Participarea profesorului la proiecte europene se dovede\u0219te a fi o veritabila \u0219coal\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a competen\u021belor profesionale \u0219i sociale utile fluxului de comunicare cu elevii, colegii, p\u0103rin\u021bii \u0219i comunitatea. Exemplele de bune practici descoperite \u00een astfel de mobilit\u0103\u021bi pot contribui la cre\u0219terea cantitativ\u0103 \u0219i calitativ\u0103 a patrimoniului pedagogic \u0219i \u0219tiin\u021bific rom\u00e2nesc, prin diseminare. Strategiile de implementare a proiectelor \u0219colare cu tematic\u0103 \u201eEduca\u021bie pentru cet\u0103\u021benie democratic\u0103 – Educa\u021bie pentru drepturile omului\u201d utiliz\u00e2nd experien\u021ba proiectelor antreprenoriale, ofer\u0103 oportunit\u0103\u021bi tuturor actorilor implica\u021bi \u00een astfel de activit\u0103\u021bi. Dac\u0103 pentru profesori \u0219i directori aceste proiecte sunt instrumente de educa\u021bie \u0219i management institu\u021bional, pentru elevi pot deveni preocup\u0103ri \u0219i hobby-uri cu impact pozitiv asupra dezvolt\u0103rii lor. <\/p>\n
Proiectarea didactic\u0103 a temelor ce vizeaz\u0103 drepturile omului trebuie s\u0103 valorifice experien\u021ba istoric\u0103 reflect\u0103 \u00een Politica lui Aristotel, inspirat\u0103 de opera lui John Locke referitoare la perenitatea dreptului natural al indivizilor, proiectat\u0103 \u00een originile \u015fi fundamentele inegalit\u0103\u021bilor sociale g\u00e2ndite de J.J. Rousseau, model\u00e2nd, \u00een final, controversa dintre corectitudinea formal\u0103 \u015fi moralitatea ac\u0163iunilor umane, care au condus, prin acumulare, la elaborarea Declara\u0163iei Universale a Drepturilor Omului (1948). Studierea drepturilor omului \u00eentr-o perspectiv\u0103 istoric\u0103 ofer\u0103 elevilor oportunitatea \u00een\u0163elegerii semnifica\u0163iei universalit\u0103\u0163ii acestora, a faptului c\u0103 sunt rezultatul unor eforturi \u00eendelungate \u015fi reprezint\u0103 un\u00a0 proces con\u015ftient al afirm\u0103rii \u015fi respect\u0103rii demnit\u0103\u0163ii umane.<\/p>\n
Proiectarea \u015fi desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor de educa\u0163ie democratic\u0103 vizeaz\u0103 consolidarea de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi competen\u0163e, dovedite prin utilizarea corect\u0103 a conceptelor \u015ftiin\u0163ifice \u00een realizarea de ac\u0163iuni, proiecte \u015fi programe educative, \u00een rezolvarea unor situa\u0163ii problem\u0103, precum \u015fi \u00een dezvoltarea personal\u0103 a elevilor. Acest demers complex are \u00een primul r\u00e2nd o dimensiune cultural\u0103, \u00eentruc\u00e2t mesajul didactic \u015fi, ulterior, r\u0103spunsul elevilor reflect\u0103 dimensiunea civic\u0103 \u015fi democratic\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 atractiv\u0103 \u015fi u\u015for de aplicat \u00een practica social\u0103.<\/p>\n
Manifestarea comportamentului social activ \u015fi responsabil se formeaz\u0103 prin cooperare \u015fi \u00eentr-un spa\u0163iu comunitar real.<\/p><\/blockquote>\n
A\u015fadar, dac\u0103 predarea democra\u0163iei \u015fi drepturilor omului sunt apanajul \u015ftiin\u0163elor sociale (istoria, educa\u0163ia civic\u0103, educa\u0163ia social\u0103), predarea oric\u0103rei discipline prin democra\u0163ie reprezint\u0103 o provocare pentru toate cadrele didactice dintr-o \u015fcoal\u0103. Comunicarea intra-institu\u0163ional\u0103 eficient\u0103, bunele rela\u0163ii \u00eentre \u015fcoal\u0103, familiile elevilor \u015fi comunitate, ini\u0163ierea \u015fi luarea deciziilor \u00eentr-o unitate de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 cultur\u0103 democratic\u0103 reprezint\u0103 o oportunitate pentru directorul \u015fcolii. Practica unei astfel de abord\u0103ri a rela\u0163iilor interumane, bazate pe respectarea drepturilor omului \u015fi democra\u0163ie, devine un ghid de management asumat de comunitatea \u015fcolar\u0103.<\/p>\n
Practic, rolul pe care educa\u0163ia pentru drepturile omului \u00eel are \u00een construc\u0163ia curricular\u0103 preuniversitar\u0103 se define\u015fte, \u00een mod constant, prin leg\u0103tura dintre trecutul, prezentul \u015fi viitorul drepturilor fundamentale ale omului. \u00cen aceast\u0103 manier\u0103, prin demersul didactic, profesorul urm\u0103re\u015fte nu numai memorarea unor concepte ci \u015fi opera\u0163ionalizarea acestora prin ac\u0163iuni de promovare \u015fi ap\u0103rare a drepturilor omului.<\/p>\n
Valorile esen\u021biale pe care se \u00eentemeiaz\u0103 Uniunea European\u0103, cuprinse \u00een Tratatul privind Uniunea European\u0103, sunt: respectarea demnit\u0103\u021bii umane, libertatea, democra\u021bia, egalitatea, statul de drept \u0219i respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apar\u021bin minorit\u0103\u021bilor. Aceste drepturi sunt reflectate \u00een realizarea politicilor \u015fi programelor fiec\u0103rui stat membru.<\/p>\n
Practica ne-a demonstrat c\u0103 de\u015fi democra\u0163ia este o construc\u0163ie stabil\u0103, foarte cunoscut\u0103 \u015fi respectat\u0103 la nivel european, ea trebuie \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u015fi promovat\u0103 continuu. Identificarea modalit\u0103\u0163ilor \u015fi instrumentelor prin care elevii, ca viitori cet\u0103\u0163eni, se pot implica \u00een rezolvarea unor probleme comunitare, pot coopera pentru realizarea de proiecte civice cu impact major \u00een comunitate, dar cu r\u0103spuns bun pentru via\u0163a \u015fcolar\u0103, sunt provoc\u0103ri pentru cei care \u00ee\u015fi propun un angajament practic \u00een acest spa\u0163iu social \u015fi educa\u0163ional.<\/p>\n
\u201eDemocra\u0163ia este o form\u0103 de guvernare a unei \u0163\u0103ri, a unui mic sat sau a unei clase de elevi.\u201d<\/p><\/blockquote>\n
O interesant\u0103 experien\u0163\u0103 \u00een formarea de competen\u0163e didactice de proiectare \u015fi realizare de proiecte \u00een domeniul educa\u0163iei democratice \u015fi cet\u0103\u0163eniei active, am dob\u00e2ndit prin participarea la o mobilitate, finan\u0163at\u0103 prin Granturile SEE \u0219i Norvegiene, \u00een cadrul proiectului \u201eTRUE –\u00a0 Tolerance, rights and unity in education<\/em>\u201d, care are ca scop cre\u015fterea num\u0103rului de \u015fcoli democratice, bazate pe toleran\u0163\u0103, cet\u0103\u021benie activ\u0103, drepturile omului, incluziune \u0219i leadership.<\/p>\n
Cursurile structurate \u00een cadrul acestei mobilit\u0103\u0163i, prin tematica lor: \u201eThe teacher as change agent<\/em>\u201d, au fost un c\u00e2\u015ftig profesional, \u00eentruc\u00e2t con\u0163inutul acestora a fost diferit de ceea ce am g\u0103sit, \u00een acest moment, \u00een oferta furnizorilor de programe de formare de la nivelul jude\u0163ului.<\/p>\n
Furnizorul norvegian, \u201eNew School\u201d, ne-a pus la dispozi\u0163ie o serie de instrumente de lucru, specifice proiectelor antreprenoriale, cu ajutorul c\u0103rora am construit secven\u0163ial un proiect educa\u0163ional, al\u0103turi de cadrele didactice participante la aceast\u0103 mobilitate.<\/p>\n
Dac\u0103 \u00een abordarea pedagogica curent\u0103, demersul \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit porne\u015fte de la ceea ce vom face, furnizorul norvegian de programe de formare ne-a invitat s\u0103 pornim investiga\u0163ia cu o analiz\u0103 a nevoilor \u00een domeniul vizat. Astfel, demersul nostru a plecat, de aceast\u0103 dat\u0103, cu r\u0103spunsuri la \u00eentrebarea \u201ede ce?\u201d un astfel de proiect. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 de identificare s-au analizat problemele existente, situa\u0163iile dificile pe care dorim s\u0103 le \u00eenl\u0103tur\u0103m, nevoile \u015fi interesele grupului \u0163int\u0103.<\/p>\n
\u00cen consolidarea echipei de proiect, am parcurs modelul Tuckman, care face referire la cele 4 etape \u00een evolu\u0163ia activit\u0103\u0163ii grupului de lucru: forming, storming, norming, performing. \u00cen prima etapa, cea de formare a echipei, membrii \u00eencep s\u0103 se cunoasc\u0103 \u00eentre ei, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 ni\u015fte obiective comune, iau decizii independent. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 apare liderul, cel care va oferi echipei o direc\u0163ie \u015fi o viziune, \u015fi se construie\u015fte funda\u0163ia care va suda echipa.<\/p>\n
\u00cen etapa a doua, majoritatea echipelor r\u0103m\u00e2n blocate aparent \u00eentruc\u00e2t fiecare membru dore\u015fte s\u0103-\u015fi promoveze ideile, consider\u00e2ndu-le cele mai bune, apar, chiar, confrunt\u0103rile directe, ceea ce conduce la auto-eliminarea unora dintre ei. Multe echipe nu trec niciodat\u0103 de aceast\u0103 etap\u0103. \u015ei de aceast\u0103 dat\u0103 un rol important \u00eei revine liderului, cel care poate modera \u015fi modela discu\u0163iile dintre membrii echipei.<\/p>\n
\u00cen etapa de \u201enormare\u201d se stabilesc regulile \u015fi metodele de lucru care vor coordona \u00eentreaga activitate a echipei. Lucrul \u00een echip\u0103 \u00eencepe s\u0103 dea rezultate, membrii acesteia devin mai motiva\u0163i, c\u0103p\u0103t\u00e2nd \u00eencredere \u00een proiect. Creativitatea echipei deriv\u0103 din echilibrul pe care liderul, \u015fi de aceast\u0103 data, \u00eel cultiv\u0103.<\/p>\n
Etapa \u201eperforming\u201d este specific\u0103 echipelor sudate. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 membrii grupului se pot descurca f\u0103r\u0103 ca liderul s\u0103 fie prezent. Grupul de lucru \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte aceea\u015fi viziune, lucreaz\u0103 ca un tot unitar, \u015ftie ceea ce are de f\u0103cut \u015fi este motivat pentru fiecare ini\u0163iativ\u0103 luat\u0103. Este punctul maxim la care poate ajunge o echip\u0103, este etapa celor mai buni!<\/p>\n
Nici echipa noastr\u0103 nu a fost ocolit\u0103 de provoc\u0103rile acestui model de consolidare a echipelor. Dar, dincolo de orgolii \u015fi critici f\u0103r\u0103 substan\u0163\u0103, echipa s-a sudat \u015fi a lucrat foarte bine. Astfel, toate r\u0103spunsurile au fost notate pe post-it-uri, postate ordonat pe un panou, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103 selectarea acelor probleme care vor fi rezolvate prin proiect. Identificarea \u015fi selectarea problemelor, formularea obiectivelor \u015fi scopului proiectului sunt derivate cu realism, demersul fiind permanent influen\u0163at de criterii de eficien\u0163\u0103, eficacitate \u015fi economicitate.<\/p>\n
Strategiile alese pentru realizarea proiectului au r\u0103spuns la \u00eentrebarea \u201ecum?\u201d vom proceda astfel \u00eenc\u00e2t problemele identificate s\u0103 fie solu\u0163ionate.<\/p>\n
Activit\u0103\u0163ile \u015fi resursele necesare derul\u0103rii proiectului sunt stabilite \u00een urma evalu\u0103rii r\u0103spunsurilor la\u00a0 \u00eentrebarea \u201ece?\u201d vom face ca proiectul s\u0103 ating\u0103 scopul.
\nStructura proiectului nostru, av\u00e2nd ca model de lucru r\u0103spunsurile la \u00eentreb\u0103rile \u201ede ce?\u201d, \u201ecum?\u201d \u015fi \u201ece?\u201d este una facil\u0103 uzului didactic, permite lucrul \u00een echipe \u015fi stabilirea de sarcini independente pentru fiecare membru. Pot fi m\u0103surate rezultatele fiec\u0103rei activit\u0103\u0163i \u015fi pot fi aduse corec\u0163ii pe parcursul implement\u0103rii proiectului.<\/p>\nAceast\u0103 manier\u0103 de elaborare a unui proiect \u015fcolar de educa\u0163ie pentru democra\u0163ie \u015fi civism conduce la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea educa\u0163iei \u015fi reu\u015fitei \u015fcolare a elevului, la dezvoltarea competen\u0163elor profesionale \u015fi cre\u015fterea motiva\u0163iei pentru implicarea \u00een diverse activit\u0103\u0163i a cadrelor didactice, asigur\u0103 o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a unor concepte, schimb\u0103 atitudini, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte abilit\u0103\u0163ile de predare, sunt creuzetul unor instrumente de bune practici \u015fi metode educa\u0163ionale inovatoare ce definesc \u201e\u015ecoala democratic\u0103\u201d.<\/p>\n
\u015ei cum orice mobilitate nu se evalueaz\u0103 doar prin activit\u0103\u0163ile de formare, am apreciat Norvegia, capitala Oslo, sistemul educa\u0163ional norvegian \u015fi pe norvegienii. De\u015fi am fost la sf\u00e2r\u015fit de toamn\u0103 2019, \u00een Oslo ne-am bucurat de o vreme cald\u0103, de frumuse\u0163ea fiordurilor, de oportunitatea de a explora muzeele despre istoria maritim\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi cultura norvegian\u0103, de magazinele cu suveniruri, de terasele \u015fi restaurantele cu neobi\u015fnuitele feluri de m\u00e2ncare.<\/p>\n
Democra\u0163ia se \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte celor care doresc s\u0103 \u00eenve\u0163e !<\/p><\/blockquote>\n
Norvegienii sunt extrem de politico\u015fi \u015fi dispu\u015fi s\u0103-\u015fi ofere sprijinul atunci c\u00e2nd le este solicitat. Rela\u0163iile de colaborare, deschiderea \u015fi transparen\u0163a manifestate \u00een \u015fcolile vizitate, \u00een Parlamentul norvegian, \u00een comunicarea \u015fef-subaltern \u015fi \u00een comunitate, puterea unui argument reveren\u0163ios \u015fi consistent, toleran\u0163a \u015fi \u00eencrederea construiesc via\u0163a frumoas\u0103 \u015fi armonioas\u0103 scandinav\u0103.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nCioab\u0103, A.; P\u0103v\u0103lan, L.; Pogoceanu, R. (1997) – Societatea civil\u0103 \u015fi drepturile omului, Editura Institutului de Teorie Social\u0103, Bucure\u015fti.
\nDungaciu, D. (2004) – Na\u0163iunea \u015fi provoc\u0103rile (post)modernit\u0103\u0163ii, Editura Tritonic, Bucure\u015fti.
\nMaxwell, J. (2003) – Cele 17 legi ale muncii \u00een echip\u0103, Editura Amaltea, Bucure\u015fti.
\nMilca, M. (2002) – Prelegeri de filosofie, Editura Economic\u0103, Bucure\u015fti.
\nRobbins, S., P. (1998) – Organizational Behavior. Concepts, Controversies, Applications, PrenticeHall International, Inc. New Jersey.
\nRials, S. (2002) – Declara\u0163ia drepturilor omului \u015fi ale cet\u0103\u0163eanului, Editura Polirom, Ia\u015fi.
\nRoman, I.,R. (2013) – Mixul de marketing \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, Editura Tehnopres, Ia\u015fi.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Participarea profesorului la proiecte europene se dovede\u0219te a fi o veritabila \u0219coal\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a competen\u021belor profesionale \u0219i sociale utile fluxului de comunicare cu elevii, colegii, p\u0103rin\u021bii \u0219i comunitatea. Exemplele de bune practici descoperite \u00een astfel de mobilit\u0103\u021bi pot contribui … Cite\u0219te continuarea