Preocup\u0103rile mele, \u00een calitate de cadru didactic, sunt de a forma copilului de v\u00e2rst\u0103 pre\u0219colar\u0103 deprinderi de autoservire, de rela\u021bionare, de socializare \u0219i integrare \u00eentr-un colectiv, de a dezvolta latura socio-emo\u021bional\u0103 a celor mici. Rolul nostru este de a-i ajuta pe cei mici s\u0103-\u0219i descopere propria identitate, autonomie \u0219i s\u0103 dezvolte o imagine de sine pozitiv\u0103, constructiv\u0103. activitatea Toate acestea vor fi atinse prin activit\u0103\u021bi de rutin\u0103 \u0219i vor reprezenta premisele unui parcurs de succes \u00een plan social, \u0219colar, personal al copiilor. <\/p>\n
\u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar, rolul educatorului este de a-i forma copilului capacitatea de a interac\u021biona cu al\u021bi copii, cu adul\u021bi \u0219i cu mediul \u00eenconjur\u0103tor pentru a dob\u00e2ndi cuno\u0219tin\u021be, deprinderi, atitudini \u0219i conduite noi, de a-l ajuta s\u0103-\u0219i descopere propria identitate, autonomie \u0219i de a-\u0219i descoperi o imagine de sine pozitiv\u0103. \u00cen aceast\u0103 idee, demersurile \u00een plan didactic \u021bin seama de particularit\u0103\u021bile de v\u00e2rst\u0103 \u0219i individuale ale copiilor.<\/p>\n
\u021ain\u00e2nd cont de faptul c\u0103 v\u00e2rsta copiilor este at\u00e2t de fraged\u0103 \u0219i c\u0103 majoritatea lor vin \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103 din familie (mul\u021bi dintre ei nefrecvent\u00e2nd cre\u0219a), rolul educatoarei este de a-i ajuta s\u0103 se integreze \u00een via\u021ba de colectivitate, la regulile acesteia. Astfel, \u00een fiecare zi caut s\u0103 planific activit\u0103\u021bi prin care urm\u0103resc s\u0103 le dezvolt rutine. Asta face ca activitatea mea s\u0103 devin\u0103 o rutin\u0103. Totodat\u0103, diversific\u00e2nd abord\u0103rile, oferindu-le diversitate, \u00eencerc s\u0103 le stimulez curiozitatea, afectivitatea. De exemplu, \u00een fiecare diminea\u021b\u0103, \u00eent\u00e2mpinarea copiilor o realizez prin trecerea copiilor prin fa\u021ba locului numit de noi „Panou de bun venit”. Acest „panou” are c\u00e2teva imagini reprezent\u00e2nd modalit\u0103\u021bi de salut (batem palma, o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are, str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103, dans, c\u00e2ntat). Alegerea modalit\u0103\u021bii de salut este a copiilor \u0219i am\u00e2ndoi, copil, educatoare ne salut\u0103m a\u0219a cum \u00ee\u0219i dore\u0219te copilul.<\/p>\n
„\u00cent\u00e2lnirea de diminea\u021b\u0103” reprezint\u0103 de asemenea o rutin\u0103 la care copiii particip\u0103 cu pl\u0103cere. \u00cen acest moment al zilei vorbim printre altele despre ce zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii este \u00een momentul respectiv, cum este vremea, cine este prezent, cine absent, cum se simte fiecare etc. \u00cencerc astfel s\u0103-i ajut s\u0103-\u0219i con\u0219tientizeze emo\u021bii, tr\u0103irile, s\u0103 le exprime, dar \u0219i s\u0103 empatizeze cu ceilal\u021bi.<\/p>\n
La cei mici sunt importante toate rutinele care duc la formarea achizi\u021biilor legate de autonomie, de deprinderile legate de servirea mesei, de ordinea din sala de clas\u0103, \u00een spa\u021biul propriu, deprinderi de igien\u0103 personal\u0103. Explicarea, exersarea felului \u00een care ne sp\u0103l\u0103m pe m\u00e2ini, pozi\u021bia corpului la mas\u0103 (\u00een timpul servirii mesei, atunci c\u00e2nd lucreaz\u0103, scrie, deseneaz\u0103), cum folosim tac\u00e2murile, conduita \u00een timpul servirii mesei, cum ne \u00eembr\u0103c\u0103m, dezbr\u0103c\u0103m, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103m, cum \u00eentoarcem hainele pe fa\u021b\u0103, cum le p\u0103str\u0103m \u00een ordine va deveni \u00een timp o rutin\u0103 pentru copii. Nerespectarea acestor conduite m\u0103 pun \u00een pozi\u021bia de a-l pune pe copil \u00een situa\u021bii de problematizare: con\u0219tientizarea gre\u0219elii, verbalizarea comportamentului corect \u0219i aplicarea \u00een practic\u0103 a celor reamintite, motivul pentru care este gre\u0219it, nedorit comportamentul ini\u021bial. Toate acestea le practic\u0103m din prima zi de gr\u0103dini\u021b\u0103, \u00een fiecare zi.<\/p>\n
Activit\u0103\u021bile didactice cuprind activit\u0103\u021bi \u0219i jocuri liber alese, tranzi\u021bii, rutine, activit\u0103\u021bi pe domenii experien\u021biale, activit\u0103\u021bi recuperatorii. Toate acestea abordeaz\u0103 c\u00e2te o anumit\u0103 tem\u0103 \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau sunt parte dintr-un proiect tematic \u00eentins pe mai multe s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. pentru realizarea acestei planific\u0103ri \u021binem cont de evenimentele notabile, de interesele, subiectele aduse \u00een discu\u021bie de copii, iar informa\u021bia este prezentat\u0103 pentru nivelul de \u00een\u021belegere al copiilor. Evident, preg\u0103tirea activit\u0103\u021bilor constituie o rutin\u0103 pentru noi: realizarea fi\u0219elor de lucru, alegerea\/ selectarea jocurilor didactice, a celor din categoria liber alese, suportul intuitiv pentru diverse activit\u0103\u021bi, filmule\u021be, realizarea de PPT-uri, material m\u0103runt pentru activit\u0103\u021bi practice \u0219i nu numai, n\u0103scocirea de elemente surpriz\u0103 care s\u0103 le capteze aten\u021bia, stimulente c\u00e2t mai diverse.<\/p>\n
la \u00eenceputul fiec\u0103rui an \u0219colar, tuturor copiilor le este aplicat\u0103 o evaluare ini\u021bial\u0103 la toate domeniile de studiu. La grupa mic\u0103 este ceva mai greu de realizat acest lucru, \u021bin\u00e2nd seam\u0103 de faptul c\u0103 rela\u021bia dintre copil \u0219i educatoare este \u00eenc\u0103 la \u00eenceput, ei neav\u00e2nd timpul necesar pentru a c\u0103p\u0103ta \u00eencredere \u00een noi, fiind \u00eenc\u0103 \u00een perioada de adaptare, aceasta fiind mai lung\u0103 sau mai scurt\u0103 \u00een func\u021bie de gradul de socializare \u0219i adaptare a fiec\u0103ruia. Mul\u021bi dintre ei nu se simt \u00eenc\u0103 \u00een siguran\u021b\u0103 \u00een mediul grupei, f\u0103r\u0103 bunici \u0219i p\u0103rin\u021bi, \u00eentr-un moment \u00een care se g\u0103sesc \u00een fa\u021ba multor necunoscute – adul\u021bi, copii, mediu, reguli\/ limite. Atunci facem apel la informa\u021biile care vin de la p\u0103rin\u021bi, bunici \u0219i descoperim \u0219i complet\u0103m imaginea fiec\u0103rui copil prin intermediul jocului, prin discu\u021bii individuale sau \u00een grupuri mici, prin observarea lor pe parcursul zilei \u00een conjuncturi diverse.<\/p>\n
\u00cen fiecare diminea\u021b\u0103 ne reamintim regulile grupului\/ clasei, mai ales cele care vizeaz\u0103 comportamente din timpul activit\u0103\u021bilor, jocurilor, interrela\u021bionare. Aceste reguli sunt fixate, de regul\u0103, \u00eempreun\u0103, la \u00eenceputul fiec\u0103rui an \u0219colar. Li se explic\u0103 de ce este at\u00e2t de important s\u0103 avem \u0219i s\u0103 respect\u0103m aceste reguli \u0219i care sunt consecin\u021bele nerespect\u0103rii acestora. Aceste lucruri ne sunt doar expuse \u0219i at\u00e2t. Ajungem la concluzii \u00eempreun\u0103, rolul meu fiind acela de a-i pune \u00een situa\u021bia de a g\u0103si singuri r\u0103spunsuri logice, prin \u00eentreb\u0103ri bine ticluite.<\/p>\n
\u00cen timpul jocurilor liber alese urm\u0103resc cu mare aten\u021bie felul \u00een care copiii interac\u021bioneaz\u0103 \u00eentre ei, c\u00e2t de corect vorbesc din punct de vedere gramatical, cum m\u00e2nuiesc instrumentele de scris\/ desenat\/ pictat, dac\u0103 apar conflicte \u0219i cum reu\u0219esc s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 aceste momente. A devenit o rutin\u0103 s\u0103 corectez exprim\u0103rile gre\u0219ite din punct de vedere gramatical (formele de singular\/ plural, acordul \u00eentre subiect \u0219i predicat, formele de dativ\/ genitiv etc). De multe ori apar conflicte \u00eentre copii, adres\u0103ri inadecvate. de fiecare dat\u0103 pun accent pe ceea ce simte copilul „victim\u0103”, \u00eei pun \u00een situa\u021bia de a g\u00e2ndi ce ar sim\u021bi „agresorul” \u00eentr-o situa\u021bie similar\u0103, cum ar fi trebuit s\u0103 procedeze \u0219i de ce, care sunt avantajele \u0219i\/ sau dezavantajele comportamentului indezirabil, pe formulele pe care, teoretic, ei \u0219tiu c\u0103 trebuie folosite atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i doresc ceva (te rog) sau c\u00e2nd primesc ceva (mul\u021bumesc), „scuz\u0103-m\u0103” atunci c\u00e2nd gre\u0219im unii fa\u021b\u0103 de al\u021bii. De asemenea, pun foarte mare accent pe exprimarea tr\u0103irilor, sentimentelor, emo\u021biilor ca exerci\u021biu pentru cel care exprim\u0103, dar \u0219i pentru dezvoltarea empatiei. \u00cen afara contextelor directe, interven\u021bia noastr\u0103, \u00een acest sens se transfer\u0103 \u0219i \u00een joc, \u00een activit\u0103\u021bi din cadrul domeniilor experien\u021biale. Se \u00eencurajeaz\u0103 foarte mult dialogul \u00eentre copii – parteneri de joac\u0103, \u00eentre membri echipelor formate \u00een diferite contexte, expunerea propriilor p\u0103reri \u0219i sus\u021binerea lor prin argumente.<\/p>\n
Problematizarea este una dintre metodele care \u0103i ajut\u0103 pe pre\u0219colari s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021bii, variante noi pentru rezolvarea unor probleme ivite. De exemplu, \u00een activitatea de evaluare – educarea limbajului – „Puiul” de Al.Br\u0103tescu Voine\u0219ti, am organizat un joc de rol. Pentru momentul plec\u0103rii prepeli\u021bei \u00een \u021b\u0103rile calde al\u0103turi de puii s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i abandonarea puiului r\u0103nit, copiii au avut ca sarcin\u0103 exprimarea sentimentelor fa\u021b\u0103 de decizia mamei prepeli\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ei solu\u021bii alternative la situa\u021bia dat\u0103. Am avut surpriza s\u0103 descop\u0103r o deschidere grozav\u0103 a copiilor \u00een a-\u0219i exprima sentimentele de compasiune fa\u021b\u0103 de puiul r\u0103nit, furie, sup\u0103rare, dezacord fa\u021b\u0103 de decizia mamei de a-l p\u0103r\u0103si. Iar argumentele lor au fost destul de bine sus\u021binute, \u00eens\u0103 cu fisuri, evident. Surpriza cea mare a venit din partea unei feti\u021be. Cea mai timid\u0103 dintre to\u021bi, care aproape niciodat\u0103 nu \u00ee\u0219i manifesta dorin\u021ba de a participa activ la activit\u0103\u021bi, uneori neatent\u0103, mai mereu preocupat\u0103 de altceva. Solu\u021bia perfect\u0103: \u0218i-ar fi organizat puii s\u0103n\u0103to\u0219i astfel \u00eenc\u00e2t, cu ajutorul unei batiste luat\u0103 de pe s\u00e2rma unui \u021b\u0103ran din apropiere, s\u0103 care puiul r\u0103nit, f\u0103c\u00e2nd cu r\u00e2ndul, duc\u00e2ndu-l \u00een zbor p\u00e2n\u0103 la destina\u021bie. Problematizarea pe care le-am prezentat-o a adus copiii \u00een situa\u021bia de a g\u00e2ndi, de a g\u0103sii solu\u021bii diverse, de a analiza solu\u021biile prezentate de colegii lor.<\/p>\n
Una dintre regulile clasei este s\u0103 ascult\u0103m c\u00e2nd cineva vorbe\u0219te, s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m r\u00e2ndul atunci c\u00e2nd avem ceva de spus. Am f\u0103cut cu ei un experiment cu ei \u00een acest sens. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 vorbesc mai multe persoane deodat\u0103? Comunicarea este ratat\u0103, iar fiecare dintre participan\u021bii la actul comunic\u0103rii, \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 fie ascultat, \u00een\u021beles, validat pentru ceea ce spune. este un exerci\u021biu pe care \u00eel repet de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd revin la obiceiul de a vorbi deodat\u0103. \u0218i are efect… Nu este u\u0219or s\u0103 deprindem comportamente dezirabile, de preferat, mai ales atunci c\u00e2nd fiecare dintre noi ne dorim s\u0103 ne facem auzi\u021bi, c\u00e2nd ne dorim valid\u0103ri.<\/p>\n
Exersarea exprim\u0103rii \u00een propozi\u021bii simple, dezvoltate, corecte din punct de vedere lexical, fonetic, sintactic este o grij\u0103 \u00een fiecare moment al zilei, \u00eencep\u00e2nd cu discu\u021biile libere \u0219i termin\u00e2nd cu activit\u0103\u021bile pe domenii experien\u021biale.<\/p>\n
De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd explic copiilor sarcinile de lucru, \u00eei \u00eencurajez s\u0103 \u00eentrebe, s\u0103 cear\u0103 explica\u021bii suplimentare, s\u0103 nu se sperie atunci c\u00e2nd gre\u0219esc. Le spun de fiecare dat\u0103 c\u0103 exerci\u021biul este mama \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, c\u0103 recunoa\u0219terea gre\u0219elii este primul pas spre corectare.<\/p>\n
Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 exemple de rutine \u00een activitatea didactic\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 la clas\u0103 ar putea continua. \u021ain\u00e2nd cont de faptul c\u0103 la fiecare pas, \u00een orice moment interac\u021biunea cu copiii de v\u00e2rst\u0103 pre\u0219colar\u0103 este o provocare, g\u0103sirea de solu\u021bii pentru a le stimula g\u00e2ndirea, curiozitatea, motiva\u021bia reprezint\u0103 o provocare \u00een fiecare zi, solicit\u00e2nd deopotriv\u0103 at\u00e2t creativitatea, flexibilitatea, c\u00e2t \u0219i spontaneitatea.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Preocup\u0103rile mele, \u00een calitate de cadru didactic, sunt de a forma copilului de v\u00e2rst\u0103 pre\u0219colar\u0103 deprinderi de autoservire, de rela\u021bionare, de socializare \u0219i integrare \u00eentr-un colectiv, de a dezvolta latura socio-emo\u021bional\u0103 a celor mici. Rolul nostru este de a-i ajuta … Cite\u0219te continuarea