Studiul de fa\u021b\u0103 are \u00een vedere ilustrarea modului \u00een care comunicarea dintre profesorul-mentor \u0219i profesorul-practicant reprezint\u0103 temelia pe care trebuie s\u0103 se construiasc\u0103 orice demers al perfec\u021bion\u0103rii didactice a celui care debuteaz\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. De aceea, evolu\u021bia \u00een cariera didactic\u0103 este condi\u021bionat\u0103, cel pu\u021bin la \u00eenceputurile ei, de construirea unui riguros plan de ac\u021biune pentru dezvoltarea asertivit\u0103\u021bii, plan ale c\u0103rui baze pot fi creionate cu ajutorul unui mentor, \u00een cazul c\u0103ruia experien\u021ba pedagogic\u0103 devine o ax\u0103 definitorie a valorii profesionale. Mai mult, este necesar ca acest concept esen\u021bial, al asertivit\u0103\u021bii, s\u0103 fie completat de o serie de abilit\u0103\u021bi sociale necesare at\u00e2t \u00een reu\u0219ita personal\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea profesional\u0103. <\/p>\n
Lumea contemporan\u0103, cea care ne g\u0103zduie\u0219te \u0219i pe noi \u0219i care se str\u0103duie\u0219te s\u0103 se ridice din ce \u00een ce \u00een ce mai sus, este imaginea unei abstractiz\u0103ri a tot ceea ce este personal, unic, esen\u021bialmente profund uman \u0219i fiin\u021bial, \u00eemping\u00e2nd lucrurile \u0219i sentimentele \u00een direc\u021bia unui vertij conceptual, de cele mai multe ori valabil \u00een teorie, dar imposibil de pus \u00een coresponden\u021b\u0103 cu praxisul cotidian. Traiul \u00een era internetului, a vitezei, a informa\u021biei enorme \u0219i nefiltrate poate fi, de cele mai multe ori, obositor \u0219i deconcertant. Consider c\u0103 cea mai mare dram\u0103 \u0219i cel mai dureros paradox pe care omenirea le tr\u0103ie\u0219te \u00een zilele acestea de cump\u0103n\u0103 moral\u0103, social\u0103, religioas\u0103, politic\u0103 \u0219i chiar personal\u0103 se traduc prin lipsa comunic\u0103rii adev\u0103rate \u0219i eficiente, \u00een ciuda tuturor \u00eenlesnirilor de natur\u0103 tehnic\u0103 \u0219i tehnologic\u0103 pe care le are la dispozi\u021bie \u0219i pe care le \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te \u00een mod constant. Atunci c\u00e2nd mediul online favorizeaz\u0103 dezvoltarea unui negativism \u00een rela\u021bie at\u00e2t cu propria persoan\u0103 (\u0219i ne referim aici la tendin\u021ba de a minimiza reu\u0219itele personale prin efectuarea unei compara\u021bii cu reu\u0219itele altor persoane), c\u00e2t \u0219i cu alteritatea (prin \u00eenlesnirea instal\u0103rii unei st\u0103ri de triste\u021be, uneori inexplicabil\u0103, dar cu profunde \u00eenr\u00e2uriri de natur\u0103 psihologic\u0103, \u00een urma unei analize de cele mai multe ori superficiale a vie\u021bii personale \u0219i profesionale a celor care \u00ee\u021bi alc\u0103tuiesc anturajul), este foarte greu pentru individ s\u0103 se deta\u0219eze \u0219i s\u0103 priveasc\u0103 lucrurile \u00eentr-o manier\u0103 obiectiv\u0103, nep\u0103rtinitoare, identific\u00e2nd punctele forte \u0219i pe cele slabe din preg\u0103tirea profesional\u0103 sau din via\u021ba personal\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 procedeze la aplicarea acelor principii sau schimb\u0103ri care au menirea de a repara sau optimiza ceea ce este sim\u021bit a fi imperfect. \u00centr-o societate \u00een care duplicitatea \u0219i setea de a fi primul, \u00een orice condi\u021bii, oric\u00e2t de morale sau imorale ar fi ele, actul comunic\u0103rii adev\u0103rate are cel mai mult de suferit \u0219i se transform\u0103 \u00een unul dintre cele mai arz\u0103toare deziderate ale oamenilor verticali at\u00e2t din punct de vedere personal, profund uman, c\u00e2t \u0219i din punct de vedere profesional.<\/p>\n
Cele dou\u0103 teme propuse spre a fi discutate la sec\u021biunea comunic\u0103rii dintre mentor \u0219i practicant sunt interdependente \u0219i complementare, astfel \u00eenc\u00e2t tratarea lor separat\u0103 ar aduce un minus comprehensiunii exhaustive a acestui subiect delicat. De asemenea, pentru o mai eficient\u0103 abordare a temelor, consider\u0103m necesar\u0103 o definire a termenilor cheie propu\u0219i: substantivele \u201ecomunicare\u201d, \u201easertivitate\u201d \u0219i adjectivul \u201esocial\u201d. Conceptul de asertivitate se dovede\u0219te a fi unul cu profunde implica\u021bii de ordin ontologic, \u00eentruc\u00e2t face referire direct\u0103 la modul \u00een care fiin\u021ba se percepe pe sine at\u00e2t \u00een raport cu sinele, c\u00e2t \u0219i \u00een raport cu alteritatea. Calitatea unei persoane de a fi asertiv\u0103 se traduce \u00een raport cu \u00eencrederea \u00een sine, \u00een for\u021bele proprii (mai mult de natur\u0103 intelectual\u0103 dec\u00e2t de natur\u0103 fizic\u0103) \u0219i se manifest\u0103 \u00een special atunci c\u00e2nd este plasat\u0103 \u00een perspectiva rela\u021bion\u0103rii cu ceilal\u021bi. Aceast\u0103 rela\u021bionare este subsumat\u0103 conceptului pe care \u00eel avem \u00een vedere atunci c\u00e2nd comportamentul denot\u0103 o lips\u0103 de anxietate atunci c\u00e2nd vine vorba de sus\u021binerea ideilor proprii, f\u0103r\u0103 ca aceast\u0103 atitudine s\u0103 echivaleze cu \u00eeng\u00e2mfarea sau infatuarea \u00een ochii celorlal\u021bi. De cele mai multe ori, o persoan\u0103 asertiv\u0103 este carismatic\u0103 \u0219i \u00eendepline\u0219te toate calit\u0103\u021bile pentru a fi un bun lider, av\u00e2nd posibilitatea de a influen\u021ba modul de g\u00e2ndire al celor cu care vine \u00een contact. O astfel de persoan\u0103 se va sim\u021bi confortabil \u00een toate mediile sociale, \u00eentruc\u00e2t dispozi\u021bia sa afectiv\u0103 \u0219i cognitiv\u0103 nu depinde de factori exteriori, g\u0103sindu-\u0219i resorturile de func\u021bionare \u00een individualitatea proprie, a c\u0103rei manifestare plenar\u0103 devine punct de atrac\u021bie \u0219i admira\u021bie pentru cei din jur. Respectul, polite\u021bea \u0219i demnitatea sunt alte calit\u0103\u021bi asociabile asertivit\u0103\u021bii, un soi de sateli\u021bi ai conceptului de baz\u0103, contribuind la formarea imaginii sociale a individului. O fiin\u021b\u0103 asertiv\u0103 \u0219tie cum s\u0103 spun\u0103 \u201enu\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 lezeze orgoliul celui care emite o anumit\u0103 cerere, \u00eentruc\u00e2t \u00ee\u0219i cunoa\u0219te foarte bine resursele de care dispune (temporale, afective, materiale, etc.) \u0219i \u0219tie s\u0103 \u00ee\u0219i m\u0103soare foarte bine disponibilitatea de a (se) investi \u00een anumite proiecte. Una dintre calit\u0103\u021bile esen\u021biale ale individului asertiv este aceea de a st\u0103p\u00e2ni extraordinar de bine arta conversa\u021biei, fiind un as al comunic\u0103rii \u00een toate cele trei forme ale ei (verbal\u0103, nonverbal\u0103 \u0219i paraverbal\u0103), dar \u0219i un bun negociator.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te definirea conceptului \u201esocial\u201d, privit \u00een lumina celor expuse mai sus, lucrurile devin oarecum mai simple, \u00eentruc\u00e2t o persoan\u0103 asertiv\u0103 este esen\u021bialmente \u0219i o persoan\u0103 social\u0103, dar f\u0103r\u0103 a face din aceast\u0103 din urm\u0103 ipostaz\u0103 un absolut cotidian. O persoan\u0103 asertiv\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 la limita dintre social \u0219i societal, distinc\u021bia dintre cele dou\u0103 concepte c\u0103p\u0103t\u00e2nd semnifica\u021bie atunci c\u00e2nd se ia \u00een considerare contextul contemporan al rela\u021bion\u0103rii interumane. De\u0219i aproape identice ca form\u0103 \u0219i chiar ca fond, termenul \u201esocial\u201d este legat mai mult de individ, \u00een timp ce geam\u0103nului s\u0103u, \u201esocietal\u201d, tinde s\u0103 \u00eei fie acordat\u0103 o tent\u0103 abstract\u0103 sau generic\u0103, asociat\u0103 mai mult cu o serie de cutume dec\u00e2t cu indivizii inventatori ai acestora. Ceea ce at\u00e2t literatura de specialitate, c\u00e2t \u0219i praxisul de zi cu zi demonstreaz\u0103 \u00een mod constant este faptul c\u0103 reu\u0219ita profesional\u0103 \u0219i personal\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 de abilit\u0103\u021bile de natur\u0103 social\u0103 pe care fiin\u021ba fie le posed\u0103, fie con\u0219tientizeaz\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 \u0219i le dezvolte. \u00cen cazul profesorilor, consider c\u0103 asertivitatea \u0219i reu\u0219ita social\u0103 sunt interdependente, prima condi\u021bion\u00e2nd-o pe a doua. Cu toate acestea, mul\u021bi dintre ace\u0219tia sunt con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103, \u00eentr-un colectiv numeros \u0219i divers, cum este cel dintr-o cancelarie, este foarte dificil s\u0103 manife\u0219ti un spirit asertiv f\u0103r\u0103 a fi \u00een\u021beles eronat de c\u0103tre cel pu\u021bin o parte din colegii de breasl\u0103. Pentru profesorii debutan\u021bi poate fi uneori extrem de solicitant \u0219i de stresant s\u0103 manifeste un spirit asertiv \u00een rela\u021bia cu membrii adul\u021bi ai comunit\u0103\u021bii \u0219colare, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 fie perceput drept ceea ce este \u0219i nu ca dovad\u0103 de lips\u0103 de educa\u021bie sau de dorin\u021ba de a se impune cu orice pre\u021b. Pentru persoanele introvertite sau doar timide, lucrurile sunt \u0219i mai complicate, deoarece atitudinea lor de cele mai multe ori retras\u0103 poate fi gre\u0219it \u00een\u021beleas\u0103 ca o form\u0103 de superioritate manifestat\u0103 f\u0103\u021bi\u0219. \u00cen cazul \u00een care o astfel de persoan\u0103 \u00ee\u0219i exprim\u0103 punctul de vedere, reac\u021bia celorlal\u021bi nu este tocmai pozitiv\u0103, \u00eentruc\u00e2t aten\u021bia este \u00eendreptat\u0103 mai mult asupra actului propriu-zis al comunic\u0103rii dec\u00e2t asupra con\u021binutului comunicat.<\/p>\n
Consider c\u0103 pentru a dep\u0103\u0219i emo\u021biile inerente oric\u0103rei situa\u021bii \u00een care este cerut\u0103 rela\u021bionarea social\u0103, cel pu\u021bin \u00een cazul persoanelor introvertite, este necesar\u0103 o discu\u021bie sincer\u0103 cu sinele, astfel \u00eenc\u00e2t persoana \u00een cauz\u0103 s\u0103 identifice acele elemente\/ situa\u021bii\/ atitudini care o incomodeaz\u0103 din punct de vedere al afi\u0219\u0103rii sociale pentru a proceda \u00een direc\u021bia g\u0103sirii unor solu\u021bii viabile de dep\u0103\u0219ire a acestor obstacole care pot \u00eengr\u0103di reu\u0219ita personal\u0103 \u0219i social\u0103. Bine\u00een\u021beles c\u0103 procesul este unul anevoios, \u00eentruc\u00e2t persoana \u00een cauz\u0103 trebuie s\u0103 fie extrem de obiectiv\u0103 \u0219i de sincer\u0103 cu sine \u00eens\u0103\u0219i, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 identifice \u00een cazul propriei persoane minusurile care o fac s\u0103 stagneze din punct de vedere social. Cu toate acestea, este \u00een natura omului s\u0103 socializeze, exist\u00e2nd numeroase metode pe care le poate studia \u0219i apoi aplica \u00een vederea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birilor performan\u021belor de comunicare interuman\u0103. Pentru ca reu\u0219ita unui astfel de demers s\u0103 fie asigurat\u0103, este nevoie bine\u00een\u021beles \u0219i de aportul comunit\u0103\u021bii, aport de ordin afectiv, care s-ar putea traduce prin \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103, acceptare, \u00een\u021belegere, toleran\u021b\u0103, \u00eencercarea de a se scutura de prejudec\u0103\u021bi. Nu trebuie neglijate nici acele cazuri clinice care sunt gr\u0103itoare pentru transformarea acestei st\u0103ri \u00eentr-o condi\u021bie medical\u0103. Sindromul Asperger, condi\u021bie de spectru autist, este cel mai gr\u0103itor \u00een cazul adul\u021bilor care \u00eent\u00e2mpin\u0103 serioase probleme de integrare social\u0103, \u00een ciuda unui coeficient de inteligen\u021b\u0103 normal sau chiar mai ridicat dec\u00e2t media. Persoanele afectate de acest sindrom sunt captivii unor ritualuri zilnice, ai unor ac\u021biuni repetitive, fiind nevoie de consiliere pentru a-\u0219i putea controla emo\u021biile sau comportamentul. \u00cencheind paranteza \u0219i revenind la discu\u021bia despre modul \u00een care abilit\u0103\u021bile sociale sunt parte a mecanismului ce asigur\u0103 reu\u0219ita personal\u0103 \u0219i profesional\u0103, trebuie men\u021bionat\u0103 \u0219i ideea conform c\u0103reia orice tip de succes de ordin social \u2013 rezultat al unui comportament de tip asertiv \u2013 are la baz\u0103 conceptul de respect reciproc. Astfel, at\u00e2t \u00een rela\u021bia cu profesorii colegi, c\u00e2t \u0219i \u00een cea cu profesorul stagiar, profesorul care aspir\u0103 la statutul de mentor trebuie s\u0103 fie con\u0219tient de importan\u021ba respectului \u0219i a demnit\u0103\u021bii de g\u00e2ndire \u0219i de ac\u021biune care, la modul ideal, ar trebui s\u0103 se manifeste de ambele p\u0103r\u021bi ale acestui binom.<\/p>\n
O idee extraordinar\u0103 cu care rezonez apar\u021bine lui Jeremy E. Sherman, \u0219i se refer\u0103 la o problem\u0103 stringent\u0103 de care se love\u0219te omul contemporan, aceea a armoniz\u0103rii deciziilor cu ac\u021biunile ulterioare. Autorul spune c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 tipuri de atitudine: atitudinea corect\u0103 necesar\u0103 lu\u0103rii unei decizii \u0219i atitudinea potrivit\u0103 dup\u0103 luarea deciziei. Lu\u00e2nd o decizie, omul social neag\u0103 una dintre cele dou\u0103 c\u0103i de ac\u021biune posibile \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 persuadeze \u0219i comunitatea \u00een care este membru activ \u00een direc\u021bia sprijinirii deciziei luate. Dac\u0103 \u00eentreprinde acest demers cu demnitate, respect, calm \u0219i argumente ra\u021bionale, \u00een viabilitatea \u0219i veridicitatea c\u0103rora crede cu adev\u0103rat, atunci \u00eentrune\u0219te toate premisele unui comportament asertiv, cu efecte directe de natur\u0103 social\u0103 echivalente cu succesul. Experien\u021ba proprie m-a \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 un comportament asertiv nu \u00eenseamn\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea de a sus\u021bine o opinie \u0219i dup\u0103 ce aceasta nu se mai pliaz\u0103 pe convingerile personale doar din considerentul de a nu recunoa\u0219te c\u0103 ai gre\u0219it.<\/p>\n
Dimpotriv\u0103, a fi con\u0219tient de faptul c\u0103 orice individ este supus gre\u0219elii \u0219i, mai mult, a recunoa\u0219te acest lucru \u00een raport cu sinele echivaleaz\u0103 cu o demonstra\u021bie a demnit\u0103\u021bii umane. Atunci c\u00e2nd un profesor nu cunoa\u0219te r\u0103spunsul unei \u00eentreb\u0103ri adresate fie de un elev, fie de un coleg (stagiar sau nu), demnitatea atitudinal\u0103 \u0219i etica profesional\u0103 \u00eel fac s\u0103 se documenteze \u0219i s\u0103 ofere o solu\u021bie corect\u0103 abia dup\u0103 momentul crucial al cercet\u0103rii. A nu recunoa\u0219te gre\u0219eala sau faptul c\u0103 nu de\u021bine r\u0103spunsuri la orice \u00eentrebare \u00eei \u0219tirbesc profesorului din veridicitate, \u00eentruc\u00e2t ne\u0219tiin\u021ba \u0219i infatuarea profesional\u0103 f\u0103r\u0103 baze solide \u00een cercetare sunt u\u0219or recognoscibile \u0219i blamate de c\u0103tre cei din jur.<\/p>\n
Nu exist\u0103 persoan\u0103 care s\u0103 poat\u0103 spune c\u0103 de\u021bine secretul excelen\u021bei \u0219i al succesului total \u00een domeniul social, cu at\u00e2t mai pu\u021bin profesorii, care se lovesc zi de zi, an de an, genera\u021bie de genera\u021bie cu tipologii umane dintre cele mai diverse, a c\u0103ror abordare \u0219i \u00een\u021belegere presupune de\u021binerea unei mari capacit\u0103\u021bi de adaptabilitate. Astfel, consider c\u0103 at\u00e2t eu, c\u00e2t \u0219i colegii profesori trebuie s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 unul dintre principalele obiective pe care este necesar s\u0103 le atingem \u00een meseria pe care o practic\u0103m este acela al maleabilit\u0103\u021bii modului de a aborda fiin\u021ba uman\u0103, lu\u00e2nd \u00een considerare o pleiad\u0103 de contexte sociale a c\u0103ror diversitate vorbe\u0219te, \u00een genere, despre lumea la scar\u0103 larg\u0103. Disponibilitatea unei persoane de a-\u0219i plia convingerile \u0219i atitudinea pe care o are fa\u021b\u0103 de aceste convingeri personale pe modul \u00een care este construit\u0103 comunitatea social\u0103 \u00een care activeaz\u0103, f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 \u00eensemne o renun\u021bare la demnitatea profesional\u0103 sau personal\u0103, este un semn de inteligen\u021b\u0103 \u0219i de diploma\u021bie. Chiar dac\u0103 iese oarecum din paradigma conceptului de asertivitate, aceast\u0103 calitate este gr\u0103itoare pentru un comportament de tip asertiv, \u00eentruc\u00e2t este simbol al faptului c\u0103 individul este con\u0219tient de dreptul celorlal\u021bi de a avea o opinie proprie, respect\u00e2nd astfel \u0219i demnitatea celuilalt.<\/p>\n
O atitudine de tip asertiv este echivalent\u0103 cu un activism atitudinal, cu o voluntaritate a cogni\u021biei, opun\u00e2ndu-se conceptului de pasivitate atitudinal\u0103 care, \u00een aproape orice context social, devine egal\u0103 fie cu nep\u0103sarea, fie cu sl\u0103biciunea, oferind celorlal\u021bi oportunitatea de a profita de cel care se ipostaziaz\u0103 ca membru pasiv, t\u0103cut al comunit\u0103\u021bii. A\u0219a cum am men\u021bionat anterior \u00een lucrare, timiditatea poate fi foarte u\u0219or confundat\u0103 cu arogan\u021ba sau cu pasivitatea. \u00cen ambele cazuri, persoana \u00een cauz\u0103 are de suferit din perspectiva integr\u0103rii sociale, din cauz\u0103 c\u0103 nu posed\u0103 acele arme necesare sus\u021binerii propriilor convingeri, p\u0103reri, idei etc. Pentru un astfel de profesor, impunerea at\u00e2t \u00een fa\u021ba elevilor, c\u00e2t (mai ales) \u00een fa\u021ba colegilor va fi foarte dificil\u0103, acumul\u00e2nd st\u0103ri de frustrare \u0219i tensiune care inevitabil, la un moment dat, vor ie\u0219i la suprafa\u021b\u0103 \u00eentr-un mod agresiv, dar eliberator. Odat\u0103 cu frustrarea, acest tip de persoan\u0103\/profesor acumuleaz\u0103 \u0219i cantit\u0103\u021bi enorme de stres, sentimente de victimizare \u0219i alte st\u0103ri negative care pot afecta chiar \u0219i capacitatea de munc\u0103. De cealalt\u0103 parte a comportamentului asertiv se afl\u0103 comportamentul agresiv, cele dou\u0103 nefiind compatibile. Dac\u0103 individul asertiv folose\u0219te diploma\u021bia, tactul \u0219i siguran\u021ba pentru a-\u0219i impune viziunea, individul agresiv folose\u0219te violen\u021ba verbal\u0103 \u0219i chiar o atitudine agresiv\u0103 la nivel fizic (brusc\u0103ri), care tinde s\u0103 \u00eei umileasc\u0103 pe interlocutori \u00een cazul \u00een care ace\u0219tia nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc viziunea celui dint\u00e2i. Cred cu t\u0103rie c\u0103 asertivitatea se poate \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i c\u0103 acest lucru este o chestiune de voin\u021b\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t beneficiile acestui tip de atitudine \u0219i comportament s\u0103 se r\u0103sfr\u00e2ng\u0103 asupra vie\u021bii sociale personale \u0219i profesionale. Nu este de ajuns s\u0103 fii asertiv \u00een mediul profesional, iar \u00een mediul familial s\u0103 cedezi extrem de u\u0219or \u00een fa\u021ba opiniilor sau cerin\u021belor copiilor, spre exemplu. Consider c\u0103 aceast\u0103 calitate trebuie s\u0103 izvorasc\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, din educa\u021bia pe care copilul o prime\u0219te acas\u0103, de la p\u0103rin\u021bi. Dac\u0103 ace\u0219tia din urm\u0103 nu practic\u0103 asertivitatea \u00een rela\u021biile cu cei dint\u00e2i, atunci este foarte posibil ca autoritatea lor s\u0103 scad\u0103, ajung\u00e2ndu-se la cazuri \u00een care lipsa obedien\u021bei copilului fa\u021b\u0103 de p\u0103rinte genereaz\u0103 adev\u0103rate drame.<\/p>\n
A\u0219a cum am men\u021bionat deja, asertivitatea se poate \u00eenv\u0103\u021ba, fie pe cont propriu, fie apel\u00e2nd la serviciile celor care sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u201eo predea\u201d. Beneficiile pe care le aduce cu sine sunt majore \u0219i au impact extrem de puternic, at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u0219i pe termen lung \u00een via\u021ba celui care hot\u0103r\u0103\u0219te c\u0103 are nevoie ea. Printre cele mai importante se num\u0103r\u0103 c\u00e2\u0219tigarea \u00eencrederii \u00een sine, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea imaginii personale at\u00e2t \u00een raport cu sinele, c\u00e2t \u0219i cu alteritatea, cre\u0219terea stimei de sine, o mai bun\u0103 cunoa\u0219tere a emo\u021biilor, av\u00e2nd astfel capacitatea de a prezice anumite comportamente \u0219i de a le corecta, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea aptitudinilor subsumate sferei comunic\u0103rii, c\u00e2\u0219tigarea respectului celorlal\u021bi datorit\u0103 siguran\u021bei afi\u0219ate, capacitatea de a evita sau de a media conflicte. De cele mai multe ori \u00eens\u0103 fiin\u021bei umane \u00eei este fric\u0103 de schimbare, aleg\u00e2nd s\u0103 persiste \u00een mediocritate \u0219i \u00een nemul\u021bumire \u00een ceea ce prive\u0219te performan\u021bele sociale.<\/p>\n
Schimbarea presupune, \u00een primul r\u00e2nd, efort \u0219i voin\u021b\u0103, determinare \u0219i perseveren\u021b\u0103. Nu este o munc\u0103 de echip\u0103, ci o lupt\u0103 personal\u0103. Din acest motiv, persoana \u00een cauz\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i aleag\u0103 b\u0103t\u0103liile foarte bine \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103 refuze acele proiecte care nu corespund standardelor de la momentul respectiv. Cu toate acestea, nu trebuie s\u0103 cad\u0103 \u00een capcana reiter\u0103rii lui \u201enu\u201d cu orice ocazie, pentru c\u0103 printre proiectele refuzate s-ar putea afla unul care s\u0103 schimbe \u00een bine mersul profesional. Atunci c\u00e2nd se angajeaz\u0103 \u00eentr-un act de comunicare, trebuie s\u0103 insiste asupra sinelui, nu asupra celuilalt. Pentru a evita judec\u0103\u021bile de valoare uneori gratuite, este mai bine ca cel care \u00eencearc\u0103 s\u0103 devin\u0103 un individ conving\u0103tor din punct de vedere social sau profesional s\u0103 pun\u0103 accentul pe identitate (\u201eeu cred\u201d, \u201esunt de p\u0103rere c\u0103\u201d, \u201enu sunt de acord cu\u201d), nu pe alteritate (\u201eai gre\u0219it\u201d, \u201enu ai dreptate\u201d). \u00cen acest mod, spiritul s\u0103u asertiv nu va fi confundat cu unul agresiv, mai ales dac\u0103 se ia \u0219i \u00een considerare aten\u021bia deosebit\u0103 acordat\u0103 limbajului trupului care, uneori, poate fi mult mai gr\u0103itor dec\u00e2t vorbele. \u00cen limbaj popular este cunoscut\u0103 expresia \u201ea vorbi cu m\u00e2inile\u201d, expresie care amendeaz\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, gesticularea \u00een exces. Astfel, individul trebuie s\u0103 se pun\u0103 \u00een valoare prin intermediul logosului, nu al mi\u0219c\u0103rilor corporale excesive, al expresiilor faciale care denot\u0103 toate st\u0103rile emo\u021bionale ce \u00eel \u00eencearc\u0103 la momentul respectiv sau al evit\u0103rii contactului vizual.<\/p>\n
Prin urmare, abilit\u0103\u021bile sociale nu sunt un dat aprioric al fiin\u021bei umane, ci sunt elemente care se \u00eenva\u021b\u0103. Pentru a deveni o persoan\u0103 asertiv\u0103 este nevoie de foarte mult autocontrol \u0219i de o foarte bun\u0103 cunoa\u0219tere a naturii umane, astfel \u00eenc\u00e2t schimbul de informa\u021bie \u0219i de energie realizabil \u00een cadrul binomului identitate-alteritate s\u0103 fie unul benefic pentru ambele extreme.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Studiul de fa\u021b\u0103 are \u00een vedere ilustrarea modului \u00een care comunicarea dintre profesorul-mentor \u0219i profesorul-practicant reprezint\u0103 temelia pe care trebuie s\u0103 se construiasc\u0103 orice demers al perfec\u021bion\u0103rii didactice a celui care debuteaz\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. De aceea, evolu\u021bia \u00een cariera didactic\u0103 … Cite\u0219te continuarea
\nJeremy E. Sherman Ph.D., \u201dWith Two Sides to Everything It’s Dangerous to Ignore One\u201d, psychologytoday.com<\/a>, articol accesat \u00een data de 4 aprilie 2017.<\/p>\n