul trebuie: s\u0103 aplice \u00een mod con\u015ftient regulile de ortografie \u015fi de punctua\u0163ie; s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 povestirea unui text literar dup\u0103 un plan simplu de idei; s\u0103 redacteze diverse texte de mic\u0103 \u00eentindere adapt\u00e2ndu-le destina\u0163iei \u015fi scopului comunic\u0103rii; s\u0103 utilizeze corect, \u00een textele redactate, elementele de construc\u0163ie a comunic\u0103rii studiate; s\u0103 a\u015feze corect \u00een pagin\u0103 textele scrise, respect\u00e2nd scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta; s\u0103 manifeste interes \u015fi spirit critic fa\u0163\u0103 de redactarea diverselor tipuri de texte.<\/li>\n<\/ul>\n
\u00cen clasa a IV-a, s-a pornit de la criteriul comunicativ \u00een stabilirea activit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are: exerci\u0163ii de recunoa\u015ftere auditiv\u0103 a cuvintelor din lectura ascultat\u0103, de stabilire a sensului unui cuv\u00e2nt necunoscut prin raportarea la context, de comunicare, de citire fluent\u0103 cu adaptarea volumului \u015fi a intona\u0163iei impuse de semnele de punctua\u0163ie, de dialog, \u00eentreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri pe baza imaginilor din manual, jocuri de rol, de simulare, exerci\u0163ii de redactare a unei scrisori, de identificare a dialogului \u00een textul narativ, delimitarea unit\u0103\u0163ilor logice, a ideilor principale, opinii asupra textului narat, explicarea punctua\u0163iei \u015fi ortografiei, construire \u015fi completare cu semne de punctua\u0163ie a enun\u0163urilor, povestire, grupare a cuvintelor. Spre deosebire de acest nivel, clasa a V-a aduce \u00een completare noi activit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are: exerci\u0163ii de identificare a informa\u0163iilor de pe exteriorul \u015fi interiorul unei c\u0103r\u0163i, identificare de sinonime, familii de cuvinte prin jocuri asociative, comentare a indicilor de timp \u015fi spa\u0163iu prezen\u0163i \u00een text, situa\u0163ii de comunicare problematice, identificarea structurilor sintactice, a predicatului nominal, construire de fraze, joc de mim\u0103- apoi verbalizat, gestic\u0103. Programa de la ciclul primar prevede un num\u0103r redus de ore pentru \u00eensu\u015firea \u015fi scrierea corect\u0103 a ortogramelor, fapt pentru care priceperile \u015fi deprinderile de ortografiere sunt \u00eensu\u015fite cu dificultate de c\u0103tre elevi.<\/p>\n
Analiza morfologic\u0103 a substantivelor dintr-un text presupune s\u0103 se afle \u015fi func\u0163ia sintactic\u0103, continu\u00e2nd cu schimbarea acesteia \u00een diferite exemple: Elevii \u015fcolii au participat la concurs.\/ Preg\u0103tirea elevilor a fost apreciat\u0103.\/ Li s-au \u00eemp\u0103r\u0163it elevilor pemiile.\/ Noi i-am felicitat pe elevii premian\u0163i.<\/em> Dup\u0103 efectuarea unei astfel de analize, exerci\u0163iile individuale cu caracter creator se pot compune: Alc\u0103tui\u0163i propozi\u0163ii \u00een care substantivele crengile, cartea s\u0103 fie l\u0103murite de alte substantive care s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103rile: care? ce fel de? (a, al, ai, ale) cui? Crengile copacului au ajuns p\u00e2n\u0103 la fereastr\u0103.<\/em> Analiza subiectului multiplu se face \u00een enun\u0163uri \u00een care subiectele exprimate prin substantive s-au aflat la distan\u0163\u0103 unele fa\u0163\u0103 de altele (La noi sunt codri verzi de brad \u015fi c\u00e2mpuri de m\u0103tas\u0103<\/em>).<\/p>\n
\u00cen predarea no\u0163iunii de predicat, am acordat o grij\u0103 deosebit\u0103 culegerii exemplelor. Exemplele trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 predicate verbale, dar nu \u015fi nominale, \u00eentruc\u00e2t programa nu prevede acest gen de cuno\u015ftin\u0163e. Cunoa\u015fterea categoriilor gramaticale are un rol deosebit \u00een analiza p\u0103r\u0163ilor de vorbire, \u00een deosebirile dintre ele. Men\u021bionez c\u0103 subiectul \u0219i predicatul se studiaz\u0103 abia \u00een a doua parte a semestrului al II-lea, informa\u021biile nefiind complet \u00eensu\u0219ite, \u00eentruc\u00e2t timpul e foarte scurt p\u00e2n\u0103 la final de ciclu, iar Evalu\u0103rile Na\u021bionale con\u021bin subiecte ce solicit\u0103 aceste no\u021biuni. Enun\u0163ul corect al unui exerci\u0163iu de analiz\u0103 gramatical\u0103 trebuie s\u0103 cuprind\u0103 indica\u0163ii referitoare la cuno\u015ftin\u0163ele de morfologie, c\u00e2t \u015fi la cele de sintax\u0103, la nivelul cerut de programa \u015fcolar\u0103. Analiza\u0163i p\u0103r\u0163ile de vorbire \u015fi ar\u0103ta\u0163i rolul lor \u00een propozi\u0163ie: Pe buze st\u0103ruia un fir de iarb\u0103.<\/em> Prin predarea atributului, form\u0103m no\u0163iunea \u015fi p\u0103r\u0163ile de vorbire prin care poate fi exprimat \u00een limita cuno\u015ftin\u0163elor programei \u015fcolare. Luna str\u0103lucitoare se oglinde\u015fte \u00een apa limpede a lacului. (ce fel de parte de propozi\u0163ie este atributul?, \u00eentreb\u0103rile la care r\u0103spunde, partea de vorbire prin care este exprimat).<\/em> O confuzie mare fac elevii \u00eentre adjective \u015fi substantive care numesc o \u00eensu\u015fire: bun\u0103tate, cumin\u0163enie, b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, \u00een general derivate din adjective. Analiza morfologic\u0103 contribuie la diferen\u0163ierea situa\u0163iilor, folosind texte paralele \u015fi constat\u00e2nd c\u0103 adjectivul \u00eenso\u0163e\u015fte un substantiv, c\u0103 nu se poate num\u0103ra ca un substantiv. Prin analiza sintactic\u0103, elevii vor \u00een\u0163elege c\u0103 adjectivul este mereu atribut, iar substantive ca bun\u0103tate, b\u0103tr\u00e2ne\u0163e pot fi \u015fi subiecte. La clasa a IV-a, se pot efectua exerci\u0163ii sub form\u0103 de joc, cu recunoa\u015fterea p\u0103r\u0163ilor de vorbire \u00eenv\u0103\u0163ate. Dac\u0103 vor p\u0103trunde \u015fi re\u0163ine normele morfologiei \u015fi sintaxei, vor \u00een\u0163elege mai bine frumuse\u0163ea, vigoarea, expresivitatea \u015fi mai ales bog\u0103\u0163ia exprim\u0103rii \u00een limba rom\u00e2n\u0103, vor putea la r\u00e2ndul lor s\u0103 dea precizie \u015fi culoare exprim\u0103rii personale.<\/p>\n
5. Climat socio-afectiv<\/strong><\/p>\n
Dincolo de con\u0163inutul curricular, se afl\u0103 \u00eens\u0103 sufletul copilului. Modelat cu grij\u0103 \u00eenc\u0103 din gr\u0103dini\u0163\u0103, extins \u015fi dezvoltat \u00een viziune transdisciplinar\u0103 \u015fi interdisciplinar\u0103, f\u0103r\u0103 a \u00eenvinui educatorul de vreun e\u015fec preprimar cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adeseori \u00een cazul ciclului gimnazial cu cei de la clasele P-IV, profilul psihologic al copilului poart\u0103 amprenta puternic\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului. Prezent \u00een fiecare zi al\u0103turi de elevul s\u0103u, acesta-i \u00een\u0163elege \u015fi suferin\u0163ele de ordin material \u015fi moral, dar \u015fi bucuriile tr\u0103ite la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 pe plan cognitiv sau copil\u0103resc. Poate de aceea, este grea trecerea pragului spre clasa a V-a, unde profesorii au rolul esen\u0163ial \u00een prelucrarea laturii psihologice cognitive-afective a fiec\u0103rui elev. Ace\u015ftia, pe c\u00e2t de mult \u00ee\u015fi doresc s\u0103 ajung\u0103 \u00een ciclul gimnazial, tot at\u00e2t de mult sunt par\u0163ial speria\u0163i de modul \u00een care se abordeaz\u0103 o problem\u0103, se dob\u00e2nde\u015fte o not\u0103 sau de ritmul \u00een care se predau unele lec\u0163ii \u015fi gradul lor de dificultate. La acestea se adaug\u0103 ineficien\u0163a not\u0103rii cu calificative, care nu l\u0103muresc pe deplin nivelul la care se situeaz\u0103 fiecare copil la sf\u00e2r\u015fitul clasei a IV-a.<\/p>\n
Abunden\u0163a cuno\u015ftin\u0163elor din cadrul fiec\u0103rei arii curriculare, succesul elevilor no\u015ftri \u00een clasa a V-a, apropierea prin afec\u0163iune \u015fi \u00een\u0163elegere de aceste suflete curate depind \u00een mare m\u0103sur\u0103 de experien\u0163a, tactul pedagogic al colegilor no\u015ftri, de eficien\u0163a metodelor \u015fi celorlalte strategii didactice pe care le pot folosi \u00een parcurgerea programei \u015fcolare, de capacitatea fiec\u0103rui profesor de a se face iubit \u015fi respectat. Absen\u0163a acestor lucruri din atmosfera clasei a V-a degaj\u0103 enervare, interes, bun\u0103voin\u0163\u0103, aten\u0163ie sau plictiseal\u0103 la orele de predare, \u00eenvinov\u0103\u0163irea predecesorilor de la clas\u0103.<\/p>\n
Discu\u0163iile dintre \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi profesori trebuie s\u0103 vizeze completarea con\u0163inuturilor la clasa a IV-a \u00een vederea facilit\u0103rii integr\u0103rii \u00een clasa a V-a; temele pentru acas\u0103: volum, tip, evaluare; analiza literar\u0103 \u015fi crea\u0163ia literar\u0103: ce nu se face \u00een clasa a IV-a \u015fi ce ar trebui s\u0103 se fac\u0103 pentru a veni \u00een folosul elevilor; ce instrumente de lucru eficiente le lipsesc copiilor c\u00e2nd p\u0103\u015fesc \u00een clasa a V-a; modul de \u00eensu\u015fire a cunostin\u0163elor: cum \u00eenva\u0163\u0103 elevii no\u015ftri \u0219i de ce unii ajung \u00een situa\u0163ie de e\u015fec la clasa a V-a; managementul clasei: organizare, atribu\u0163ii, disciplin\u0103; colaboreaz\u0103 dirigintele la fel de bine cu p\u0103rin\u0163ii, sau poate mai bine ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul; cum sunt organizate lec\u0163iile de predare-\u00eenv\u0103\u0163are \u00een echipe (\u00eenv\u0103\u0163\u0103tor-elev); cum rezolv\u0103m sau atenu\u0103m impactul unui colectiv de profesori asupra elevului obi\u015fnuit cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul \u015fi \u00eenc\u0103 doi profesori (religie, limbi str\u0103ine); modul de formare al noilor colective de elevi; nivelul de la care se porne\u015fte \u00een clasa P \u015fi cel la care se ajunge la sf\u00e2r\u015fit de ciclu, performan\u0163ele ob\u0163inute la fiecare sf\u00e2r\u015fit de an \u015fcolar cu ace\u015fti copii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i sunt mai mult sau mai pu\u0163in preocupa\u0163i de rezultatele la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103; care sunt standardele de evaluare \u00een test\u0103rile date la clasa a IV-a, dar \u00een cele de evaluare ini\u0163ial\u0103 de la clasa a V-a.<\/p>\n
Pentru copiii ace\u015ftia pe care i-am considerat \u00eentotdeauna ca pe ai mei, indiferent de serie, iar barierele dintre b\u0103nci \u015fi catedr\u0103 nu au existat practic, climatul fiind \u00abfamilial \u015fi familiar\u00bb, propun s\u0103 efectu\u0103m o analiz\u0103 comparativ\u0103 a programelor claselor a IV-a \u015fi a V-a, dar \u015fi \u00abportretul dirigintelui ideal\u00bb realizat de elevii celor dou\u0103 niveluri de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, pornind de la standardele de evaluare pentru clasa a IV-a \u015fi continu\u00e2nd cu cele de la clasa a V-a. Vom avea surprize s\u0103 constat\u0103m c\u00e2t de profund este sufletul copilului, c\u00e2t este de sensibil \u015fi ce u\u015for \u00eel r\u0103nim!<\/p>\n
BIBLIOGRAFIE
\n\u2022 (Steele, J.-Meredith, S.-Temple, C. 2000) \u201eLectura \u015fi scrierea pentru dezvoltarea g\u00e2ndirii critice\u201d, Editura Gloria, Cluj.
\n\u2022 (Elena Dan, 1986) \u201c\u015ecolarul \u015fi particularit\u0103\u0163ile v\u00e2rstei lui\u201d, Bucure\u015fti , Editura Medical\u0103.
\n\u2022 (I.\u015e.J., C.C.D. Suceava 2005) \u201cFactori ai succesului \u015fcolar\u201d, Suceava; \u2022 (I.\u015e.J. Suceava, 2005) \u201c\u015ecoala\u201d, anul VIII , nr. 1.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O bun\u0103 adaptare a elevilor de ciclul primar la cerin\u0163ele ciclului gimnazial reprezint\u0103 una din condi\u0163iile ob\u0163inerii de rezultate la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 pe m\u0103sura capacit\u0103\u0163ilor acestora. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, putem afirma c\u0103 trecerea de la clasa a IV-a la clasa … Cite\u0219te continuarea