\u00centr-o lume ideal\u0103, ne dorim ca tinerii s\u0103 nu consume droguri, \u00eens\u0103 \u00een lumea real\u0103 ne confrunt\u0103m cu tragedii cauzate de consumul de droguri. Educa\u021bia are rolul de a atenua riscurile reale ale consumului de droguri. Copiii \u0219i adolescen\u021bii sunt vulnerabili \u0219i trebuie s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 cuno\u0219tin\u021bele \u0219i abilit\u0103\u021bile necesare pentru a lua decizii inteligente cu privire la consumul de substan\u021be periculoase organismului uman. <\/p>\n
\u00cen multe p\u0103r\u021bi ale lumii, abuzul de droguri este pe cale de a deveni una dintre problemele majore cu care se confrunt\u0103 societatea de ast\u0103zi. Un prim pas \u00een rezolvarea acestei probleme este educa\u021bia eficient\u0103 prin strategii de prevenire destinate persoanelor de v\u00e2rst\u0103 \u0219colar\u0103. Este nevoie de campanii mass-media ca ini\u021biative \u00eentreprinse de autorit\u0103\u021bile na\u021bionale pentru comunicare de informa\u021bii despre s\u0103n\u0103tate sau riscuri de \u00eemboln\u0103vire \u0219i emisiuni educative care s\u0103-i conving\u0103 pe oameni s\u0103 adopte modific\u0103ri de comportament benefice propriei persoane. Campanii mass media pentru prevenirea consumului ilicit de droguri sunt foarte frecvente \u00een \u00eentreaga lume, dar doar c\u00e2teva campanii au fost evaluate \u00een mod formal (Wammes, 2007). Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, cele mai multe dintre aceste evalu\u0103ri (Rossi, 2003) au evaluat doar procesul (\u00een termeni de \u00een\u021belegere, de reten\u021bie \u0219i de recurs a mesajelor) \u0219i foarte pu\u021bine au evaluat rezultatele (\u00een termeni de comportamente de consum), g\u0103sind de multe ori efecte slabe sau contraproductive. B\u00fchler \u0219i Kr\u00f6ger (B\u00fchler 2006) recomand\u0103 utilizarea de campanii mass-media doar ca m\u0103suri de sprijin \u0219i nu ca o unic\u0103 strategie, \u00een timp ce Hawks 2002, concluzioneaz\u0103 c\u0103 „utilizarea mass-media, \u00een special \u00een prezen\u021ba altor influen\u021be compensatorii, nu a fost dovedit\u0103 a fi o modalitate eficient\u0103 de reducere a diferitelor tipuri de substan\u021be psihoactive. S-a constatat \u00eens\u0103 c\u0103 a fost util\u0103 pentru a ridica nivelul de informare \u0219i a sprijini ini\u021biative politice”.<\/p>\n
Cele mai multe programe de educa\u021bie de droguri din trecut au \u00eencercat s\u0103 descurajeze tinerii de la consumul de droguri. Aceasta se nume\u0219te prevenirea primar\u0103 (Cohen, 1996) \u0219i a fost \u00eencercat\u0103 prin intermediul unor abord\u0103ri diferite:<\/p>\n
a. abordarea \u0219oc prin discu\u021bii cu fo\u0219ti toxicomani, programe \u0219i campanii care se concentreaz\u0103 pe ororile consumului de droguri;
\nb. abordarea prin oferirea de informa\u021bii cu date concrete despre droguri (\u00een special pericolele);
\nc. abordarea bazat\u0103 pe atitudini\/valori, prin care se \u00eencearc\u0103 s\u0103 se promoveze un „stil de via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 droguri”, „responsabilitate personal\u0103”, \u0219i „puternice convingeri morale”;
\nd. abordarea bazat\u0103 abilit\u0103\u021bi de refuz \u00een care tinerii sunt v\u0103zu\u021bi ca o prad\u0103 u\u0219oar\u0103 \u0219i au nevoie de a-\u0219i dezvolta abilit\u0103\u021bile de a „spune nu la droguri”;
\ne. abordarea bazat\u0103 pe abilit\u0103\u021bi de luare a deciziilor, care presupune c\u0103 tinerii nu dispun de competen\u021bele generale pentru a face alegeri ra\u021bionale \u0219i c\u0103, dac\u0103 ar fi avut aceste abilit\u0103\u021bi nu ar fi folosit droguri;
\nf. abordarea bazat\u0103 pe alternative, prin care se \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u00eenlocuiasc\u0103 dorin\u021ba de a consuma droguri cu alte forme de risc (alpinism sau alte sporturi extreme);
\ng. abordarea bazat\u0103 pe stima de sine, \u00een cazul \u00een care accentul se pune pe individ, se presupune c\u0103 tinerii au nevoie de o mare stim\u0103 de sine pentru a nu se va folosi de droguri.<\/p>\n
P\u0103rin\u021bii, profesorii \u0219i politicienii cred c\u0103 educa\u021bia de droguri va descuraja tinerii s\u0103 consume droguri. Cu toate acestea, evalu\u0103rile tuturor tipurilor de programe educa\u021bionale privind consumul de droguri, arat\u0103 c\u0103 educa\u021bia de droguri nu \u00eempiedic\u0103 tinerii s\u0103 consume droguri (Cohen, 1996). Ca urmare, este nevoie de educa\u021bie \u0219i nu de propagand\u0103, adic\u0103 strategiile educa\u021bionale privind drogurile trebuie schimbate. Dup\u0103 Cohen, educa\u021bia trebuie s\u0103 se bazeze pe cele trei obiective educa\u021bionale generale care stau la baza pred\u0103rii altor discipline:<\/p>\n
1.\u00a0 s\u0103 sporeasc\u0103 cunoa\u0219terea \u0219i \u00een\u021belegerea despre droguri, consumul de droguri \u0219i problemele tinerilor legate de droguri;
\n2.\u00a0 s\u0103 exploreze o gam\u0103 larg\u0103 de opinii \u0219i atitudini fa\u021b\u0103 de consumul de droguri \u0219i s\u0103 permit\u0103 tinerilor s\u0103 \u00ee\u0219i formeze propriile lor opinii, \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103;
\n3. s\u0103 dezvolte abilit\u0103\u021bi legate de consumul de droguri \u0219i s\u0103 permit\u0103 tinerilor s\u0103 ia propriile decizii, \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103.<\/p>\n
Cele mai multe programe educa\u021bionale referitoare la droguri nu se bazeaz\u0103 pe principiile educa\u021bionale care stau la baza pred\u0103rii altor discipline. Programele de prevenire primar\u0103 au tendin\u021ba de cenzurare a informa\u021biilor, oferind o viziune \u00eengust\u0103 a consumului de droguri \u0219i spun\u00e2nd tinerilor ce ar trebui s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103. Acest lucru este propagand\u0103, nu educa\u021bie \u0219i desigur c\u0103 rezultatele nu sunt cele a\u0219teptate. \u00cen acest caz, programele de prevenire primar\u0103 pot provoca daune \u0219i pot exacerba problemele legate de droguri \u00een r\u00e2ndul tinerilor. \u00cen ceea ce prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea \u0219i obiectivele comportamentale, evalu\u0103ri ale programelor de educa\u021bie de droguri indic\u0103 faptul c\u0103 scopul principal ar trebui s\u0103 fie reducerea efectelor nocive ale drogurilor, mai degrab\u0103 dec\u00e2t prevenirea consumului de droguri \u00een sine.<\/p>\n
Multe persoane \u0219i organiza\u021bii (ofi\u021beri de poli\u021bie, fo\u0219ti dependen\u021bi de droguri, companii de teatru etc.) doresc s\u0103 se implice \u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 tinerilor din \u0219coli despre droguri. \u00cen opinia lui Cohen, educa\u021bia despre consumul de droguri trebuie s\u0103 fie realizat\u0103 de c\u0103tre profesori deoarece orice interven\u021bie din afar\u0103 tinde s\u0103 induc\u0103 impresii gre\u0219ite elevilor.<\/p>\n
Astfel, furnizarea de informa\u021bii concrete despre pericolele de droguri ar trebui s\u0103 previn\u0103 sau s\u0103 reduc\u0103 abuzul prin crearea de atitudini negative fa\u021b\u0103 de consumul de droguri. Din cercet\u0103ri recente (Ferri \u0219i colegii s\u0103i, 2013) s-a dovedit c\u0103 campaniile mass-media nu au avut nici un efect semnificativ asupra inten\u021biilor de a nu utiliza sau de reducere a consumului de droguri. \u00cen opinia mea, acest rezultat este datorat strategiilor acestor campanii mass media.<\/p>\n
Modific\u0103ri ale mediului social \u0219colar care cresc participarea elevilor, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rela\u021biile \u0219i pentru a promova un etos \u0219colar pozitiv pot fi asociate cu utilizarea redus\u0103 de droguri. Lipsa de angajare \u0219i rela\u021biile \u00eencordate dintre profesori \u0219i elevi pot fi asociate cu consumul de droguri \u0219i alte comportamente riscante pentru s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie.<\/p>\n
Interven\u021biile de a promova un etos \u0219colar pozitiv \u0219i de a reduce nemul\u021bumirea elevului pot fi o completare eficient\u0103 a ini\u021biativelor de prevenire a consumului de droguri, \u00een special interven\u021biile la nivelul unit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, care vizeaz\u0103 tinerii c\u00e2nd ace\u0219tia intr\u0103 la liceu. Este nevoie de o analiz\u0103 atent\u0103 \u0219i o revizuire a politicilor \u0219i practicilor educa\u021bionale care afecteaz\u0103 etosul \u0219i incluziunea \u0219colar\u0103 care s\u0103 implice cadrele didactice \u00een procesul de predare prin utilizarea de strategii interactive \u0219i dezvoltarea de rela\u021bii mai bune cu elevii precum \u0219i implicarea acestora \u00een activit\u0103\u021bi extra\u0219colare \u00een care elevii s\u0103 fie supraveghea\u021bi de adul\u021bi.<\/p>\n
1. Rossi P.H., Freeman H.E., Evaluation: A Systematic Approach, 7th Edition, Newbury Park: Sage Publications, Inc, 2003.
\n2. Wammes A., Van Leeuwen, Lokman S.,\u00a0 Evaluatierapport DVP-Campagne 2006 ‘Je bent niet gek als jeniet blowt’, Utrecht: Trimbos Institute, 2007.
\n3. B\u00fchler A, Kr\u00f6ger C., Expertise zur Pr\u00e4vention des Substanzmissbrauchs (Forschung und Praxis der Gesundheitsf\u00f6rderung Band 29, K\u00f6ln: Bundeszentralef\u00fcr gesundheitliche Aufkl\u00e4rung BZgA, 2006.
\n4. Hawks D. A, Selected Review of What Works in the Area of Preventio, World Health Organization, 2002.
\n5. Cohen, J., Drug education: Politics, propaganda and censorship, International Journal of Drug Policy, vol 7, no 3, 1996.
\n6. Ferri, M., Elias A., A. Bo, A. Gasparrini, and Faggiano F., Media Campaigns for the Prevention of Illicit Drug Use in Young People, Cochrane Database of Systematic Review Issue 6, 2013.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-o lume ideal\u0103, ne dorim ca tinerii s\u0103 nu consume droguri, \u00eens\u0103 \u00een lumea real\u0103 ne confrunt\u0103m cu tragedii cauzate de consumul de droguri. Educa\u021bia are rolul de a atenua riscurile reale ale consumului de droguri. Copiii \u0219i adolescen\u021bii sunt … Cite\u0219te continuarea