Lumea contemporan\u0103, prin dinamica \u015fi radicalismul transform\u0103rilor la care asist\u0103m, reprezint\u0103 pentru sistemul educa\u0163ional sursa unor noi provoc\u0103ri. Ast\u0103zi, omul \u00ee\u015fi construie\u015fte educa\u0163ia personal\u0103 cu totul altfel dec\u00e2t \u00een perioada anterioar\u0103, c\u00e2nd educa\u0163ia era axat\u0103 pe acumularea de informa\u0163ii \u00eentr-un cadru formal, limitat de metode tradi\u0163ionale, expozitive. Instruirea \u00een societatea cunoa\u015fterii are rolul de a adapta \u00eenv\u0103\u0163area la cerin\u0163ele societ\u0103\u0163ii actuale, de a pune \u00een centrul educa\u0163iei nevoile individului \u015fi de a forma indivizi ap\u0163i a se integra social \u015fi economic. Pornind de la competen\u0163ele necesare secolului \u00een care tr\u0103im, metoda proiectului \u00ee\u015fi propune s\u0103 le dezvolte \u00een cadrul unui sistem unic de predare \u015fi implementare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, pretabil oric\u0103rei discipline de studiu, inclusiv Istoriei, a\u015fa cum rezult\u0103 din studiul realizat.<\/p>\n
Dinamica lumii contemporane, ritmul accelerat al schimb\u0103rilor care au loc \u00een via\u0163a noastr\u0103 \u015fi a societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblul ei, reprezint\u0103 pentru sistemul educa\u0163ional actual sursa unor noi posibilit\u0103\u0163i \u015fi a unor noi provoc\u0103ri. \u00centr-o lume ale c\u0103rei coordonate principale sunt globalizarea \u015fi diversitatea, se impune, mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd, ca tinerii s\u0103 beneficieze de un sistem educa\u0163ional novativ \u015fi competitiv, capabil s\u0103 dezvolte competen\u0163ele necesare acestei \u201enoi ordini mondiale\u201d.<\/p>\n
Creativitatea, capacitatea de a \u00eenv\u0103\u0163a \u00een permanen\u0163\u0103 \u015fi de a inova vor fi la fel de importante, sau poate chiar mai importante, dec\u00e2t domeniile tradi\u0163ionale de cuno\u015ftin\u0163e acumulate \u00een sistemul actual de educa\u0163ie, acestea din urm\u0103 fiind ast\u0103zi susceptibile de a deveni dep\u0103\u015fite. Se impune astfel, c\u0103utarea unor metode \u015fi mijloace de educa\u0163ie care s\u0103 corespund\u0103 cerin\u0163elor lumii viitoare.<\/p>\n
Pornind de la caracteristicile generale ale demersului didactic actual, centrat pe elev \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, centrat pe activit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are, \u00een activitatea curent\u0103 a profesorului de istorie pot fi identificate o sum\u0103 de roluri, complementare \u015fi interdependente. Unul dintre aceste roluri \u00eel constituie \u015fi activitatea creatoare de situa\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are pornind de la programele \u015fcolare (a\u015fa-numitul curriculum inten\u0163ionat). Cunoa\u015fterea temeinic\u0103 a acestor programe reprezint\u0103 premisa unei eficiente activit\u0103\u0163i didactice. Actualele programe \u015fcolare subliniaz\u0103 rolul reglator al achizi\u0163iilor elevilor \u00een plan formativ.<\/p>\n
Centrarea pe competen\u0163e reprezint\u0103 singura modalitate prin care sintagma centrarea pe elev s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 un simplu deziderat.<\/p><\/blockquote>\n
Competen\u0163ele generale se definesc pe obiect de studiu \u015fi se formeaz\u0103 pe durata \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate \u015fi complexitate \u015fi au rolul de a orienta demersul didactic c\u0103tre achizi\u0163iile finale ale elevului. La clasele de liceu, at\u00e2t ciclul inferior, c\u00e2t \u015fi ciclul superior, ruta direct\u0103 de calificare \u015fi ruta progresiv\u0103 de calificare, pentru a oferi coeren\u0163\u0103 \u015fi predictibilitate procesului de proiectare curricular\u0103, s-au introdus programele \u015fcolare centrate pe competen\u0163e ce urmeaz\u0103 a fi formate la elevi \u015fi care s\u0103 asigure corelarea con\u0163inuturilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii cu aceste competen\u0163e.<\/p>\n
Proiectarea curriculumului pe competen\u0163e vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea cercet\u0103rilor din psihologia cognitiv\u0103, conform c\u0103rora prin competen\u0163\u0103 se realizeaz\u0103 \u00een mod exemplar transferul \u015fi mobilizarea cuno\u015ftin\u0163elor \u015fi a deprinderilor \u00een situa\u0163ii \u015fi contexte noi, dinamice.<\/p>\n
Exemplific prin enumerarea competen\u0163ele generale ce se urm\u0103resc a fi formate \u00een ciclul inferior al liceului (men\u0163ionez aici faptul c\u0103 programele la ciclul superior al liceului nu au fost schimbate \u00een ultimii ani \u015fcolari, elaborarea noilor programe\u00a0 \u0163in\u00e2nd cont \u015fi de achizi\u0163iile dob\u00e2ndite de elevi \u00een perioada anterioar\u0103, \u00een clasele a IX-a \u015fi a X-a \u015fi continu\u00e2nd, la o scar\u0103 superioar\u0103, aprofundarea competen\u0163elor dob\u00e2ndite \u00een ciclul inferior al liceului):<\/p>\n
1. Utilizarea vocabularului \u015fi a informa\u0163iei \u00een comunicarea oral\u0103 sau scris\u0103;
\n2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale;
\n3. Formarea imaginii pozitive despre sine \u015fi despre ceilal\u0163i;
\n4. Sensibilizarea fa\u0163\u0103 de valorile estetice ale culturii;
\n5. Utilizarea surselor istorice, a metodelor \u015fi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme.<\/p>\nDe cealalt\u0103 parte, competen\u0163ele necesare secolului nostru, a\u015fa cum apar ele \u00een Parteneriatul pentru competen\u0163ele secolului XXI<\/em>, vizeaz\u0103:<\/p>\n
1. Responsabilitate \u015fi capacitatea de adaptare;
\n2. Competen\u0163e de comunicare;
\n3. Creativitate \u015fi curiozitate intelectual\u0103;
\n4. G\u00e2ndire critic\u0103 \u015fi g\u00e2ndire sistemic\u0103;
\n5. Informa\u0163ii \u015fi abilit\u0103\u0163i media;
\n6. Capacit\u0103\u0163i de colaborare \u015fi interpersonale;
\n7. identificarea, formularea \u015fi solu\u0163ionarea problemelor;
\n8. Auto-formare;
\n9. Responsabilitate social\u0103.<\/p>\nA\u015fa cum se poate observa din analiza acestor competen\u0163e generale, istoria ca obiect de studiu \u00een cadrul ariei curriculare Om \u015fi societate, contribuie la formarea competen\u0163elor necesare secolului XXI: comunicarea, participarea la rezolvarea problemelor comunit\u0103\u0163ii, \u00eenv\u0103\u0163area eficient\u0103, educa\u0163ia permanent\u0103, adaptarea la schimb\u0103ri, creativitatea \u015f.a. Transferul acestor competen\u0163e spre domenii c\u00e2t mai variate ale vie\u0163ii, opera\u0163ionalizarea lor \u00een contexte noi, reprezint\u0103 un barometru important al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii adaptative, flexibile.<\/p>\n
Aceast\u0103 realitate presupune o reg\u00e2ndire a actului didactic \u015fi a rolurilor celor doi parteneri ai educa\u0163iei: profesorul \u015fi elevul. Noile roluri antreneaz\u0103 demersuri didactice bazate pe \u00eenv\u0103\u0163area centrat\u0103 pe elevi (\u00eenv\u0103\u0163area prin descoperire, simularea, analiza surselor istorice, dezbaterea, jocul de rol, proiectul \u015f.a.).<\/p>\n
Predarea prin proiecte integreaz\u0103 noile tehnologii \u00een educa\u0163ie. Acest tip de predare face ca noua tehnologie s\u0103 fie mai interesant\u0103, mai util\u0103 pentru cei care \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi preg\u0103te\u015fte t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie pentru o lume \u00een care \u00een\u0163elegerea tehnologiei poate contribui la definirea succesului lor.<\/p>\n
Predarea unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are \u201eLumea \u00een perioada interbelic\u0103\u201d<\/em> prin metoda proiectului, vine s\u0103 demonstreze eficien\u0163a unui astfel de demers didactic. Astfel, dup\u0103 realizarea unei analize a nevoilor de \u00eenv\u0103\u0163are ale elevilor, am stabilit, \u00eempreun\u0103 cu ace\u015ftia, tema \u015fi modalit\u0103\u0163iile de lucru, inedite pentru ambele p\u0103r\u0163i, pentru studiul unit\u0103\u0163ii sus men\u0163ionate. Pentru a \u00een\u0163elege corect, elevilor le-a fost expus\u0103 \u015fi explicat\u0103 aceast\u0103 metod\u0103 de predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare, dup\u0103 care am trecut la realizarea propriu-zis\u0103 a proiectului. Prezentarea proiectului \u015fi a \u00eentreb\u0103rii esen\u0163iale, precum \u015fi a celor specifice unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi a \u00eentreb\u0103rilor de con\u0163inut, s-a realizat printr-o publica\u0163ie, un pliant, care le-a facilitat elevilor \u00een\u0163elegerea metodei \u015fi a obiectivelor cercet\u0103rii istorice.<\/p>\n
Conform Planului de unitate, elevii au fost \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een grupe, cinci la num\u0103r, grupelor fiindu-le repartizate acelea\u015fi sarcini de lucru, \u00eens\u0103 teme diferite de cercetare, circumscrise temei generale. Produsul final al cercet\u0103rii a fost realizarea unui Ziar<\/em>, \u00een care grupa s\u0103-\u015fi expun\u0103 rezultatele cercet\u0103rii. Unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are i-au fost alocate \u015fase ore, \u00eent\u00e2lniri \u201efa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103\u201d, \u00eens\u0103 partea consistent\u0103 a proiectului, din punct de vedere al timpului alocat, s-a desf\u0103\u015furat on-line, pe site-ul dedicat special acestui proiect. Temele abordate au fost urm\u0103toarele: Rela\u0163iile interna\u0163ionale interbelice<\/em> (grupa 1), Rom\u00e2nia \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale interbelice<\/em> (grupa 2), Regimuri politice \u00een perioada interbelic\u0103<\/em> (grupa 3), Criza economic\u0103 mondial\u0103 dintre anii 1929-1933<\/em> (grupa 4) \u015fi Societatea \u00een perioada interbelic\u0103<\/em> (grupa 5).<\/p>\n
O pagin\u0103 special\u0103 \u201eMateriale de sprijin pentru elevi\u201d<\/em> a fost creat\u0103 pentru a oferi participan\u0163ilor la proiect, toate materialele necesare pentru realizarea activit\u0103\u0163ilor. Amintesc aici: Jurnalul meu, Lista de autoevaluare, Lista de interevaluare<\/em> \u015fi, de o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103, Lista de evaluare a ziarului<\/em>.\u00a0 De asemenea, la dispozi\u0163ia elevilor a fost pus \u015fi un Material de sprijin pentru \u00eencurajarea autonomiei \u00een \u00eenv\u0103\u0163are<\/em>, pe care ace\u015ftia l-au folosit \u00een func\u0163ie de tema cercetat\u0103 \u015fi propriile interese urm\u0103rite \u00een finalizarea proiectului.<\/p>\n
Pentru corecta apreciere a rezultatelor muncii lor, elevilor le-au fost oferite o serie de grile de evaluare, autoevaluare \u015fi interevaluare, care s\u0103 le m\u0103soare c\u00e2t mai fidel contribu\u0163ia \u00een cadrul grupului \u015fi s\u0103 le ofere repere de autoperfec\u0163ionare \u00een cazul aspectelor care puteau fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite.<\/p>\n
Rezultatele proiectului au fost expuse \u00een cadrul unei ore speciale, \u00een care fiecare grup\u0103 \u015fi-a prezentat ziarul realizat \u015fi impresiile din timpul activit\u0103\u0163ilor, a\u015fa cum rezult\u0103 ele din Jurnalele personale.<\/p>\n
Sintetic, un ziar realizat de exemplu de grupa 5, intitulat Lumea interbelic\u0103<\/em>, a avut ca tem\u0103 de cercetare \u201eCriza economic\u0103 din perioada 1929-1933\u201d <\/em>(vezi la adresa\u00a0https:\/\/sites.google.com\/site\/lumeainterbelica\/home\/activitati-grupe\/grupa-5).<\/em>\u00a0<\/em>Membrii grupei au publicat articole legate de efectele crizei asupra economiei mondiale \u015fi din \u0163ara noastr\u0103, impactul pe care criza economic\u0103 l-a avut asupra popula\u0163iei, m\u0103surile luate de guvernan\u0163ii statelor lumii pentru dep\u0103\u015firea acestei crize. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a\u015fa cum a fost precizat \u015fi \u00een grila criterial\u0103 a ziarului, o pagin\u0103 a fost dedicat\u0103 aspectelor mai pu\u0163in vizibile ale perioadei \u015fi care de obicei nu fac obiectul lec\u0163ilor de istorie, aspecte care puteau st\u00e2rni interesul elevilor prin caracterul lor \u201emonden\u201d, uneori umoristic \u015fi de culise (caricaturi, umor din epoc\u0103, cancan, mod\u0103 etc.). Rezultatele proiectului au fost expuse \u00een cadrul unei ore speciale, \u00een care fiecare grup\u0103 \u015fi-a prezentat ziarul realizat \u015fi impresiile din timpul activit\u0103\u0163ilor, a\u015fa cum rezult\u0103 ele din Jurnalele personale.<\/p>\n
Abordarea unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are prin metoda proiectului s-a dovedit a fi o alegere corect\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere interesul \u015fi impactul avut asupra elevilor. Impresiile acestora au fost dintre cele mai pozitive, subliniind faptul c\u0103 metoda proiectului le-a adus istoria mai aproape de preocup\u0103rile lor, le-a inspirat activitatea la celelalte discipline de studiu \u015fi \u00een alte domenii de interes personal \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u015fi-au exprimat inten\u0163ia de a realiza noi proiecte de asemenea factur\u0103 la istorie.<\/p>\n
Pu\u015fi \u00een fa\u0163a unor situa\u0163ii de munc\u0103 diverse, metoda proiectului le-a oferit posibilitatea elevilor s\u0103-\u015fi dezvolte o serie de competen\u0163e \u00een concordan\u0163\u0103 cu nevoile societ\u0103\u0163ii contemporane \u015fi specifice istoriei, fapt ce demonstreaz\u0103 eficien\u0163a utiliz\u0103rii metodei \u015fi necesitatea extinderii ei la alte unit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi alte discipline de studiu. Sunt dezvoltate cuno\u015ftin\u0163e \u015fi competen\u0163e care \u00eencurajeaz\u0103 dorin\u0163a de a cuno\u015fte \u015fi de a investiga, de a sintetiza informa\u0163ia \u015fi de a crea produse ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00een coresponden\u0163\u0103 cu situa\u0163ii reale de via\u0163\u0103. Unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are sunt astfel concepute, \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 fie implica\u0163i \u00een sarcini de lucru diverse, originale, care s\u0103 le ofere posibilitatea s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 singuri parcursul educa\u0163ional, s\u0103 descopere, s\u0103 investigheze \u015fi s\u0103 creeze proiectul final \u00een urma propriei cercet\u0103ri. \u00cen centrul procesului de \u00eenv\u0103\u0163are se afl\u0103 elevul, profesorul av\u00e2nd rolul de a facilita demersul educativ, de a formula obiective clare \u015fi de a defini \u00een planul evalu\u0103rii modalit\u0103\u0163i concrete \u015fi instrumente de evaluare complexe prin care elevii s\u0103 demonstreze ceea ce au \u00eenv\u0103\u0163at.<\/p>\n
Pornind de la competen\u0163ele necesare secolului XXI, putem afirma, f\u0103r\u0103 nicio re\u0163inere, c\u0103 utilizarea metodei proiectului la disciplina Istorie, reprezint\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 o provocare \u015fi o necesitate.<\/p>\n
\u00cen concluzie, la disciplina istorie, dezvoltarea competen\u0163elor generale ca \u015fi a competen\u0163elor specifice, parcurgerea con\u0163inuturilor, dar \u015fi dezvoltarea unor valori \u015fi atitudini \u00een concordan\u0163\u0103 cu competen\u0163ele secolului XXI, reprezint\u0103 un demers didactic pe c\u00e2t de laborios, pe at\u00e2t de creativ, un deziderat tangibil \u015fi la \u00eendem\u00e2na fiec\u0103rui profesor.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\n– R. Doicescu (coord.), Ghid de evaluare pentru istorie<\/em>, Editura ProGnosis, Bucure\u015fti, 2001.
\n– C. Felezeu, Metodica pred\u0103rii istoriei<\/em>, Editura Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, Cluj-Napoca, 1998.
\n– \u015e. P\u0103un, Didactica istoriei<\/em>, Editura Corint, Bucure\u015fti, 2007.
\n– M. Singer (coord.), Ghid metodologic pentru aplicarea programelor \u015fcolare din aria curricular\u0103 Om \u015fi Societate<\/em>, Editura S.C. Aramis Print S.R.L., Bucure\u015fti, 2001.
\n– *** Curriculum Na\u0163ional. Planuri\u2013cadru pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar<\/em>, MECTS, CNC.
\n– *** Programele \u015fcolare de istorie pentru clasele IX-XII<\/em>, \u00een vigoare;
\n– *** Intel\u00aeTeach \u2013 Instruire \u00een societatea cunoa\u015fterii.<\/em> Suport de curs, SIVECO Romania S.A.
\n– www.p21.org\/<\/a>
\n– www.fseromania.ro\/<\/a>
\n– www.siveco.ro\/<\/a>
\n– www.edu.ro\/<\/a>
\n– sites.google.com\/site\/lumeainterbelica<\/a><\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Lumea contemporan\u0103, prin dinamica \u015fi radicalismul transform\u0103rilor la care asist\u0103m, reprezint\u0103 pentru sistemul educa\u0163ional sursa unor noi provoc\u0103ri. Ast\u0103zi, omul \u00ee\u015fi construie\u015fte educa\u0163ia personal\u0103 cu totul altfel dec\u00e2t \u00een perioada anterioar\u0103, c\u00e2nd educa\u0163ia era axat\u0103 pe acumularea de informa\u0163ii \u00eentr-un … Cite\u0219te continuarea