Pedagogii \u015fi filozofii au fost, de-a lungul timpului, anima\u0163i de un adev\u0103rat optimism pedagogic, sus\u0163in\u00e2nd puterea educa\u0163iei \u00een formarea personalit\u0103\u0163ii umane. Pornind de la premisa c\u0103 omul este format din trup \u015fi suflet, reputatul pedagog \u015fi organizator de \u015fcoal\u0103, Onisifor Ghibu, \u00een volumul \u201eDespre educa\u0163ie\u201d, arat\u0103 c\u0103 \u015fcoala, \u00een calitatea ei de institut de educa\u0163ie \u015fi instruc\u0163ie, trebuie s\u0103 asigure omului o educa\u0163ie complet\u0103, care s\u0103 se \u00eendrepte at\u00e2t spre trupul c\u00e2t \u015fi spre sufletul copilului. El acord\u0103 educa\u0163iei locul cel mai important \u00een formarea \u015fi dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii omului. Afirm\u0103 c\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, de\u015fi educa\u0163ia \u015fi instruc\u0163ia trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00een paralel, totu\u015fi importan\u0163a cea mai mare dintre acestea o are educa\u0163ia, sau buna cre\u015ftere. Omul este o fiin\u0163\u0103 religioas\u0103, deschis\u0103 transcendentului, gra\u0163ie sufletului s\u0103u spiritual \u015fi nemuritor. Acesta este un adev\u0103r, chiar dac\u0103 printre oameni exist\u0103 \u015fi atei. Din acest motiv, \u00eentre educa\u0163ia moral\u0103, civic\u0103 \u015fi educa\u0163ia religioas\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 indisolubil\u0103. <\/p>\n
\u201eCine dispre\u0163uie\u015fte \u00een\u0163elepciunea \u015fi educa\u0163ia, acela este nefericit; iar speran\u0163a lui pentru atingerea scopului final este zadarnic\u0103, munca sa este f\u0103r\u0103 rod, faptele lui f\u0103r\u0103 folos.\u201d – \u00cen\u0163elepciunea 3, 11<\/p><\/blockquote>\n
Pedagogii \u015fi filozofii au fost, de-a lungul timpului, anima\u0163i de un adev\u0103rat optimism pedagogic, sus\u0163in\u00e2nd puterea educa\u0163iei \u00een formarea personalit\u0103\u0163ii umane, \u0219i implicit a celor \u015fapte ani de acas\u0103. Astfel, J. A. Comenius sus\u0163ine c\u0103 din fiecare copil se poate realiza un om adev\u0103rat numai cu ajutorul educa\u0163iei: \u201e[\u2026] omul, pentru ca s\u0103 devin\u0103 om, trebuie educat.\u201d<\/p>\n
Filozoful \u015fi pedagogul englez J. Locke, reprezentant al burgheziei engleze \u00een ascensiune, consider\u0103 c\u0103 nou\u0103 zecimi din oamenii cu care ne \u00eent\u00e2lnim devin a\u015fa cum sunt, datorit\u0103 exclusiv educa\u0163iei. Aceast\u0103 concep\u0163ie a fost apoi preluat\u0103 de to\u0163i pedagogii \u201eepocii luminilor\u201d. Mai mult, marele filozof I. Kant arat\u0103 c\u0103 prin educa\u0163ie se realizeaz\u0103 \u00eentreaga perfec\u0163iune de care este capabil\u0103 natura uman\u0103 \u015fi c\u0103, \u00een educa\u0163ie se afl\u0103 ascuns marele secret al perfec\u0163iunii umane.<\/p>\n
\u00cen concep\u0163ia Sf\u00e2ntului Ioan Hrisostom, \u201ea educa \u00eenseamn\u0103 a cultiva cur\u0103\u0163enia sufleteasc\u0103 \u015fi buna cuviin\u0163\u0103 a copiilor \u015fi tinerilor, a-l cre\u015fte pe copil moral \u015fi \u00een evlavie, a avea grij\u0103 de sufletul lui, a-i modela inteligen\u0163a, a forma un atlet pentru Hristos; pe scurt, a te \u00eengriji de m\u00e2ntuirea sufletului lui. Educa\u0163ia este asemenea unei arte: art\u0103 mai mare dec\u00e2t aceasta nu exist\u0103, pentru c\u0103, dac\u0103 toate artele aduc un folos pentru lumea de aici, arta educa\u0163iei se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een vederea accederii la lumea viitoare.\u201d<\/p>\n
Pornind de la premisa c\u0103 omul este format din trup \u015fi suflet, reputatul pedagog \u015fi organizator de \u015fcoal\u0103 Onisifor Ghibu, \u00een volumul \u201eDespre educa\u0163ie\u201d, arat\u0103 c\u0103 \u015fcoala, \u00een calitatea ei de institut de educa\u0163ie \u015fi instruc\u0163ie, trebuie s\u0103 asigure omului o educa\u0163ie complet\u0103, care s\u0103 se \u00eendrepte at\u00e2t spre trupul c\u00e2t \u015fi spre sufletul copilului. El acord\u0103 educa\u0163iei locul cel mai important \u00een formarea \u015fi dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii omului. Afirm\u0103 c\u0103, \u00een \u015fcoal\u0103, de\u015fi educa\u0163ia \u015fi instruc\u0163ia trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00een paralel, totu\u015fi importan\u0163a cea mai mare dintre acestea o are educa\u0163ia, sau buna cre\u015ftere. \u00cen viziunea sa, educa\u0163ia \u00eel face pe om cinstit \u015fi binecrescut, iar instruc\u0163ia \u00eel face \u00eenv\u0103\u021bat. Subliniaz\u0103 \u00een continuare faptul c\u0103 dac\u0103 ar trebuie s\u0103 se aleag\u0103 \u00eentre un om cinstit \u015fi unul \u00eenv\u0103\u0163at, alegerea va c\u0103dea asupra celui dint\u00e2i. De aici rezult\u0103 marea \u015fi plina de r\u0103spundere sarcin\u0103 a \u015fcolii, de a se \u00eengriji, mai presus de toate, de buna cre\u015ftere a tinerimii \u00eencredin\u0163ate ei \u015fi de a c\u0103uta, numai pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, ca tinerimea s\u0103 c\u00e2\u015ftige cuno\u015ftin\u0163e teoretice. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, profesorul Ghibu \u00eel citeaz\u0103 pe pedagogul german, Christian Thomasius, care afirm\u0103 c\u0103: \u201e[\u2026]\u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lipsit\u0103 de moral\u0103 e \u00eentocmai ca o sabie \u00een m\u00e2na unui n\u0103imit\u201d. Continu\u00e2nd ideea, mai spune c\u0103 \u201eNebunii \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i sunt cei mai mari nebuni, \u00een vreme ce oamenii binecrescu\u0163i sunt de mare folos at\u00e2t bisericii, c\u00e2t \u015fi statului, chiar dac\u0103 nu sunt \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i\u201d. Revenind la concep\u0163ia pedagogului rom\u00e2n, trebuie s\u0103 remarc\u0103m ideea, deosebit de actual\u0103 \u015fi \u00een zilele noastre, cum c\u0103: \u201e[\u2026] \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul n-are s\u0103 se fac\u0103 numai de dragul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, ci el are s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 o misiune educativ\u0103 \u2013 el trebuie s\u0103 fie mai \u00eenainte de toate \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt educativ, a\u015fadar: toate cuno\u015ftin\u0163ele, care se inculc\u0103 copiilor \u00een \u015fcoal\u0103, trebuie s\u0103 aib\u0103 ca scop nobilitatea min\u0163ii \u015fi inimii lor \u015fi aducerea spre o \u00een\u0163elegere ideal\u0103 a lumii acesteia, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte raportul oamenilor \u00eentre sine, c\u00e2t \u015fi raportul cu Dumnezeu \u015fi natura.\u201d<\/p>\n
\u00cen lucrarea amintit\u0103, profesorul Ghibu acord\u0103 cea mai mare \u00eentindere capitolului care se refer\u0103 la educa\u0163ia moral\u0103. Aceasta trebuie s\u0103 primeze \u00een dezvoltarea sufletului copilului. \u015ei dac\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce, r\u0103spunsul ni-l d\u0103 tot profesorul Ghibu. El spune c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura de carte, a\u015fa cum a c\u00e2\u015ftigat-o elevul \u00een \u015fcoal\u0103, se poate pierde cu timpul, bunele moravuri \u00eens\u0103, pe care \u015fi le-a \u00eensu\u015fit \u00een fraged\u0103 v\u00e2rst\u0103 \u015fi \u00een care sufletul e primitor ca ceara ce se poate modela dup\u0103 plac, r\u0103m\u00e2n pentru \u00eentreaga via\u0163\u0103. Profesorul mai subliniaz\u0103 faptul c\u0103 educa\u0163ia moral\u0103 se face cu ajutorul tuturor materiilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt; paralel cu scopul de a \u00eenv\u0103\u0163a, trebuie s\u0103 se dezvolte sentimente morale \u015fi convingeri care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een sufletul elevilor. Dac\u0103 prin educa\u0163ia intelectual\u0103 se cultiv\u0103 mintea copiilor, \u00eenzestr\u00e2nd-o cu cuno\u015ftin\u0163e, educa\u0163ia moral\u0103 este cea care cultiv\u0103 inima acestora.<\/p>\n
Omul este o fiin\u0163\u0103 religioas\u0103, deschis\u0103 transcendentului, gra\u0163ie sufletului s\u0103u spiritual \u015fi nemuritor. Acesta este un adev\u0103r, chiar dac\u0103 printre oameni exist\u0103 \u015fi atei. \u015ei-apoi, adev\u0103ratele valori morale sunt valorile morale cre\u015ftine. Copilul trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 fie convins de aceste adev\u0103ruri, iar adultul trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een\u0163elepciunea de a le recunoa\u015fte \u015fi de a le tr\u0103i. Este adev\u0103rat c\u0103 valorile cre\u015ftine includ \u00eentotdeaune elementul transcendental, care este, de fapt, \u015fi izvorul lor, dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 ac\u0163iunea moral\u0103, aici pe P\u0103m\u00e2nt, este \u00eennobilat\u0103, cap\u0103t\u0103 str\u0103lucire dac\u0103 se face \u00een virtutea credin\u0163ei \u00een Dumnezeu.<\/p>\n
\u00centre educa\u0163ia moral\u0103, civic\u0103 \u015fi educa\u0163ia religioas\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 indisolubil\u0103. Spre exemplu, \u00een \u015fcoal\u0103, \u015fi nu numai, cultiv\u0103m la elevi \u00een\u0163elepciunea, dreptatea, cump\u0103tarea, t\u0103ria. Psihologia le nume\u015fte tr\u0103s\u0103turi pozitive de caracter. Teologia le nume\u015fte virtu\u0163i morale. Cu to\u0163ii le cultiv\u0103m \u015fi le dorim pentru copiii no\u015ftri, indiferent c\u0103 suntem credincio\u015fi sau necredincio\u015fi. Care este diferen\u0163a? Diferen\u0163a const\u0103 doar \u00een raportarea ac\u0163iunii noastre la transcendent, la Dumnezeu, lucru care \u00eens\u0103, \u00eentotdeauna va fi realizat de un dasc\u0103l credincios. Un alt exemplu: \u015fcoala, familia, biserica, societatea \u00een general, condamn\u0103 m\u00e2ndria, invidia, lenea \u015fi lupt\u0103 \u00eempotriva lor prin forme \u015fi mijloace variate.<\/p>\n
Psihologia le nume\u015fte tr\u0103s\u0103turi negative de caracter, iar teologia le nume\u015fte p\u0103cate capitale. Care este diferen\u021ba? Vrem s\u0103 le st\u00e2rpim pentru c\u0103 sunt d\u0103un\u0103toare, distrug omul \u015fi pentru c\u0103 le condamn\u0103 Dumnezeu \u00censu\u015fi.<\/p>\n
Respectatul conferen\u0163iar american, Zig Ziglar, referindu-se la educa\u0163ia moral\u0103 \u015fi religioas\u0103 a copilului, subliniaz\u0103 importan\u0163a capital\u0103 de a-i fi fundamentate acestuia valorile spirituale de la cea mai fraged\u0103 v\u00e2rst\u0103. Aceast\u0103 nevoie a copilului nu este at\u00e2t de vizibil\u0103 \u015fi nici la fel de u\u015for de m\u0103surat ca nevoile fizice sau mentale. Copilului i se spune c\u0103 la \u015fcoal\u0103 este educat. Dac\u0103 \u00een procesul instructiv-educativ din \u015fcoal\u0103 este neglijat\u0103 sau chiar inexistent\u0103 preocuparea pentru educarea sa moral\u0103 \u015fi religioas\u0103, copilul o va socoti, inevitabil, o problem\u0103 lipsit\u0103 de importan\u0163\u0103 \u015fi nu va mai fi considerat\u0103 ca fiind parte a mediului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Aceasta ar fi o lec\u0163ie decisiv\u0103! Printr-o astfel de neglijare sau chiar omitere, copilul ar \u00eenv\u0103\u0163a, \u00een mod indirect, c\u0103 morala, moralitatea \u015fi religia sunt neesen\u0163iale \u015fi, prin urmare, astfel va cre\u015fte \u015fi se va forma.<\/p>\n
Un proverb chinezesc spune:
\n\u201eDac\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la ziua care va urma, ia-\u0163i m\u00e2ncare.
\nDac\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la anul care va urma, planteaz\u0103 un copac.
\nDac\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la secolul care va urma, f\u0103 educa\u0163ie copiilor.\u201d<\/p>\nBibliografie:<\/strong><\/em>
\n– Cuco\u015f, C., Pedagogie, Editura Polirom, Ia\u015fi, 1996.
\n– Ghibu, O., Despre educa\u0163ie (Edi\u0163ie rev\u0103zut\u0103), Casa Corpului Didactic, Oradea, 1995.
\n– Pop, Gh., Religia, suport \u015fi sens al existen\u0163ei, Editura Dacia, 1996.
\n– \u015echiopu, U., Psihologia copilului, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1965.
\n– Ziglar, Z., Putem cre\u015fte copii buni \u00eentr-o lume negativ\u0103!, Curtea Veche, Bucure\u015fti, 2000.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pedagogii \u015fi filozofii au fost, de-a lungul timpului, anima\u0163i de un adev\u0103rat optimism pedagogic, sus\u0163in\u00e2nd puterea educa\u0163iei \u00een formarea personalit\u0103\u0163ii umane. Pornind de la premisa c\u0103 omul este format din trup \u015fi suflet, reputatul pedagog \u015fi organizator de \u015fcoal\u0103, Onisifor … Cite\u0219te continuarea