Programul Step by Step este o modalitate alternativ\u0103 de educa\u021bie a copiilor, creat\u0103 ca r\u0103spuns la marile schimb\u0103ri ce se petrec \u00een societate. Step by Step este un program pentru dou\u0103 genera\u021bii, el se sprijin\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 participarea familiei prin multiple modalit\u0103\u021bi: membrii familiei pot asista la activit\u0103\u021bi; particip\u0103 la procesul de luare a deciziilor prin intermediul comitetelor consultative ale p\u0103rin\u021bilor; furnizeaz\u0103 echipei de educatori informa\u021bii referitoare la nevoile de dezvoltare \u0219i capacit\u0103\u021bile propriilor copii.<\/p>\n
\u201eNu-\u0163i l\u0103sa copiii s\u0103 se limiteze la ceea ce \u0219tii tu, pentru c\u0103 ei s-au n\u0103scut \u00een alte vremuri.\u201d – proverb ebraic<\/p><\/blockquote>\n
\u00cen Rom\u00e2nia, a debutat \u00een anul 1994 sub numele de Head Start, iar \u00een 1995 a luat numele de STEP BY STEP. Programul Step by Step promoveaz\u0103 predarea centrat\u0103 pe copil. Modelul acestui program include implicarea prin:<\/p>\n
\n
- participarea familiei;<\/li>\n
- didactici adecvate ce \u021bin cont de personalitatea copilului;<\/li>\n
- pozi\u021bia central\u0103 a copilului \u00een abordarea demersului educa\u021bional, bazat\u0103 pe individualizare;<\/li>\n
- centre de activitate \u00een s\u0103lile de clas\u0103;<\/li>\n
- instruirea continu\u0103 \u015fi sus\u021binerea logistic\u0103 a educatorilor.<\/li>\n<\/ul>\n
Frost \u015fi Iacobs sus\u0163in: \u201cCopiii au nevoie s\u0103 se joace, pentru a-\u015fi dezvolta abilit\u0103\u0163ile cognitive \u015fi pentru a \u00eenv\u0103\u0163a despre lumea social\u0103 \u015fi locul lui \u00een ea. Ei \u00eenva\u0163\u0103 cum s\u0103 coopereze \u015fi cum s\u0103 fie genero\u015fi. \u00cenva\u0163\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi prin reu\u015fit\u0103 \u00een \u00eencerc\u0103ri pe care \u015fi le stabilesc singuri, prin interac\u0163iunea cu al\u0163i copii \u015fi prin st\u0103p\u00e2nirea unor elemente de natura pre\u015fcolar\u0103, f\u00edzic\u0103, intelectual\u0103 \u015fi social\u0103.\u201d (1995, p. 52)<\/p>\n
\u00cen alternativa Step by step,\u00a0 educa\u0163ia se bazeaz\u0103 pe achizi\u0163iile psihologice ale dezvolt\u0103rii copilului \u015fi vizeaz\u0103 cultivarea tuturor calit\u0103\u0163ilor poten\u0163iale ale acestuia. \u00cen primul r\u00eend alternativa Step by Step ia \u00een considerare copilul ca pe un \u00eentreg. \u00cen locul unei rela\u0163ii inegale educator \u2013 copil, aici copilul este considerat ca fiind o persoana unic\u0103, cu ritm propriu de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare, cu o personalitate \u015fi un stil particular de \u00eensu\u015fire a cuno\u015ftin\u0163elor, cu antecedente familiale unice,\u00a0 demn\u0103 de respect, c\u0103reia cauta sa-i asigure o continuitate individual\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte dezvoltarea specific\u0103 lui.\u00a0 Persoane diferite se dezvolt\u0103 \u00een ritmuri diferite \u015fi\u00a0 exist\u0103 perioade individualizate, de dezvoltare, din acest motiv predarea este orientat\u0103 \u00een func\u0163ie de necesitatile copilului, \u00een ritmul propriu al acestuia.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar are o program\u0103 cu o viziune deschis\u0103 nout\u0103\u0163ilor, reformei \u00een domeniul educa\u0163iei, care vizeaz\u0103 valorificarea poten\u0163ialului bio-psiho-social al copilului \u00een raport cu func\u0163iile educa\u0163iei \u015fi o noua structurare a finalit\u0103\u0163ilor educa\u0163ionale. Copilul \u00eenva\u0163\u0103 prin descoperire \u00een interac\u0163iunea sa cu mediul. \u00cen cadrul alternativei, dasc\u0103lii\u00a0 \u00eendrum\u0103\u00a0 copiii \u00een efectuarea alegerilor, \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 \u00een a-\u015fi forma \u015fi exprima\u00a0 propriile opinii.<\/p>\n
Educa\u0163ia individualizat\u0103 \u00eel ajut\u0103 pe copil s\u0103 mearg\u0103 spre cunoa\u015fterea lumii \u00eenconjur\u0103toare \u015fi identificarea comportamentelor utile, pe c\u0103i personale. Copilul descoper\u0103 efectele \u015fi mijloacele colabor\u0103rii \u015fi negocierii cu semenii \u00een locul unei competi\u0163ii pe criterii standard impuse de adul\u0163i.<\/p>\n
Individualizarea\u00a0\u00a0 prin motivare pozitiv\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area\u00a0 colabor\u0103rii \u00een lucru pe centrele de activit\u0103\u0163i ajut\u0103 la formarea \u015fi maturizarea unor func\u0163ii. La aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 copilul nu e \u00eenc\u0103 apt s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 suporte competi\u0163ia f\u0103r\u0103 urm\u0103ri negative. Rolul cadrului didactic se transform\u0103 din cel de sursa de distribuire a informa\u0163iei \u00een cel de facilitator al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Grupele constituite \u00een acest sistem, chiar prin modul cum sunt amenajate \u015fi mobilate, ofer\u0103 o nou\u0103 imagine care reflect\u0103 poten\u0163ialul fiec\u0103rui copil. Aceste grupe ofer\u0103 un mediu familial ce d\u0103 copilului o stare de bine, de confort. Un astfel de mediu d\u0103 ocazia cadrului didactic de a crea o atmosfer\u0103 de lucru pl\u0103cut\u0103, care s\u0103 \u00eenl\u0103ture orice bariere psihologice, sociale, emo\u0163ionale, d\u00e2ndu-i astfel copilului posibililatea de a g\u00e2ndi\u00a0 liber, de a se manifesta deschis, sincer, critic \u015fi autocritic. Copiii \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 astfel autonomia, ini\u0163iativa, autocontrolul, fac alegeri, ba chiar mai mult contribuie la stabilirea regulilor grupei \u015fi la luarea deciziilor, privind folosirea timpului \u00een anumite perioade ale unei zile.<\/p>\n
Fiecare zi \u00een alternativa STEP BY STEP debuteaz\u0103 cu \u00cent\u00e2lnirea de diminea\u0163\u0103. Primul moment al \u00eent\u00e2lnirii de diminea\u0163\u0103 \u00eel reprezint\u0103 efectuarea prezen\u0163ei, \u00een cadrul c\u0103reia pre\u015fcolarii identific\u0103 acei colegi care lipsesc \u00een scopul de a se identifica \u015fi a con\u015ftientiza apartenen\u0163a la grup. Urmeaz\u0103 apoi completarea calendarului naturii cu informa\u0163iile specifice anotimpului, zilei, lunii. \u00cen cadrul \u00eent\u00e2lnirii de diminea\u0163\u0103 la prezentarea nout\u0103\u0163ilor unii copii vin cu informa\u0163ii ce sporesc bagajul de cunostin\u0163e, al\u0163ii prezint\u0103 situa\u0163ii problem\u0103 din via\u0163a sau anturajul lor, iar ceilal\u0163i \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 asculte cu interes, s\u0103 intervin\u0103 civilizat cu \u00eentreb\u0103ri, pot exprima opinii asupra celor prezentate.<\/p>\n
\u00cent\u00e2lnirea de diminea\u0163\u0103 reprezint\u0103 una din modalit\u0103\u0163ile eficiente de realizare a coeziunii grupului prin crearea unui climat propice desf\u0103\u0219ur\u0103rii activit\u0103\u0163ii \u00eentregii zile. Prin intermediul \u00eent\u00e2lnirii de diminea\u0163\u0103 educatoarea \u00ee\u015fi propune: s\u0103 \u00eencurajeze ascultarea, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea sentimentelor, participarea individual\u0103 \u015fi de grup; s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe copii deprinderile necesare pentru a deveni\u00a0 membrii activi ai unui grup, ai comunit\u0103\u0163ii; s\u0103 promoveze respectul fa\u0163\u0103 de cei din jur; s\u0103 exerseze deprinderea de a asculta, de a vorbi, de a sintetiza informa\u0163ii; s\u0103 practice \u015fi exerseze unele tr\u0103s\u0103turi comportamentale.<\/p>\n
Buna desf\u0103\u015furare a activit\u0103\u0163ilor \u00een clasele STEP BY STEP este favorizat\u0103 de amenajarea s\u0103lii de clas\u0103 \u00een centre de activitate care pot varia de la o clasa la alta, dar, de obicei sunt: \u015ftiin\u0163\u0103; manipulative; alfabetizare; constructii; nisip \u015fi ap\u0103; art\u0103; joc de rol.<\/p>\n
Toate formele de activitate\u00a0 ce se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een alternativa Step by Step de-a lungul unei zile: \u00eent\u00e2lnirea de diminea\u0163\u0103, activitatea pe centre, evaluarea, activit\u0103\u0163i recreative, individualizarea, programul de dup\u0103 amiaz\u0103, se realizeaz\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 bazat\u0103 pe \u00eencredere, cooperare, toleran\u0163\u0103, atmosfer\u0103 creat\u0103 \u015fi dirijat\u0103 de educatoare.<\/p>\n
Pe tot parcursul activit\u0103\u0163ii zilnice, copilul este stimulat s\u0103 adopte o atitudine activ-participativ\u0103, care \u00eel va ajuta s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 cunostin\u0163e solide, s\u0103 \u00ee\u015fi dezvolte g\u00e2ndirea \u015fi tr\u0103saturile pozitive de caracter.<\/p>\n
Dup\u0103 \u00cent\u00e2lnirea de diminea\u0163\u0103\u00a0 urmeaz\u0103\u00a0 activit\u0103\u0163ile pe centre, care ofer\u0103 pre\u015fcolarilor posibilitatea de a alege activitatea din centre (dup\u0103 ce acestea au fost prezentate), de a explora, de a-\u015fi asuma responsabilit\u0103\u0163i. Ele dezvolt\u0103: respectul, comunicarea, spiritul de cooperare.<\/p>\n
\u00cen centre, activit\u0103\u0163ile se pot desf\u0103\u015fura individual, \u00een perechi, \u00een echip\u0103.\u00a0 Sunt valorificate aici cu succes metodele activ-participative capabile s\u0103 canalizeze energiile copilului, metode care \u00eel ajut\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 cu interes \u015fi curiozitate noile cunostin\u0163e, \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi pun\u0103 \u00een joc imagina\u0163ia, \u00eentelegerea, puterea de adaptare \u015fi anticipare, memoria. Prin utilizarea acestor metode, pre\u015fcolarul\u00a0 este pus \u00een situa\u0163ia s\u0103 caute, s\u0103 cerceteze, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 singur sau \u00een grup cunostin\u0163ele ce trebuie s\u0103 \u015fi le \u00eensu\u015feasc\u0103, s\u0103 afle solu\u0163ii la probleme, s\u0103 prelucreze cuno\u015ftin\u0163ele.<\/p>\n
Activitatea pe centre reprezint\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area prin descoperire, prin contact direct cu materialele, activitate de fixare, consolidare. \u00cenv\u0103\u0163area \u00een centre de activit\u0103\u0163i respect\u0103 ritmul fiec\u0103rui copil \u015fi r\u0103spunde nevoilor acestuia. Activitatea de tip sectorizat ofer\u0103 copiilor posibilitatea de a se ridica \u015fi a se mi\u015fca, de a fi activi \u015fi originali, de a \u00eenva\u0163a \u015fi a colabora cu ceilal\u0163i colegi, de a-\u015fi utiliza imagina\u0163ia \u00een activitatea pe care o desfa\u015foar\u0103, exprim\u00e2nd \u015fi accept\u00e2nd noi idei \u00een munca lor. De asemenea, copiii pot pip\u0103i, examina \u015fi manipula o varietate de obiecte \u015fi materiale puse la dispozi\u0163ia lor de c\u0103tre educatoare \u00een aceste centre, jocul fiind considerat inima unui program pre\u015fcolar de succes.<\/p>\n
Step by Step consider\u0103 p\u0103rin\u0163ii ca primii \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori ai copilului, parte din procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Familia reprezint\u0103 primul educator al copiilor \u015fi are o mare influen\u0163\u0103 asupra lor, ea consolideaz\u0103 \u015fi extinde procesul de \u00eenv\u0103\u0163are realizat \u00een grup\u0103 iar cadrul didactic valorific\u0103 \u015fi se sprijin\u0103 pe interesele \u015fi experien\u0163ele de \u00eenv\u0103\u0163are ce vin din mediul familial. Reciprocitatea existent\u0103 \u00eentre gr\u0103dini\u0163\u0103 \u015fi familie reflect\u0103 respectul reciproc dintre parin\u0163i \u015fi cadre didactice.<\/p>\n
Responsabilitatea muncii este asumat\u0103 reciproc \u015fi depus\u0103 at\u00e2t de p\u0103rin\u0163i c\u00e2t \u015fi cadre didactice pentru a dezvolta \u00eentre ei: comunicarea, respectul reciproc \u015fi acceptarea diferen\u0163elor.<\/p>\n
Implicarea familiei \u00een activit\u0103\u0163ile pre\u015fcolare este \u00een beneficiul copiilor, al membrilor familiei \u015fi al calit\u0103\u0163ii programului. Exist\u0103 mai multe c\u0103i de colaborare \u015fi implicare a familiei \u00een program: vizite la domiciliu; vizite ale p\u0103rin\u0163ilor \u00een sala de grup\u0103 \u015fi participarea acestora la activit\u0103\u0163i; ora venirii \u015fi cea a plec\u0103rii de la gr\u0103dini\u0163\u0103; mesaje scrise \u015fi carnete de dialog; afi\u015fierul cu anun\u0163uri; \u00eentruniri cu p\u0103rin\u0163ii.<\/p>\n
O alt\u0103 modalitate de comunicare cu familia o reprezint\u0103 mesajele scrise \u015fi carnetele de dialog. Leg\u0103tura dintre echipa de educatori \u015fi familie poate fi facilitat\u0103 \u015fi de trimiterea unui mesaj c\u0103tre p\u0103rin\u0163i, prin copil. Mesajele trebuie s\u0103 fie scurte \u015fi clare \u015fi s\u0103 descrie o realizare a copilului, o nou\u0103 deprindere sau un nou comportament. Ele pot, de asemenea, s\u0103 con\u0163in\u0103 mul\u0163umiri adresate familiei pentru ajutorul depus. Familia apreciaz\u0103 gestul educatoarei de a trimite astfel de mesaje \u015fi se poate sim\u0163i \u00eencurajat\u0103 s\u0103 trimit\u0103 la r\u00e2ndul ei note echipei de educatori. Acest stil de comunicare poate fi deosebit de eficient dac\u0103 educatorii lucreaz\u0103 cu copilul la un proiect anume care este apoi aprofundat acas\u0103, cu p\u0103rin\u0163ii.<\/p>\n
Afi\u015fierul pentru anun\u0163uri este un mod eficient de a comunica informa\u0163ii familiilor \u00eentr-o manier\u0103 informal\u0103. Informa\u0163iile de pe afi\u015fier pot fi adresate direct anumitor p\u0103rin\u0163i. Ele pot fi: anun\u0163uri ale diverselor \u00eentruniri, bile\u0163ele cu note despre comportamentul copilului sau despre alte aspecte importante. Se pot prezenta \u015fi informa\u0163ii legate de activit\u0103\u0163i petrecute la gr\u0103dini\u0163\u0103, produse artistice ale copiilor, povestiri despre excursiile f\u0103cute sau fotografii cu membrii familiilor din care provin copiii. De asemenea, vor fi afi\u015fate liste cu orarul zilnic, note care trebuie semnate, liste cu instruc\u0163iuni pentru voluntari.<\/p>\n
Informa\u0163iile de pe afi\u015fier pot repeta sau accentua date deja men\u0163ionate prin intermediul altor forme de comunicare cum ar fi scrisorile sau \u00een\u015ftiin\u0163\u0103rile trimise acas\u0103.
\nAfi\u015fierele trebuie s\u0103 fie frumos colorate \u015fi pl\u0103cute la vedere, s\u0103 fie tot timpul schimbate \u015fi actualizate. Educatoarea \u00ee\u015fi valorific\u0103 propria creativitate, f\u0103c\u00e2nd \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t afi\u015fierele s\u0103 comunice atmosfera \u015fi activit\u0103\u0163ile din sala de clas\u0103.<\/p>\nVizitele la domiciliu ar trebui efectuate de 2 ori pe timpul anului \u015fcolar, de obicei la \u00eenceputul \u015fi respectiv la sf\u00e2r\u015fitul anului. Scopul vizitei este buna cunoa\u015ftere a copiilor \u015fi a familiilor lor. Vizita reprezint\u0103 o bun\u0103 cale de a stabili dialoguri \u015fi de a cunoa\u015fte membrii familiei.<\/p>\n
Vizitele la domiciliu sunt utile at\u00e2t pentru echipa de educatori, c\u00e2t \u015fi pentru familii.<\/p>\n
Educatoarea poate afla lucruri interesante despre cultura familiei respective, modul de a interac\u0163iona, sau despre talentele \u015fi aptitudinile membrilor acesteia. Referitor la\u00a0 membrii familiei, ei se bucur\u0103 astfel de aten\u0163ia educatoarei \u015fi v\u0103d cum educatoarea intr\u0103 \u00een contact comunica\u0163ional cu copilul. Familia poate \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi idei legate de anumite preocup\u0103ri, ne\u00een\u0163elegeri sau obiective specifice referitoare la copilul lor. Educatoarea poate\u00a0 discuta pe larg despre progresele \u015fi succesele individuale ale copilului. Dac\u0103, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, familia \u015fi educatoarea se clarific\u0103 asupra scopului \u015fi inten\u0163iei vizitei, aceasta poate deveni o practic\u0103 stabilit\u0103 de comun acord \u015fi poate men\u0163ine o bun\u0103 comunicare, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ind experien\u0163a copilului \u015fi familiei\u00a0 \u00een cadrul programului Step by Step.<\/p>\n
Familiile \u00een sala de grup\u0103<\/strong><\/p>\n
Intr\u00e2nd \u00een contact direct cu mediul educa\u0163ional, cu materialele, sala de grup\u0103, membrul familiei \u00ee\u015fi va dezvolta sentimentul de apartenen\u0163\u0103 \u00een cadrul programului, va vedea cum se comport\u0103 copilul \u00een rela\u0163ie cu al\u0163ii; va \u00eenv\u0103\u0163a mai multe despre dezvoltarea unui copil \u015fi cum s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een anumite situa\u0163ii; va cunoa\u015fte prietenii copiilor ; se va \u00eemprieteni cu ceilal\u0163i p\u0103rin\u0163i; va ajunge s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 respecte munca educatoarei; vor putea s\u0103 extind\u0103 procesul de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi acas\u0103.<\/p>\n
P\u0103rin\u0163ii \u015fi educatoarea pot \u00een\u0163elege, deopotriv\u0103, un anumit comportament al copilului. Copiii au avantajul c\u0103 prezen\u0163a mai multor adul\u0163i poate ajuta la individualizarea diferitelor activit\u0103\u0163i.<\/p>\n
Echipa de educatori trebuie s\u0103\u00a0 \u00eencurajeze familiile s\u0103 vin\u0103 \u00een sala de clas\u0103. La \u00eenceputul perioadei pre\u015fcolare este important s\u0103 li se explice membrilor familiei c\u0103 sunt bineveni\u0163i \u015fi c\u0103 pot participa la orice activit\u0103\u0163i din sala de clas\u0103, oric\u00e2nd o doresc deoarece orice grad de implicare este binevenit.<\/p>\n
Comunicarea continu\u0103 dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi echipa de educatori este benefic\u0103 atat pentru p\u0103rin\u0163i, copii \u015fi educatori. \u00cempreun\u0103 ei valorific\u0103 o experien\u0163\u0103 care alimenteaz\u0103, stimuleaza \u015fi s\u0103rbatore\u015fte succesul copiilor.<\/p>\n
BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/em>
\n\u2022 Cerghit, I.,(2002). Sisteme de instruire alternative \u015fi complementare. Structuri, stiluri, strategii, Bucure\u015fti:\u00a0 Editura Aramis.
\n\u2022 Manolescu, M., (2005). Evaluarea \u015fcolar\u0103. Metode, tehnici,instrumente, Bucure\u015fti: Editura Meteor Press
\n\u2022 Mayer, G. (2000).\u00a0 De ce \u015fi cum evalu\u0103m, Ia\u015fi : Polirom
\n\u2022 Neac\u015fu, I., Stoica, A., (1998). Ghid general de evaluare si examinare , Bucure\u015fti: Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103
\n\u2022 Nicola, I. (1994).\u00a0 Pedagogie, Bucure\u015fti: Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103
\n\u2022 Neac\u015fu, I. \u015fi Potolea, D., Ghid General de Evaluare \u015fi Examinare, Bucure\u015fti: Institutul de \u015etiin\u0163ele Educa\u0163iei
\n\u2022 Radu, I. T. (2000). Evaluarea \u00een procesul didactic,\u00a0 Bucure\u015fti: Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103,
\n\u2022 Tom\u015fa, Gh. (2005). Psihopedagogie pre\u015fcolar\u0103 \u015fi \u015fcolar\u0103 \u2013 Tematica necesar\u0103 sus\u0163inerii examenelor de definitivat \u015fi gradul II didactic, Bucuresti:\u00a0 Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103
\n\u2022 Vogler, J., (2000). Evaluarea \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul\u00a0 preuniversitar, Ia\u015fi: Editura Polirom).
\n\u2022 ***\u00a0 (2006). Revista \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar nr. 3-4\/2006, Bucure\u015fti: Ministerul Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Programul Step by Step este o modalitate alternativ\u0103 de educa\u021bie a copiilor, creat\u0103 ca r\u0103spuns la marile schimb\u0103ri ce se petrec \u00een societate. Step by Step este un program pentru dou\u0103 genera\u021bii, el se sprijin\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 participarea familiei prin … Cite\u0219te continuarea