Societatea contemporan\u0103 este pus\u0103 \u00een fa\u021ba unor provoc\u0103ri, \u00een privin\u021ba educa\u021biei elevilor, la care este foarte greu s\u0103 g\u0103se\u0219ti solu\u021biile cele mai bune sau cel pu\u021bin favorabile \u0219i de preferat. Schimb\u0103rile intempestive din \u0219coal\u0103, familie, mediu social, comunitate sunt tot mai dificil de adaptat cerin\u021belor, tot mai rapide \u0219i mai greu de st\u0103p\u00e2nit. Contradic\u021biile aduc adesea sistemul educa\u021bional \u00een fa\u021ba unor alternative \u0219i compromisuri. Elevul docil din timpurile demult apuse a devenit tot mai subjugat, efectiv, unor comportamente \u0219i cutume, \u00een care spiritul de grup primeaz\u0103 dincolo de orice idee de bun\u0103-cuviin\u021b\u0103, condescenden\u021b\u0103 \u0219i respect. Prin statusul s\u0103u genetic, omul este o fiin\u021b\u0103 asociativ\u0103, nu poate tr\u0103i izolat, din aceasta rezult\u0103 \u0219i o serie de limite \u00een educa\u021bia adolescen\u021bilor \u00een familie \u015fi societate, practic, un copil singur poate fi educat mult mai corect dec\u00e2t unul integrat aleatoriu \u00eentr-un grup nepotrivit, din aceasta rezult\u00e2nd adesea comportamente deviante cu urm\u0103ri greu de st\u0103p\u00e2nit, ideal ar trebui ca familia, societatea \u0219i \u0219coala s\u0103 conlucreze armonios \u00een educarea elevilor, a tinerilor, \u00een general, practica dovede\u0219te totu\u0219i multe disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi \u00een acest sistem pe care le vom trata \u00een cele ce urmeaz\u0103. <\/p>\n
1. Comunitatea \u015fi adolescen\u021bii de ast\u0103zi<\/strong><\/p>\n Prin structura sa comunitatea local\u0103 este o adev\u0103rat\u0103 institu\u021bie colectiv\u0103 de care depinde, implicit, \u015fi s\u0103n\u0103tatea spiritual\u0103, moral\u0103 \u015fi social\u0103 a membrilor s\u0103i. Pornind de la acest argument ajungem inevitabil la educarea celor mai tineri membri ai s\u0103i, pe care, de foarte multe ori, societatea \u015fi comunitatea local\u0103 o consider\u0103 a fi sarcina exclusiv\u0103 a \u015fcolii, blam\u00e2nd adesea incapacitatea acesteia de a r\u0103spunde la solicit\u0103rile societ\u0103\u0163ii moderne. Dac\u0103 elevii \u015fi-ar lua modele din \u015fcoal\u0103 poate tot ar fi un c\u00e2\u015ftig, av\u00e2nd \u00een vedere parcursul deosebit de complex al unui cadru didactic, care include \u015fi preg\u0103tirea sa moral-psihologic\u0103, din p\u0103cate, modelele adolescen\u0163ilor de ast\u0103zi sunt arti\u015fti de circumstan\u0163\u0103, fotbali\u015fti, fotomodele, actori cu o cultur\u0103 \u00eendoielnic\u0103 \u015fi, mai ales, unii membri ai societ\u0103\u0163ii care ies \u00een eviden\u0163\u0103 prin v\u0103dite caren\u0163e… educa\u0163ionale.<\/p>\n 1. 1 Structura comunit\u0103\u0163ii locale \u015fi implica\u0163iile acesteia \u00een educarea adolescen\u0163ilor<\/p>\n \u00cen func\u0163ie de dimensiunile sale o comunitate local\u0103 poate fi numeroas\u0103, restr\u00e2ns\u0103, bogat\u0103 sau s\u0103rac\u0103, stabil\u0103 sau nomad\u0103 etc. Dac\u0103 avem \u00een vedere statutul s\u0103u urban\/ rural, orice comunitate include o serie de lideri oficiali, institu\u0163ii \u015fi personal asociat acestora, cea mai mare parte a comunit\u0103\u0163ii o constituie popula\u0163ia localit\u0103\u0163ii, cu toate aspectele specifice acesteia.<\/p>\n La aceste elemente ad\u0103ug\u0103m c\u00e2teva posibile subcomponente implicate direct sau indirect \u00een educarea informal\u0103 a copiilor \u015fi tinerilor reprezentate prin: Nu am enumerat dec\u00e2t o mic\u0103 parte din posibilele surse de inspira\u0163ie \u00een educarea adolescen\u0163ilor \u015fi a tinerilor, \u00een general. Fiecare dintre componentele enumerate pot contribui direct sau indirect \u00een educarea copiilor care au un talent admirabil de a prelua comportamente care sunt de foarte multe ori incalificabile sau cel pu\u0163in de nedorit, astfel din strad\u0103 sau uli\u0163\u0103 educabilii preiau comportamente violente, atitudini antisociale, un stil haotic de comportament pe care adesea \u015fi le \u00eensu\u015fesc. Vecinii pot adesea s\u0103 constituie un model pentru adolescen\u0163ii, unii se mai ceart\u0103, al\u0163ii au un comportament asocial dar sunt \u015fi vecini care sar \u00een ajutor \u00een rezolvarea unor probleme specifice copiilor, care dau sfaturi bune, care \u015ftiu s\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie cu o vorb\u0103 sau o \u00eendrumare pozitiv\u0103. Cartierul, este de multe ori constituit \u00een mod aleatoriu, membrii s\u0103i nu sunt totdeauna de aceea\u0219i condi\u0163ie social\u0103, tocmai din aceast\u0103 cauz\u0103 din acest mediu pot prolifera grupuri cu inten\u0163ii greu de precizat formate din tineri cu o educa\u0163ie precar\u0103 ce \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi impun\u0103 autoritatea inclusiv prin for\u0163\u0103, de obicei a\u015fa-numitele cartiere selecte nu accept\u0103 astfel de membri \u00een s\u00e2nul lor. Scara de bloc reprezint\u0103 dincolo de modelele pozitive, reprezentate prin familii cu interese comune \u015fi pozitive \u015fi un model eterogen, un loc de asociere a unor grupuri de tineri, g\u0103\u015fti sau grupuri eterogene de tineri cu preocup\u0103ri greu de definit \u015fi controlat. Grupul de prieteni are un rol excep\u0163ional de important pentru c\u0103 de structura acestuia depinde, de multe ori, evolu\u0163ia viitorului adult, un grup compus pe criterii \u015fi interese comune \u015fi bine inten\u0163ionate este o asociere fericit\u0103, din p\u0103cate astfel de grupuri sunt rare, iar modul de ac\u0163iune al unui grup este total diferit de cel al unui individ izolat. Stadionul, \u015ftrandul \u015fi alte locuri de petrecere a timpului liber organizat sau independent sunt alte locuri din care adolescen\u0163ii preiau modele comportamentale, atitudini, modus-vivendi.<\/p>\n Al\u0103turi de aceste spa\u0163ii \u015fi loca\u0163ii specifice putem ad\u0103uga \u015fi institu\u0163iile de educa\u0163ie formal\u0103, \u015fcoala, biserica \u015fi institu\u0163iile culturale, acestea fac eforturi concertate, se str\u0103duiesc s\u0103 descopere metode eficiente de educare corect\u0103 a tinerilor, de descoperire a c\u0103ilor de dirijare a tinerilor spre o corect\u0103 formare a acestora ca viitori adul\u0163i, din p\u0103cate exist\u0103 o serie de elemente care pot perturba aceste bune inten\u0163ii, iat\u0103 c\u00e2teva:<\/p>\n 2. Familia \u015fi implica\u0163iile sale \u00een educarea adolescen\u0163ilor<\/strong><\/p>\n Familia – celula de baz\u0103 a societ\u0103\u0163ii – are un rol la fel de important ca \u015fi \u015fcoala \u00een educarea adolescen\u0163ilor. Date fiind sfid\u0103rile societ\u0103\u0163ii moderne, dificult\u0103\u0163ile de care se lovesc p\u0103rin\u0163ii \u00een educarea adolescen\u0163ilor sunt numeroase, adolescen\u0163ii au tendin\u0163\u0103 s\u0103 refuze sau s\u0103 nu perceap\u0103 corect sfaturile p\u0103rin\u0163ilor, mul\u0163i p\u0103r\u0103sesc de timpuriu spa\u0163iul familial, al\u0163ii se asociaz\u0103 \u00een grupuri nefaste. Multe probleme sunt ast\u0103zi cauzate de structura familiei contemporane:<\/p>\n De\u015fi sunt o multitudine de tipuri familiale, cel mai frecvent fenomen contemporan este legat de exodul p\u0103rin\u0163ilor spre alte regiuni ale continentului, copii fiind l\u0103sa\u0163i spre educarea fie a unui singur p\u0103rinte, fie a unei rude, fie a bunicilor. Marele ecart educa\u0163ional rezid\u0103 din diferen\u0163a mare de mentalitate \u00eentre tinerii de ast\u0103zi \u015fi persoanele adulte dar \u015fi din lipsa afectivit\u0103\u0163ii p\u0103rinte\u015fti care pot afecta adesea ireversibil caracterul viitorilor adul\u0163i. \u00cen familiile cu p\u0103rin\u0163i bine inten\u0163iona\u0163i, deschi\u015fi la schimbare, tinerii cresc disciplina\u0163i, permisivi, cu o g\u00e2ndire pozitiv\u0103. \u00cen familiile cu probleme sociale, legate de comportament asocial, lipsa banilor dar \u015fi ereditate deficitar\u0103 copii copiaz\u0103 atitudinea p\u0103rin\u0163ilor, sunt inadaptabili sau au atitudini greu de controlat.<\/p>\n Este de remarcat faptul c\u0103 adolescen\u0163ii p\u0103streaz\u0103, indiferent din ce familie provin, un model atitudinal din familie, de aici \u015fi rolul crucial al acesteia \u00een educarea copilului. Din familie provin dealtfel o serie de atitudini pozitive sau negative care marcheaz\u0103 educabilul, spiritul de frond\u0103, tendin\u0163a de a contrazice, tendin\u0163a de mitomanie \u015fi disimulare \u00een contradic\u0163ie cu un comportament corect, un discurs civilizat, puterea de a asculta \u015fi de a accepta p\u0103rerea altora, deferen\u0163a \u015fi respectul fa\u0163\u0103 de cei din jur sunt atitudini de dorit din partea adolescen\u0163ilor.<\/p>\n O alt\u0103 latur\u0103 atitudinal\u0103 legat\u0103 de educa\u0163ia \u00een familie este legat\u0103 de interesul acesteia fa\u0163\u0103 de parcursul educa\u0163ional al t\u00e2n\u0103rului, de implicare activ\u0103 a acesteia \u00een dep\u0103\u015firea momentelor de criz\u0103 \u015fi de caracterul cooperant sau nu al acesteia \u00een eforturile institu\u0163iilor de educa\u0163ie de a crea o genera\u0163ie de tineri mai pu\u0163in dependen\u0163i de provoc\u0103rile \u201etoxice\u201d ale lumii contemporane, de oferire a unor alternative cu rol corectiv \u015fi preventiv. Numai familia, f\u0103r\u0103 implicarea \u015fcolii \u015fi comunit\u0103\u0163ii nu poate rezolva definitiv \u015fi corect aceste probleme \u015fi reciproca este totdeauna valabil\u0103.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Societatea contemporan\u0103 este pus\u0103 \u00een fa\u021ba unor provoc\u0103ri, \u00een privin\u021ba educa\u021biei elevilor, la care este foarte greu s\u0103 g\u0103se\u0219ti solu\u021biile cele mai bune sau cel pu\u021bin favorabile \u0219i de preferat. Schimb\u0103rile intempestive din \u0219coal\u0103, familie, mediu social, comunitate sunt tot … Cite\u0219te continuarea
\n1. Strada, uli\u0163a, drumul
\n2. Vecinii
\n3. Cartierul
\n4. Sacara de bloc
\n5. Unele institu\u0163ii de cultur\u0103\/ distrac\u0163ii
\n6. Stadionul
\n7. Biserica
\n8. \u015ecoala\/ gr\u0103dini\u0163a, cre\u015fa
\n9. Grupul de prieteni \u0219. a.<\/p>\n\n
\n
\n– Eugenia \u015eincan \u015fi Gheorghe Alexandru- \u201e\u015ecoala \u015fi familia\u201d- Editura \u201cGheorghe C\u00e2r\u0163u Alexandru\u201d- Craiova- 1993
\n– Gustave Le Bon- \u201ePsihologia Mul\u0163imilor\u201d- Editura Anima
\n– Adrian Orban- \u201eDac\u0103 \u00ee\u0163i pas\u0103 de copilul t\u0103u\u201d- Editura BIC ALL- 2006
\n– Alfred Adler- \u201ePsihologia \u015fcolarului greu educabil\u201d- Editura IRI – 1995<\/p>\n