Imaginile sunt prezente peste tot \u00een jurul nostru, inclusiv \u00een manualele \u0219colare, dar nu \u00eentotdeauna sunt exploatate la adev\u0103ratul poten\u021bial. Acest articol \u00ee\u0219i propune s\u0103 prezinte modul \u00een care o imagine poate fi folosit\u0103 \u00een ora de limba francez\u0103 pe trei dimensiuni, de la simplu la complex.<\/p>\n
\u00cen predarea \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area limbilor str\u0103ine, folosirea imaginilor este o metod\u0103 larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103. \u00cen manualele de limba francez\u0103 imaginile au de regul\u0103 dou\u0103 func\u0163ii atribuite: cea de traducere intersemiotica \u015fi cea de integrare cultural\u0103, dar nu \u00eentotdeauna reunesc interesele elevilor.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd vorbim despre exploatarea unei imagini, \u00een ora de limb\u0103 francez\u0103, vom lua \u00een calcul patru tipuri de suporturi iconice: imaginea izolat\u0103, desenul (inclusiv banda desenat\u0103), fotografia realist\u0103 \u015fi documentele autentice.<\/p>\n
Primul lucru pe care profesorul trebuie s\u0103 \u00eel aib\u0103 \u00een vedere, este utilizarea a c\u00e2t mai multor tipuri de imagini, \u015fi prezentarea lor \u00eentr-o manier\u0103 diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de manual. Imaginile publicitare, caricaturile, imaginile de pres\u0103 \u015fi benzile desenate ar trebui sa ocupe o parte important\u0103 din curs. Iar in ceea ce prive\u015fte prezentarea, este preferabil s\u0103 altern\u0103m (dac\u0103 nu chiar s\u0103 \u00eenlocuim) ar\u0103tarea imaginii \u00een format fizic cu cea proiectat\u0103 pe un ecran. Acest lucru poate contribui la motivarea elevilor, \u00eentruc\u00e2t astfel toate privirile pot fi a\u0163intite asupra aceluia\u015fi punct din acea imagine, ceea ce faciliteaz\u0103 lucrul \u00een echipa.<\/p>\n
Acest articol se va concentra pe felul \u00een care putem exploata o imagine, indiferent de tip, pe trei paliere : cum vorbim despre imagine, cu imaginea \u015fi pe imagine.<\/p>\n
Cum vorbim DESPRE imagine<\/strong>. La acest nivel, avem de-a face cu activita\u0163i de descriere a imaginii. Profesorul le poate cere elevilor sa enumere elementele din imagine si sa le descrie. Acest lucru se poate face chiar si cu elevi \u00eencep\u0103tori, a\u015fadar de la nivelul A1, conform Cadrului European Comun de Referinta pentru Limbi (CECRL). Astfel, obiectivul principal al activit\u0103\u0163ii poate fi de amintire\/ recapitulare a vocabularului, de \u00eenv\u0103\u0163are de lexic\u00a0 nou \u015fi de reutilizare a cestuia \u00een enun\u0163uri.<\/p>\n De exemplu, putem folosi o imagine publicitar\u0103 – o reclam\u0103 la o ma\u015fin\u0103, \u00een care se afla o ma\u015fin\u0103, un personaj, un peisaj. La prima activitate, \u015fi \u00een func\u0163ie de nivel, elevilor li se poate cere s\u0103 numeasc\u0103 ceea ce v\u0103d (ma\u015fin\u0103, femeie, mun\u0163i, mare, ora\u015f, drum, etc). Apoi, elevii pot descrie fiecare element identificat, at\u00e2t persoane (aspect fizic, p\u0103r, ochi, haine, culori, textur\u0103, etc) c\u00e2t \u015fi obiecte sau peisaje (material, culori, dimensiuni, forme, utilizare).<\/p>\n O dat\u0103 aceast\u0103 activitate \u00eencheiat\u0103, profesorul poate s\u0103 treaca la urm\u0103torul mod de a exploata imaginea – a vorbi CU imaginea<\/strong>. Pentru acest lucru, trebuie s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 principala func\u0163ie a oric\u0103rei limbi este comunicarea. Aceasta din urm\u0103 presupune existen\u0163a a doi interocutori, un emi\u0163\u0103tor \u015fi un receptor care fac scgimb de mesaje prin intermediul unui cod comun, conven\u0163ional – limba.<\/p>\n \u00cen ora de limba francez\u0103, profesorul poate folosi imaginea pentru a plasa elevul \u00eentr-o situa\u0163ie de comunicare similar\u0103 celei din imaginea ar\u0103tat\u0103. In primul r\u00e2nd, elevul trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 obiectivul acelei reclame- \u00een cazul exemplului dat mai sus, acela de a convinge pe cineva s\u0103 cumpere acea ma\u015fin\u0103. O data acest lucru clarificat, elevului i se cere s\u0103 r\u0103spund\u0103 acelei cereri ca \u015fi cum ar fi \u00abprezent\u00bb \u00een imagine : de exemplu, s\u0103 refuze s\u0103 cumpere acea ma\u015fin\u0103, argument\u00e2nd fiecare r\u0103spuns (Nu cump\u0103r ma\u015fina X, pentru c\u0103 este prea scump\u0103\/ nu \u00eemi place, etc.). Evident, r\u0103spunsurile elevilor vor fi \u00een func\u0163ie de nivelul de limba. Activitatea poate fi transformat\u0103 \u00eentr-un dialog \u00eentre angajatul reprezentan\u0163ei auto \u015fi client, sau \u00eentr-o dezbatere cu argumente pro- contra. Pute oferi un vocabular support, putem dirija discu\u0163ia prin impunerea unui refuz din partea clientului, putem introduce constr\u00e2ngeri de timp. O astfel de activitate poate fi cronofag\u0103, a\u0219adar toate aceste aspecte trebuie avute \u00een vedere \u00een momentul proiect\u0103rii activit\u0103\u0163ii.<\/p>\n Dup\u0103 ce s-a \u00eencheiat \u015fi activitatea aceasta, care are ca rol principal acela de a determina elevul s\u0103 vorbeasc\u0103 ca \u00eentr-o situa\u0163ie de comunicare real\u0103, se poate trece la cea de-a treia dimensiune- a vorbi PE imagine.<\/p>\n Aceasta activitate se realizeaz\u0103 de regul\u0103 cu elevi de nivel avansat, \u00eentruc\u00e2t presupune dep\u0103\u015firea simplei descrieri a imaginii \u015fi trecerea la o analiz\u0103 profund\u0103 a acesteia. Altfel spus, la acest moment, se poate studia imaginea din punct de vedere tehnic, f\u0103c\u00e2ndu-se referire la efectele de culoare, la forma si dimensiunea imaginii sau a obiectelor \u015fi personajelor din ea, la unghiul punctului de vedere, la pozi\u0163ionarea camerelor etc. Acest exerci\u0163iu trebuie s\u0103 fie precedat de o lec\u0163ie de familiarizare cu termenii tehnici folosi\u0163i \u00een cinema \u015fi fotografie : tipurile de planuri (general, american, apropiat, etc), de unghiuri de vedere (de jos \u00een sus sau de sus \u00een jos) precum \u015fi semnifica\u0163iile acestora. De asemenea, profesorul poate pune \u00eentreb\u0103ri referitoare la simbolurile diverse din imaginea publicitar\u0103, la conexiunile dintre acestea \u015fi eventualul public client vizat, la simbolistica culorilor sau a dimensiunii scrisului, sau a prezen\u0163ei unui anumit personaj.<\/p>\n Dac\u0103 nivelul de limba al elevilor este mai mic, \u015fi \u00eentreb\u0103rile sau exerci\u021biile pot viza elemente mai simple (culori, simboluri evidente) sau pot fi itemi obiectivi de tipul Adevarat\/ Fals, \u00eentreb\u0103ri cu alegere dual\u0103 sau multipl\u0103, \u00eentreb\u0103ri cu r\u0103spuns scurt. Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Imaginile sunt prezente peste tot \u00een jurul nostru, inclusiv \u00een manualele \u0219colare, dar nu \u00eentotdeauna sunt exploatate la adev\u0103ratul poten\u021bial. Acest articol \u00ee\u0219i propune s\u0103 prezinte modul \u00een care o imagine poate fi folosit\u0103 \u00een ora de limba francez\u0103 pe … Cite\u0219te continuarea
\nVedem astfel cum o imagine poate fi exploatat\u0103 pe multe niveluri, \u00eencep\u00e2nd cu aspectul denotativ al acesteia \u015fi urc\u00e2nd progresiv spre cel conotativ. \u00cen felul acesta, putem ie\u0219i din monotonia orelor de gramatic\u0103, de exerci\u021bii structurale.<\/p>\n
\nAlkhatib, Mohammed – Int\u00e9gration des images aujourd\u2019hui en didactique des langues -fonctions assign\u00e9es a l\u2019image, pe\u00a0 www. academia.edu
\nFreiderikos Valetopoulos, Jolanta Zaj\u0105c- Les comp\u00e9tences en progression. Un d\u00e9fi pour la didactique des langues, Institut d\u2019Etudes Romanes, Universit\u00e9 de Varsovie- Universit\u00e9 de Poitiers \u2013 FoReLL EA 3816, Varsovie, 2012<\/p>\n