Contextul actual a adus schimb\u0103ri pe toate planurile \u00een via\u0163a noastr\u0103, cu prec\u0103dere \u00een via\u0163a celor mici, a c\u0103ror posibilitate de \u00een\u0163elegere este limitat\u0103. \u00cen acest sens, p\u0103rintele se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unor noi provoc\u0103ri, iar cadrul didactic, prin intermediul diferitelor c\u0103i de comunicare, continu\u0103 s\u0103 \u00eei fie partener \u00een educarea pre\u015fcolarului. Articolul prezint\u0103 realit\u0103\u0163i frecvent \u00eent\u00e2lnite \u015fi ofer\u0103 c\u00e2teva sugestii de abordare a pre\u015fcolarului \u015fi de ac\u0163iune cu acesta. Educa\u0163ia pre\u015fcolarului continu\u0103 acas\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Cu toate schimb\u0103rile survenite \u00een via\u0163a fiec\u0103ruia, adult sau copil, familiile au fost supuse unor noi provoc\u0103ri. Atitudinea \u015fi reac\u0163ia fiec\u0103ruia este diferit\u0103 \u00een perioada de stres. De multe ori le pretindem copiilor anumite comportamente, cu toate c\u0103 \u015fi adultului \u00eei este dificil s\u0103 reac\u0163ioneze conform normelor \u00een aceste situa\u0163ii; cu at\u00e2t mai mult, copilul nu este preg\u0103tit emo\u0163ional \u015fi nici biologic s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 stresului.<\/p>\n
\u015etim c\u0103 fiecare copil are la baza comportamentului modelul p\u0103rintelui, reac\u0163iile adultului, pe care le preia prin imita\u0163ie \u015fi le internalizeaz\u0103. De aceea, adultul-model, \u00een cazul acesta, p\u0103rintele, trebuie s\u0103 fie mai atent ca niciodat\u0103 la propriile ac\u0163iuni. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca p\u0103rintele s\u0103 fie mult mai solicitat dec\u00e2t \u00een trecut \u015fi aici m\u0103 refer la presiunea exercitat\u0103 de atribu\u0163iile de serviciu care se \u00eendeplinesc acas\u0103 \u015fi nu la locul de munc\u0103, de respectarea nevoilor celorlal\u0163i membrii ai familiei afla\u0163i \u00een contact direct 24\/24, de g\u00e2ndurile \u015fi nesiguran\u0163a generate de pandemie, de schimb\u0103rile survenite pe toate planurile. Copilul, prin fragilitatea v\u00e2rstei, nu \u00een\u0163elege aceste schimb\u0103ri. \u00cei este neclar de ce petrece at\u00e2t de mult timp \u00een cas\u0103, de ce este restric\u0163ionat doar la plimbarea \u00een jurul locuin\u0163ei, de ce nu \u00ee\u015fi poate \u00eent\u00e2lni colegii de gr\u0103dini\u0163\u0103 sau bunicii, de ce nu poate alerga \u00een p\u0103rcule\u0163ul copiilor.<\/p>\n
P\u0103rin\u0163ii comunic\u0103 cu copiii lor (\u015fi invers), nu doar prin mesaje verbale, ci \u015fi prin componente nonverbale, afectiv-emo\u0163ionale, gesturi vizibile sau abia perceptibile. O privire atent\u0103 sau dezinteresat\u0103, o \u00eembr\u0103\u0163isare sau un z\u00e2mbet, un gest de afec\u0163iune sau de nervozitate, completeaz\u0103 mesajul verbal, \u00eei confer\u0103 alt\u0103 valoare. P\u0103rin\u0163ii trebuie s\u0103 fie calmi \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi controleze primul impuls c\u00e2nd copilul se comport\u0103 gre\u015fit. Copilul \u00een\u0163elege c\u00e2nd \u00eei este criticat comportamentul, de aceea trebuie s\u0103 evit\u0103m a-l critica pe el ca persoan\u0103, aten\u0163ia noastr\u0103 s\u0103 se axeze asupra faptei gre\u015fite. Copiii \u00eencep s\u0103 realizeze ce reac\u0163ie emo\u0163ional\u0103 urmeaz\u0103 unui ton ridicat al unui adult sau ce expresie facial\u0103 pot observa la o persoan\u0103 care r\u00e2de puternic. Prin intermediul condi\u0163ion\u0103rii, al empatiei sau al contagiunii emo\u0163ionale, copilul, reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 emo\u0163iile celorlal\u0163i.<\/p>\n
\u00cen perioada pre\u015fcolar\u0103, copiii reu\u015fesc treptat s\u0103 identifice cauzele sentimentelor oamenilor, limbajul emo\u0163iilor c\u00e2\u015ftig\u00e2nd \u00een acurate\u0163e, claritate \u015fi complexitate. Copiii respect\u0103 reguli de exprimare a emo\u0163iilor (Schaffer, R.):
\n1. reguli de minimizare: reducerea exprim\u0103rii m\u00e2niei sau furiei;
\n2. reguli de maximizare: \u00een cazul primirii unui dar mai pu\u0163in dezirabil, conform convenien\u0163elor, ar trebui s\u0103 prezinte aceea\u015fi intensitate ca \u00een cazul unui dar mult dorit;
\n3. reguli de mascare: atunci c\u00e2nd se consider\u0103 c\u0103 este mai potrivit\u0103 o expresie neutr\u0103;
\n4. reguli de substituire: c\u00e2nd o emo\u0163ie este \u00eenlocuit\u0103 cu una total opus\u0103.<\/p>\n
\u00cen \u00eensu\u015firea acestor reguli, un rol fundamental \u00eel au p\u0103rin\u0163ii. Ace\u015ftia transmit regulile prin trei c\u0103i: antrenamentul (instruc\u0163iuni directe), modelarea (observarea \u015fi imitarea adul\u0163ilor), \u00eenv\u0103\u0163area contingen\u0163elor (extrag regulile \u00een urma interac\u0163iunilor cu adul\u0163ii).<\/p>\n
\u00cen contextul actual, aspectele care \u0163in de asigurarea st\u0103rii de bine a copilului \u00een familie se refer\u0103 la:<\/p>\n
Toate schimb\u0103rile survenite \u00een ultimele 5 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni vor avea repercursiuni \u00een viitor. Pot s\u0103 apar\u0103 situa\u0163ii de oboseal\u0103 a adultului \u015fi copilului, lipsa somnului, schimbarea programului de odihn\u0103 pe timpul zilei \u015fi a nop\u0163ii, lipsa poftei de m\u00e2ncare sau, din contr\u0103, accentuarea ei, schimb\u0103ri ale st\u0103rii fizice resim\u0163ite prin u\u015foare dureri, oscila\u0163ii \u00een greutate. \u00cen rela\u0163ia cu copilul, p\u0103rintele nu trebuie s\u0103 \u00eei aminteasc\u0103 mereu copilului s\u0103 fac\u0103 activit\u0103\u0163ile de rutin\u0103, pentru c\u0103 astfel comentariile lui vor fi mai pu\u0163in eficiente. Este mai bine s\u0103 \u00eei spun\u0103: ,,\u00cemi place c\u0103 \u0163i-ai pus toate juc\u0103riile la loc!\u201d \u00een loc de ,,\u00cemi place c\u0103 o dat\u0103 ai reu\u015fit \u015fi tu s\u0103-\u0163i aranjezi juc\u0103riile f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i spun!\u201d.<\/p>\n
Comportamentul bun trebuie r\u0103spl\u0103tit, dar este necesar ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 \u00eentre r\u0103splat\u0103 \u015fi alintare. R\u0103splata este ceva ce copilul prime\u015fte dup\u0103 ce s-a comportat bine, \u00een timp ce alintarea este ceva ce i se ofer\u0103 \u00eenainte pentru a-l motiva s\u0103 fac\u0103 ceva. P\u0103rintele trebuie s\u0103 fie un bun model de urmat. Cel mai important este s\u0103 dezvolte un mediu sigur pentru copil \u00een care acesta s\u0103 se simt\u0103 \u00een iubit \u015fi protejat, \u00een\u0163eles \u015fi sprijinit la nevoie. Cu toate acestea, comportamentele inadecvate ale copilului sunt frecvente acum.<\/p>\n
Copiii nu se comport\u0103 \u00eentotdeauna dup\u0103 a\u015ftept\u0103ri din cauza unor motive variate: nu \u015ftiu cum s\u0103 o fac\u0103, vor s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra lor, se plictisesc \u015fi atunci, pe fondul izol\u0103rii \u015fi al incertitudinilor, pot s\u0103 apar\u0103 o serie de factori de risc cu referire la modul \u00een care p\u0103rin\u0163ii iau atitudine fa\u0163\u0103 de manifest\u0103rile emo\u0163ionale ale copilului. P\u0103rin\u0163ii care obi\u015fnuiesc s\u0103 reac\u0163ioneze la emo\u0163iile negative ale copilului prin furie sau nemul\u0163umire, prin minimalizarea sau descurajarea comportamentului vor amplifica reac\u0163iile negative ale copilului.<\/p>\n
Se \u015ftie c\u0103 p\u0103rin\u0163ii joac\u0103 rolul de facilitatori ai contextelor emo\u0163ionale \u015fi a experien\u0163elor sociale, astfel, este necesar ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 utilizeze situa\u0163ii de ghidaj \u015fi antrenament social legat de comportamentele emo\u0163ionale \u015fi sociale. A\u015fa se dezvolt\u0103 abilit\u0103\u0163ile de cooperare, de negociere \u015fi empatia la copii.<\/p>\n
\u00cen rela\u0163ia cu copilul, con\u015ftientiz\u0103m faptul c\u0103 universul psihic este marcat de emo\u0163ie pentru fiecare dintre noi, c\u0103 pl\u0103cerea lucrului bine-f\u0103cut asigur\u0103 tr\u0103irea satisfac\u0163iei \u015fi c\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 existen\u0163\u0103 se deruleaz\u0103 pe un fond emo\u0163ional. Un context emo\u0163ional optim (conceput pentru a stimula) favorizeaz\u0103 stabilirea unui climat propice copilului, care \u00eei ofer\u0103 \u00eencredere \u015fi stabilitate, \u00eei asigur\u0103 o stare de bine.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong> <\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Contextul actual a adus schimb\u0103ri pe toate planurile \u00een via\u0163a noastr\u0103, cu prec\u0103dere \u00een via\u0163a celor mici, a c\u0103ror posibilitate de \u00een\u0163elegere este limitat\u0103. \u00cen acest sens, p\u0103rintele se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unor noi provoc\u0103ri, iar cadrul didactic, prin intermediul … Cite\u0219te continuarea
\n1. \u015etefan, C. A., Kallay, E. (2007). Dezvoltarea competen\u0163elor emo\u0163ionale \u015fi sociale la pre\u015fcolar – Ghid practic pentru educatori. Cluj-Napoca: Ed. ASCR.
\n2. Schaffer, R., (2005). Introducere \u00een psihologia copilului. Cluj-Napoca: Editura ASCR.<\/p>\n