Procrastinarea, de\u0219i un fenomen extrem de r\u0103sp\u00e2ndit, pare s\u0103 fie o variabil\u0103 mai degrab\u0103 ignorat\u0103 de noi, cadrele didactice, \u00een demersul nostru de a ajuta elevii s\u0103 \u00ee\u0219i ating\u0103 adev\u0103ratul poten\u021bial. Lucrarea de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 clarifice conceptul \u0219i s\u0103 creioneze cadrelor didactice 10 pa\u0219i prin care \u00ee\u0219i pot ajuta elevii s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 tendin\u021ba lor de am\u00e2nare a sarcinilor.<\/p>\n
Termenul de procrastinare provine din latinescul \u201eprocrastinare\u201d \u015fi \u00eenseamn\u0103 am\u00e2nare, \u00eent\u00e2rziere, extindere, a l\u0103sa pe mai t\u00e2rziu ini\u0163ierea unor sarcini. Procrastinarea este un comportament ira\u021bional de am\u00e2narea a sarcinilor, de \u00eenlocuire a activit\u0103\u0163ilor prioritare cu activit\u0103\u0163i mai pu\u0163in urgente. Acest fenomen poate fi temporar sau permanent \u015fi poate fi definit din dou\u0103 perspective: (a) comportamental\u0103, ca fiind un act concret de am\u00e2nare a unei sarcini \u0219i (b) cognitiv\u0103, ca fiind o am\u00e2narea a deciziilor (Rosario et al, 2009).<\/p>\n
Credin\u0163a c\u0103 \u201em\u00e2ine\u201d sau \u201emai t\u00e2rziu\u201d este timp pentru a se realiza activit\u0103\u0163ile specifice \u015fcolii nu este altceva dec\u00e2t un impediment major \u00een drumul spre succes. Mul\u021bi elevi au\u00a0 folosit cel pu\u0163in o dat\u0103 aceast\u0103 strategie de am\u00e2nare, pornind la drum cu diverse ra\u0163ionaliz\u0103ri pentru a se convinge c\u0103 este \u00een regul\u0103 s\u0103 \u201ela\u015fi pe mai t\u00e2rziu\u201d. Finalitatea este previzibil\u0103: \u00een cea mai mare parte, realizarea gr\u0103bit\u0103 a activit\u0103\u0163ilor \u015fcolare duce la un proces superficial de \u00eenv\u0103\u0163are ceea se concretizeaz\u0103 \u00een rezultate sub poten\u021bial sau chiar e\u0219ec \u0219colar.<\/em><\/p>\n Procrastinarea are efecte negative at\u00e2t asupra rezultatelor \u0219colare c\u00e2t \u0219i asupra st\u0103rii generale a elevului \u00een sensul c\u0103 acei elevi care procrastineaz\u0103 pot resim\u021bi frustrare, vin\u0103, stres sau anxietate.<\/p>\n Pentru a putea aborda corect situa\u021biile de acest tip la nivelul clasei, vom face distinc\u0163ia \u00eentre procrastinarea decizional\u0103 procrastinare evitant\u0103\u00a0 \u015fi procrastinarea pe baza stimul\u0103rii (Ferrari, 1992, apud Blunt, 1998). Analiz\u00e2nd cauzele din spatele acestui comportament, putem identifica \u0219i o sere de strategii pe care profesorul le poate aplica la clas\u0103 pentru e preveni apari\u021bia procrastin\u0103rii \u00een r\u00e2ndul elevilor s\u0103i.<\/p>\n \u2022 Procrastinarea bazat\u0103 pe stimulare (arousal procrastination)<\/strong> se refer\u0103 la acel comportament de am\u00e2nare ce \u00ee\u015fi are originea \u00een motiva\u0163ia elevului de a \u00ee\u015fi cre\u015fte starea fiziologic\u0103 \u0219i psihologic\u0103 de stimulare intens\u0103 determinat\u0103 de lucrul contra-timp. Senza\u0163ia n\u0103scut\u0103 din sarcina realizat\u0103 \u00een ultimul minut este o recompens\u0103 \u00een sine pentru indivizi, ace\u015ftia c\u0103ut\u00e2nd moduri \u00een care s\u0103 resimt\u0103 tr\u0103irea, asemenea adrenalinei, c\u00e2t mai des. Unui astfel de elev trebuie s\u0103 i se construiasc\u0103 motiva\u021bia intrinsec\u0103 pentru sarcinile propuse. Ajut\u0103 foarte mult s\u0103 cunoasc\u0103 implica\u021biile practice ale activit\u0103\u021bii pe care o desf\u0103\u0219oar\u0103. La nivelul clasei pot fi organizate mici concursuri care s\u0103-i satisfac\u0103 nevoia de emo\u021bie puternic\u0103.<\/p>\n \u2022 Procrastinarea evitant\u0103 (avoidant procrastination) <\/strong>descrie un comportament de am\u00e2nare ce este caracteristic elevilor care \u00eencearc\u0103, con\u0219tienent sau incon\u0219tient, s\u0103 \u00ee\u015fi protejeze stima de sine. Am\u00e2narea devine astfel scuze pentru eventualul e\u015fec cu care ar putea s\u0103 se confrunte. Mai exact, stima de sine este protejat\u0103 \u00een acest context \u00een care un determinat extern (nu m-am preg\u0103tit la timp\/ nu am mai avut destul de mult timp la dispozi\u021bie) devine cauza e\u0219ecului \u0219i nu un determinat intern (nu am \u00een\u021beles informa\u021bia predat\u0103\/ este greu pentru mine s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b asta). Cu un astfel de elev se lucreaz\u0103 f\u0103c\u00e2nd o prioritate din valorizarea lui. Se ofer\u0103 feedback personalizat, se normalizeaz\u0103 eroarea \u0219i se apreciaz\u0103 fiecare context \u00een care elevul depune un efort real, indiferent de corectitudinea produsului final.<\/p>\n \u2022 Procrastinarea decizional\u0103 (decisional procrastination) <\/strong>este o form\u0103 a procrastin\u0103rii ce con\u0163ine, pe de o parte, credin\u0163a individului c\u0103 este incapabil s\u0103 ia o decizie corect\u0103 iar, pe de alt\u0103 parte, un oarecare nivel de pesimism cu privire la corectitudinea deciziei luate. Elevul evit\u0103 s\u0103 se pronun\u0163e \u00een luarea deciziilor legate de sarcin\u0103 deoarece se teme cu privire la capacitatea sa de a lua decizii corecte.\u00a0 \u00cen acest context, discu\u021bia cu p\u0103rintele sau analiza atent\u0103 a istoricului familial pot ajuta profesorul s\u0103 aleag\u0103 strategia corect\u0103 de ac\u021biune, f\u0103c\u00e2nd echip\u0103 cu parintele copilului. Valorizarea \u0219i crearea unor oportunit\u0103\u021bi \u00een care elevul se simte responsabilizat pot ajuta enorm la schimbarea g\u00e2ndurilor negative cu privire la sine.<\/p>\n Procrastinarea poate avea \u0219i alte cauze precum lipsa motiva\u021biei pentru \u00eenv\u0103\u021bare, lipsa abilit\u0103\u021bilor necesare realiz\u0103rii sarcinilor \u0219colare, abilit\u0103\u021bi sc\u0103zute ale managementului timpului, teama de e\u0219ec, frica de succes, lipsa de interes pentru materia \u00een sine, lipsa abilit\u0103\u021bilor de luare a deciziilor, rebeliune sau rezisten\u021b\u0103, impulsivitate, influen\u021ba negativ\u0103 a colegilor (Bojuwoye, 2019).<\/em><\/p>\n Ce putem face pentru elevii no\u0219tri?<\/strong><\/p>\n 1. \u00cenv\u0103\u021ba\u021bi elevii cum pot \u00eemp\u0103r\u021bi un proiect mare \u00een p\u0103r\u021bi mai mici, u\u0219or de urmat; fiecare pas atins va hr\u0103ni nevoia de competen\u021b\u0103 a elevului \u0219i va juca rol \u00een construirea \u00eencrederii \u00een for\u021bele proprii; \u201eAm\u00e2narea este un ho\u0163 de timp.\u201d\u00a0 – John Dos Passos<\/p><\/blockquote>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Procrastinarea, de\u0219i un fenomen extrem de r\u0103sp\u00e2ndit, pare s\u0103 fie o variabil\u0103 mai degrab\u0103 ignorat\u0103 de noi, cadrele didactice, \u00een demersul nostru de a ajuta elevii s\u0103 \u00ee\u0219i ating\u0103 adev\u0103ratul poten\u021bial. Lucrarea de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 clarifice conceptul \u0219i … Cite\u0219te continuarea
\n2. Face\u021bi apel la ariile de interes ale elevilor, folosi\u021bi exemple raportate la pasiunile \u0219i curiozit\u0103\u021bile lor reale; ajuta\u021bi-i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 aspectele practice ale materiei predate.
\n3. Asigura\u021bi-v\u0103 c\u0103 fiecare elev \u00ee\u0219i cunoa\u0219te stilul de \u00eenv\u0103\u021bare potrivit. Apela\u021bi la consilierul \u0219colar pentru teste specifice pentru a avea un tablou al clasei, din perspectiva stilurilor de \u00eenv\u0103\u021bare;
\n4. \u00cent\u0103ri\u021bi \u00eencrederea \u00een sine a elevilor prin feedback personalizat. \u00cen acest sens, nu este de ajuns s\u0103 felicit\u0103m elevul pentru un lucru f\u0103cut ci e necesar s\u0103 explic\u0103m exact ce anume a f\u0103cut bine pentru a \u00eencuraja repetarea acelui comortament;
\n5. Preg\u0103ti\u021bi un plan de recompens\u0103, potrivit v\u00e2rstei \u0219i nevoilor copilului: aprecieri, \u00eencuraj\u0103ri, fe\u021be z\u00e2mbitoare, minute de pauz\u0103, timp bonus la un test, etc.
\n6.\u00a0 Povesti\u021bi-le elevilor despre importan\u021ba unui spa\u021biu de studiu care s\u0103 invite la concentrare, aten\u021bie \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare. Oferi\u021bi puncte bonus pentru elevi care dovedesc, prin fotografii, c\u0103 \u0219i-au organizat spa\u021biul de lucru;
\n7. Promova\u021bi ideea unui ritm\u00a0 de via\u021b\u0103 care favorizeaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea: somn suficient, m\u00e2ncare s\u0103n\u0103toas\u0103, sport etc.;
\n8. Sprijini\u021bi-v\u0103 elevi \u00een demersul lor de a stabili obiective SMART. Ajuta\u021bi-i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 un obiectiv prea mare poate cople\u0219i \u0219i r\u0103m\u00e2ne adesea abandonat \u00een timp ce obiectivele m\u0103surabile pot fi mai u\u0219or vizualizate \u0219i atinse;
\n9.\u00a0 Folosi\u021bi metafore pentru a ajuta elevii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 procrastinarea.\u00a0 \u00cei pute\u021bi invita chiar s\u0103 deseneze procrastinarea \u0219i s\u0103 vizualizeze o manier\u0103 \u00een care s\u0103 \u00eenving\u0103 aceast\u0103 tendin\u021b\u0103. Invita\u021bi-i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 proverbe potrivite acestui comportament;
\n10. Stabili\u021bi un interval de timp \u00een care e ok s\u0103 am\u00e2ne sarcina (de exemplu maxim 5 minute de pauz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00eencepi, f\u0103r\u0103 am\u00e2n\u0103ri ulterioare).<\/p>\n
\n\u2022 Bojuwoye, O. (2019). Causes of Academic Procrastination Among High School Pupils with Learning Disabilities in Ilorin, Kwara State, Nigeria.
\n\u2022 Rosario, P., Costa, M., Nunez, J, C., Gonzalez- Pienda, J., Solono, Papula., & Valle, Antonio, 2009, Academic Procrastination: Associations with Personal, School, and Family variables. The Spanish Journal of Psychology, 12 (1):118-127.
\n\u2022 Blunt A., 1998, Task Aversiveness and Procrastination: A Multi-Dimensional Approach to Task Aversiveness Across Stages of Personal Projects, Masters Thesis submitted to the Faculty of Graduate Studies and Research
\n\u2022 www.oxfordlearning.com<\/a><\/p>\n