Articolul \u00ee\u0219i propune s\u0103 vorbeasc\u0103 despre un fenomen des r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u0219colile rom\u00e2ne\u0219ti, cel al bullying-ului. Printr-un efort comun al profesorilor din diverse forme de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din statele EU, proiectul cu acela\u0219i titlu \u00ee\u0219i propune s\u0103 realizeze o baz\u0103 de date cu privire la bullying si s\u0103 realizeze o platform\u0103 pentru formarea \u0219i \u00eenzestrarea profesorilor, consilierilor si p\u0103rin\u021bilor cu noi practici pentru combaterea fenomenului. <\/p>\n
Un raport al Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii arat\u0103 c\u0103 fenomenul bullying-ului este foarte r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u0219colile rom\u00e2ne\u0219ti. Aproximativ 400.000 de elevi sunt amenin\u021ba\u021bi cu b\u0103taia \u0219i 220.000 sunt b\u0103tu\u021bi \u00een mod repetat de colegi (conform unui studiu realizat \u00een 2016 de Organiza\u021bia Salva\u021bi Copiii), fapt care plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe locul 3 \u00een Europa \u00een ceea ce prive\u0219te acest fenomen.<\/p>\n
Poate c\u0103 trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce apare intimidarea \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i de ce elevii (sau m\u0103car unii dintre ei) sunt supu\u0219i acestui fenomen. Una dintre cauzele posibile ar putea fi reprezentat\u0103 de\u00a0 exercitarea unei presiuni sociale \u0219i familiale asupra rezultatelor ob\u021binute de elevi, sau de stresul ap\u0103rut \u00een competi\u021bia \u0219colar\u0103, dar \u0219i printr-un anumit\u00a0 climat negativ, prezent \u00een \u0219coli. \u00centr-un context at\u00e2t de general, nu to\u021bi elevii r\u0103spund corespunz\u0103tor\u00a0 la aceste provoc\u0103ri. \u00cen func\u021bie de tipologia personalit\u0103\u021bii lor, precum \u0219i de mediul personal, cultural, social, dar \u0219i al calit\u0103\u021bii vie\u021bii pe care o duc, elevii sunt \u00een mod diferit capabili s\u0103 r\u0103spund\u0103 provoc\u0103rilor sociale din \u0219coal\u0103. Cu toate acestea, pentru ei este foarte important s\u0103 dezvolte abilit\u0103\u021bile necesare pentru a r\u0103spunde diferitelor cerin\u021be \u0219i provoc\u0103ri, deoarece acestea sunt abilit\u0103\u021bile cheie obligatorii pentru o \u00eemplinire \u00een via\u021ba lor matur\u0103.<\/p>\n
Pentru a fi capabili s\u0103 exercite aceste abilit\u0103\u021bi, elevii trebuie s\u0103 fie\u00a0 ajuta\u021bi de p\u0103rin\u021bi, profesori \u0219i al\u021bi factori de influen\u021b\u0103. \u0218coala \u00eens\u0103\u0219i trebuie s\u0103 dovedeasc\u0103 c\u0103 poate asigura\u00a0 condi\u021biile necesare pentru succesul acestui proces, s\u0103 fie\u00a0 caracterizat\u0103 printr-un climat de deschidere, cu reguli clare \u0219i acceptare \u00een mediul \u0219colar.<\/p>\n
Supu\u0219i stresului bullying-ului, elevii pot manifesta regresie \u00een \u0219coal\u0103, dar \u0219i mai r\u0103u, pot deveni deprima\u021bi, singuratici, cu o stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103 \u0219i uneori cu g\u00e2nduri suicidare (Olweus, 1993). Unul dintre efectele negative resim\u021bite \u00een r\u00e2ndul victimelor intimid\u0103rii este anxietatea, alteori victimele intimid\u0103rii au abandonat \u0219coala \u0219i\/sau familia, ba chiar\u00a0 au apelat la gestul final, lu\u00e2ndu-\u0219i propria via\u021b\u0103.<\/p>\n
Terapia prin art\u0103 poate ajuta elevii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 fenomenul de intimidare prin con\u0219tientizarea dezechilibrului de putere.<\/p><\/blockquote>\n
Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 intimidarea poate fi un clopo\u021belul de alarm\u0103 al unor comportamente grave antisociale sau violente. Agresorii care \u00ee\u0219i provoac\u0103 frecvent victimele sunt mai susceptibili s\u0103 intre \u00een conflict cu ceilal\u021bi, s\u0103\u00a0 r\u0103neasc\u0103 sau s\u0103 fie r\u0103ni\u021bi \u00een diverse confrunt\u0103ri, s\u0103 fure sau s\u0103 vandalizeze, s\u0103 consume alcool, s\u0103 renun\u021be la \u0219coal\u0103, \u00een final s\u0103 ajung\u0103, \u00een majoritatea cazurilor la probleme cu legea, datorit\u0103 faptelor antisociale \u00eentreprinse (Olweus, 1993). Bullying-ul se bazeaz\u0103 pe un climat de fric\u0103 \u0219i are un impact negativ asupra \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii elevilor.<\/p>\n
Considerat a fi tat\u0103l fondator al cercet\u0103rii anti-bullying, Dan Olweus a dezvoltat o serie de studii \u0219i programe de instruire eficiente, prin intermediul c\u0103rora a introdus o perspectiv\u0103 puternic\u0103 asupra abuzului de la egal la egal. \u201eNiciun elev nu ar trebui s\u0103 se team\u0103 s\u0103 mearg\u0103 la \u0219coal\u0103 de frica de a fi h\u0103r\u021buit sau degradat \u0219i niciun p\u0103rinte nu ar trebui s\u0103 se \u00eengrijoreze de astfel de lucruri care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu copilul lor.\u201d Credin\u021ba sa este aceea c\u0103 siguran\u021ba \u0219colar\u0103 este un drept fundamental al omului.<\/p>\n
Concentr\u00e2ndu-se pe terapiile complementare, \u00een \u201eAbord\u0103ri creative pentru minimizarea impactului traumatic al comportamentului de intimidare\u201d, Safran \u0219i Safran (2008) arat\u0103 c\u0103 victimele intimid\u0103rii pot beneficia de oportunit\u0103\u021bi de a se exprima \u00eentr-un mod sigur \u0219i creativ. Exprimarea prin art\u0103 duce la noi moduri de comunicare \u0219i explorare a sentimentelor mai profunde despre ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii intimidat, despre emo\u021biile care nu pot fi, sau nu sunt\u00a0 abordate \u00een programele anti-bullying organizate \u00een \u0219coal\u0103 sau \u00een afara acesteia. Exprim\u00e2ndu-se printr-un desen, colaj, poezie etc., toate sentimentele negative interiorizate de copil pot fi puse \u00een lumin\u0103: fric\u0103, \u00eengrijorare, confuzie \u0219i furie fa\u021b\u0103 de agresor.<\/p>\n
Dup\u0103 cum sugereaz\u0103 \u0219i numele, Terapia prin art\u0103 are efecte tocmai pentru c\u0103 reune\u0219te cele dou\u0103 discipline: arta \u0219i psihologia. Ca o alternativ\u0103 de interven\u021bie, Art Terapia sau Terapia prin art\u0103 poate fi oferit\u0103 \u00een grup sau individual, \u00een func\u021bie de nevoile elevilor. Scopul s\u0103u nu este de distrac\u021bie, dup\u0103 cum nu este nici\u00a0 o lec\u021bie despre art\u0103. Elevii nu sunt condi\u021biona\u021bi s\u0103 aib\u0103 experien\u021be anterioare sau expertiz\u0103 \u00een domeniu. Terapia prin art\u0103 faciliteaz\u0103 exprimarea emo\u021biilor, scoaterea lor la suprafa\u021b\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, terapia prin art\u0103 poate construi un cadru pentru jocul de rol, care va ajuta elevii s\u0103 dezvolte abilit\u0103\u021bi care s\u0103 le permit\u0103 interac\u021biunea cu b\u0103t\u0103u\u0219ul.<\/p>\n
Utilizarea tuturor formelor de art\u0103 \u00een abordarea fenomenului de bullying conduce \u00een final la\u00a0 un mediu \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit \u00een clas\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, faciliteaz\u0103 comunicarea profesorului cu elevii. Lucrurile \u0219i faptele pe care elevii nu le pot aduce la discu\u021bie, despre care nu pot vorbi, sunt mai u\u0219or de exteriorizat prin orice form\u0103 de art\u0103. Aceste expresii pot oferi profesorului sau consilierului \u0219colar imaginea problemelor cu care se confrunt\u0103 copilul \u0219i \u00eei pot da timp s\u0103 intervin\u0103 \u00eenainte de a se \u00eent\u00e2mpla lucruri dramatice.<\/p>\n
Un alt efect al abord\u0103rilor artei este comunicarea mai bun\u0103 \u00eentre elevi, care ajung prin art\u0103 s\u0103 se accepte reciproc, s\u0103 discute \u00eempreun\u0103, s\u0103 se aprecieze reciproc \u00een ceea ce prive\u0219te munca depus\u0103. \u00cen acest fel, se ob\u021bine o mai bun\u0103 implicare \u0219i motivare a elevilor \u00een clas\u0103.<\/p>\n
Terapia prin art\u0103 ofer\u0103 posibilitatea unei persoane care are anumite restric\u021bii \u00een dezv\u0103luirea cauzelor \u0219i surselor de anxietate sau a experien\u021belor traumatice prin care trece de a se\u00a0 deschide, de a se exprima. \u00cen teoria psihodinamic\u0103, starea incon\u0219tient\u0103 stocheaz\u0103 experien\u021be ascunse \u0219i distorsionate, care odat\u0103 exteriorizate \u0219i exprimate prin art\u0103, pot fi integrate \u00een perspective noi \u0219i chiar rezolvate. Terapia prin art\u0103\u00a0 este un proces creativ care permite elevilor s\u0103-\u0219i exprime g\u00e2ndurile \u0219i sentimentele prin mesaje non-verbale. Din acest motiv, ea mai este numit\u0103 \u0219i \u201evorbire simbolic\u0103\u201d.<\/p>\n
Asocia\u021bia American\u0103 de Terapie prin Art\u0103\u00a0 consider\u0103 c\u0103 prin intermediul artoterapiei, procesul creativ poate ajuta \u0219i facilita procesul de vindecare, ba chiar va da un nou sens persoanei. Cele mai frecvente forme de terapie prin art\u0103 sunt sub form\u0103 de desene, picturi, sculptur\u0103 \u0219i fotografie etc.<\/p>\n
Terapia de art\u0103 poate maximiza utilizarea imagina\u021biei, poate ajuta indivizii s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u0219i s\u0103 dezvolte solu\u021bia potrivit\u0103, ceea ce poate duce la ac\u021biuni de auto-\u00eembun\u0103t\u0103\u021bire \u0219i schimb\u0103ri \u00eentr-o direc\u021bie pozitiv\u0103.<\/p>\n
\u00cen principiu, copiii sunt foarte creativi \u0219i pot descrie cu u\u0219urin\u021b\u0103 sentimentele \u0219i emo\u021biile prin intermediul artei. Copiii au dificult\u0103\u021bi \u00een a transpune emo\u021bii \u0219i sentimente, precum furia, ura \u0219i probleme ascunse, h\u0103r\u021buirea sexual\u0103, violen\u021ba \u00een familie, haosul \u00een situa\u021bii experimentate de via\u021ba \u0219i multe alte probleme, \u00een cuvinte (Rubin, 2005). Arta este folosit\u0103 ca o form\u0103 sigur\u0103 de realism simbolic care poate ajuta copilul. Terapia prin art\u0103 este util\u0103 \u00een repararea stimei de sine, descompus\u0103 ca urmare a expunerii repetate la comportamente de intimidare. Prin artoterapia, elevii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i gestioneze emo\u021biile \u0219i s\u0103-\u0219i dezvolte \u00eencrederea \u00een sine \u00een capacitatea lor de a rezolva probleme \u00een situa\u021bii dificile.<\/p>\n
Fenomenul intimid\u0103rii apare atunci c\u00e2nd elevii sunt percepu\u021bi ca fiind mai tineri, mai slabi, speria\u021bi, etc. \u0219i, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, nu \u00ee\u0219i pot sus\u021bine cauza, deoarece abilit\u0103\u021bile lor verbale sunt diminuate. Prin desen \/ pictur\u0103, elevului i se ofer\u0103 un mod de a se exprima f\u0103r\u0103 cuvinte, ceea ce va facilita eliberarea emo\u021bional\u0103.<\/p>\n
Prin urmare, concentrarea efortului psihologic ar trebui direc\u021bionat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103-\u0219i creasc\u0103 capacitatea de a explora, \u00een\u021belege \u0219i exprima emo\u021biile, s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 capacitatea de a juca roluri \u0219i aici sunt utile construc\u021bia de m\u0103\u0219ti, teatru \u0219i teatru de p\u0103pu\u0219i prin care \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 delimiteze spa\u021biul personal de cel al agresorilor.<\/p>\n
Toate aceste argumente au stat la baza dezvolt\u0103rii proiectului Erasmus + intitulat \u201dArt against bullying\u201d nr. 2019-1-PL01-KA201-065722, derulat la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prin DPPD, \u00eencep\u00e2nd cu octombrie 2019.<\/p>\n
Scopul cestui proiect este l\u0103rgirea c\u00e2mpului de\u00a0 cuno\u0219tin\u021be al profesorilor \u0219i p\u0103rin\u021bilor \u00een domeniul organiz\u0103rii activit\u0103\u021bi anti-bullying \u0219i pentru a lucra cu copii care au experimentat bullyingul ca victime, dar \u0219i cu cei din categoria agresorilor, pentru a diminua inpulsurile negative \u0219i a-i con\u0219tientiza asupra r\u0103ului f\u0103cut. Unul dintre produsele proiectului va fi reprezentat de o platform\u0103 e-learning de formare pentru profesori\/ consilieri\/ p\u0103rin\u021bi, prin care ace\u0219tia s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 ultimele nout\u0103\u021bi \u0219i exemple de bune practici \u00een combaterea fenomenului. Mai multe detalii despre proiect pot fi aflate pe pagina proiectului proiect art-against-bullying.eu\/<\/a> sau pe facebook facebook.com\/Art-Against-Bullying-110990840423132\/<\/a><\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\n\u2022 Olweus, D. (1993). Understanding children’s worlds. Bullying at school: What we know and what we can do. Blackwell Publishing.
\n\u2022 Safran, D., & Safran, E. (2008). Creative approaches to minimize the traumatic impact of bullying behavior. In C. Malchiodi (Ed.), Creative interventions with traumatized children (pp. 132-166). New York: Guilford Press.
\n\u2022 Rubin, J. A. (2005). Child art therapy. New Jersey: John Wiley & Sons, Inc.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Articolul \u00ee\u0219i propune s\u0103 vorbeasc\u0103 despre un fenomen des r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u0219colile rom\u00e2ne\u0219ti, cel al bullying-ului. Printr-un efort comun al profesorilor din diverse forme de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din statele EU, proiectul cu acela\u0219i titlu \u00ee\u0219i propune s\u0103 realizeze o baz\u0103 de … Cite\u0219te continuarea