{"id":9684,"date":"2020-07-11T12:18:20","date_gmt":"2020-07-11T09:18:20","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=9684"},"modified":"2020-07-26T08:05:49","modified_gmt":"2020-07-26T05:05:49","slug":"sa-fiti-cuminti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/sa-fiti-cuminti","title":{"rendered":"\u201eS\u0103 fi\u021bi cumin\u021bi!\u201d"},"content":{"rendered":"

Cred c\u0103 educa\u021bia \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t repetarea obsesiv\u0103 a unor propozi\u021bii preluate \u0219i folosite \u00een contexte inadecvate. Comunicarea imperativ\u0103, cu impact transforma\u021bional la nivel de comportament, S\u0103 fi\u021bi cumin\u021bi!<\/em> nu are nicio eficien\u021b\u0103 \u00een rela\u021bia adult-copil, \u00eentruc\u00e2t este doar un mecanism de siguran\u021b\u0103 a adultului pentru lini\u0219tirea con\u0219tiin\u021bei \u00een educarea copilului din partea c\u0103ruia se a\u0219teapt\u0103 ascultare total\u0103.
\nArticolul de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune, prin metoda empiric\u0103, s\u0103 explice mesajul con\u021binut \u00eentr-o singur\u0103 propozi\u021bie imperativ\u0103, fondat\u0103 pe dorin\u021ba unui emi\u021b\u0103tor, de regul\u0103 adult, care \u00eel transmite de-a lungul multor genera\u021bii.<\/p>\n

De la prima citire, se poate observa tonul poruncitor al omului matur (p\u0103rinte\/ profesor) care vrea binele unui copil\/ elev. De fapt, rostirea accentuat\u0103 a verbului la modul conjunctiv s\u0103 fi\u021bi deschide o perspectiv\u0103 a viitorului, implicit o schimbare. Despre ce ar fi vorba?<\/p>\n

Con\u0219tient sau nu, propozi\u021bia este spus\u0103 \u00eentr-o anume circumstan\u021b\u0103: desp\u0103r\u021birea p\u0103rintelui de copil prin plecarea la \u0219coal\u0103 \u0219i implicit a dasc\u0103lului fa\u021b\u0103 de elev \u00een situa\u021bia c\u00e2nd vede un anumit comportament care nu se \u00eenscrie \u00een sistemul de conduite ale formatorului \u0219i are un mesaj etic. Adjectivul cumin\u021bi face trimitere la obedien\u021b\u0103, la supunere \u0219i la respectarea setului normativ, impus de autoritatea parental\u0103 sau a profesorului care, aparent, este cu bune inten\u021bii. M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 un elev, aflat \u00een etapa copil\u0103riei mici, distinge corect semnifica\u021bia cuvintelor \u0219i adopt\u0103 o atitudine corespunz\u0103toare sau dezvolt\u0103 reac\u021bii adverse \u00een timp. De cele mai multe ori, ziceri de felul: STAI CUMINTE!, FII ATENT!, S\u0102 NU M\u0102 FACI DE RU\u0218INE!, NU-I FRUMOS! nu au contribuit la dezvoltarea echilibrat\u0103, \u00een plan psihologic, a unui copil.<\/p>\n

O asemenea propozi\u021bie a fost repetat\u0103 de dasc\u0103lii mei \u00een perioada comunist\u0103 \u0219i preluat\u0103 mai t\u00e2rziu de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi \u0219i, din nefericire, este at\u00e2t de folosit\u0103 chiar \u0219i azi, \u00een secolul XXI. Unde este totu\u0219i problema?\u00a0Substantivul minte este precedat de prepozi\u021bia simpl\u0103 cu \u0219i, prin valoarea adjectival\u0103, \u00eent\u0103re\u0219te ideea de \u00eensu\u0219ire a unei persoane, indiferent de v\u00e2rst\u0103, mai exact se refer\u0103 la o persoan\u0103 care st\u0103 nemi\u0219cat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 drept la opinie \u0219i la ac\u021biune deliberat\u0103 \u0219i, pe termen lung, r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-un \u0219ablon mental \u0219i atitudinal.<\/p>\n

I-am urm\u0103rit pe elevii pe care i-am format \u0219i am constatat urm\u0103toarele: unii, ghida\u021bi constant de acest aparent dicton distructiv, au ajuns ni\u0219te executan\u021bi, persoane f\u0103r\u0103 personalitate, cu stima de sine sc\u0103zut\u0103, imature emo\u021bional, dar cu rezultate de 10 la examene na\u021bionale \u0219i la concursuri \u0219colare \u00een nenum\u0103rate cazuri, iar al\u021bii care au anulat cuvintele dictonului, \u00een\u021beleg\u00e2nd corect mesajul transmis de enun\u021b, au capacitatea de a-\u0219i exprima punctul de vedere, s-au maturizat at\u00e2t \u00een plan fizic, c\u00e2t \u0219i afectiv \u0219i au calit\u0103\u021bi de lider pe pia\u021ba muncii.<\/p>\n

Prepozi\u021bia cu, ce intervine doar pentru a forma un cuv\u00e2nt se modific\u0103 \u00een f\u0103r\u0103, atunci c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre adul\u021bi, pentru c\u0103 ei nu au fost \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103-\u0219i foloseasc\u0103 mintea \u00een mod independent, s\u0103 analizeze, s\u0103 interpreteze o situa\u021bie \u0219i s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een mod critic, ci doar s\u0103 intre \u00een tipare comportamentale mo\u0219tenite de la alte genera\u021bii.<\/p>\n

Enun\u021bul de mai sus se centreaz\u0103 pe emi\u021b\u0103torul care \u00ee\u0219i exercit\u0103 puterea compensatoare \u00een rela\u021bie cu receptorul. Sunt situa\u021bii c\u00e2nd copilul va fi recompensat pentru atitudinea de obedien\u021b\u0103 cerut\u0103 \u0219i la care va ajunge prin eforturi depuse. Se deduce de aici condi\u021bionarea unei atitudini prin ob\u021binerea unui rezultat, r\u0103spl\u0103tit ulterior. Contrar, emi\u021b\u0103torul \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te rolul coercitiv prin diferite forme de pedeaps\u0103 aplicate copilului\/ elevului \u00een urma neascult\u0103rii sau a unei conduite lipsite de supunere \u0219i de \u00een\u021belegerea mesajului ce are \u00een vedere solu\u021bionarea unei probleme. \u00cen acest caz, mesajul este a\u0219ezat pe niveluri: g\u00e2nd (controlarea comportamentului) \u2013 sentimente (nemul\u021bumirea \u0219i frustrarea adultului) \u2013 tendin\u021be (de umilire, de limitare a g\u00e2ndirii \u0219i a exprim\u0103rii p\u0103rerii).<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cred c\u0103 educa\u021bia \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t repetarea obsesiv\u0103 a unor propozi\u021bii preluate \u0219i folosite \u00een contexte inadecvate. Comunicarea imperativ\u0103, cu impact transforma\u021bional la nivel de comportament, S\u0103 fi\u021bi cumin\u021bi! nu are nicio eficien\u021b\u0103 \u00een rela\u021bia adult-copil, \u00eentruc\u00e2t este doar … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[797,783,775],"tags":[803],"class_list":["post-9684","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-educatia-in-familie","category-educatie-sociala-si-emotionala","category-psihologia-educatiei","tag-daniela-vodita"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9684","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9684"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9684\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9756,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9684\/revisions\/9756"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9684"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}