{"id":9775,"date":"2020-09-06T13:57:13","date_gmt":"2020-09-06T10:57:13","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=9775"},"modified":"2020-09-30T11:28:36","modified_gmt":"2020-09-30T08:28:36","slug":"stimularea-creativitatii-copiilor-prin-joc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/stimularea-creativitatii-copiilor-prin-joc","title":{"rendered":"Stimularea creativit\u0103\u021bii copiilor prin joc"},"content":{"rendered":"<p>\u00cenv\u0103\u0163area prin joc este fundamental\u0103 la v\u00e2rsta pre\u015fcolarit\u0103\u0163ii. Acum, pe primul loc este jocul, \u00eenv\u0103\u0163area ocup\u00e2nd locul secund. Odat\u0103 cu intrarea la \u015fcoal\u0103, \u00eenv\u0103\u0163area trece pe primul loc \u015fi este urmat\u0103 de munc\u0103. A\u015fadar, jocul este principala cale de dezvoltare, de cunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii, de interrela\u0163ionare \u015fi este prima form\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are, facilit\u00e2nd \u015fi trecerea spre \u00eenv\u0103\u0163area din mediul \u015fcolar. \u00cen gr\u0103dini\u0163\u0103, pre\u015fcolarul este \u00eencurajat s\u0103 se joace, la baza organiz\u0103rii procesului instructiv-educativ desf\u0103\u015furat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar st\u00e2nd respectarea acestei nevoi naturale de joc a copilului \u015fi valorificarea func\u0163iilor acestuia. <!--more--><\/p>\n<blockquote><p>\u201eOmul nu este \u00eentreg dec\u00e2t atunci c\u00e2nd se joac\u0103\u201d, spunea Schiller, iar pentru un copil s\u0103n\u0103tos jocul este tot at\u00e2t de necesar dezvolt\u0103rii lui multilaterale ca lumina soarelui.<\/p><\/blockquote>\n<p>Din vremuri imemorabile, jocul a \u00eenso\u0163it, de-a lungul evolu\u0163iei sale, fiin\u0163a uman\u0103. Rolul s\u0103u propulsor \u00een procesul obiectiv al dezvolt\u0103rii omului, dar \u015fi al umanit\u0103\u0163ii \u00een ansamblul ei, i-a conferit caracter universal. Ponderea cea mai mare, ca timp \u015fi importan\u0163\u0103, o are jocul la v\u00e2rsta copil\u0103riei, afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o anume consonan\u0163\u0103 cu \u00eens\u0103\u015fi natura copilului. P\u00e2n\u0103 a deveni obiect al cercet\u0103rilor stiin\u0163ifice, jocul a fost folosit, din timpuri foarte vechi, ca unul dintre principalele mijloace de educare a copilului. S-a eviden\u0163iat caracterul formativ-informativ-recreativ al jocului, prin influen\u0163a pe care o are asupra dezvolt\u0103rii copilului. Este recunoscut locul s\u0103u \u00een sistemul general al muncii educative, al\u0103turi de alte metode. Prin joc se socializeaz\u0103, se experimenteaz\u0103, se dezvolt\u0103 personalitatea, imagina\u0163ia, originalitatea, creativitatea sau se consolideaz\u0103 atitudini comportamentale pozitive: \u00eencrederea \u00een for\u0163ele proprii, solidaritate \u00een grup, spirit de echip\u0103, de competi\u0163ie, toleran\u0163\u0103.<\/p>\n<p>\u00cenv\u0103\u0163area prin joc este fundamental\u0103 la v\u00e2rsta pre\u015fcolarit\u0103\u0163ii. Acum, pe primul loc este jocul, \u00eenv\u0103\u0163area ocup\u00e2nd locul secund. Odat\u0103 cu intrarea la \u015fcoal\u0103, \u00eenv\u0103\u0163area trece pe primul loc \u015fi este urmat\u0103 de munc\u0103. A\u015fadar, jocul este principala cale de dezvoltare, de cunoa\u015ftere a realit\u0103\u0163ii, de interrela\u0163ionare \u015fi este prima form\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are, facilit\u00e2nd \u015fi trecerea spre \u00eenv\u0103\u0163area din mediul \u015fcolar.<\/p>\n<p>\u00cen gr\u0103dini\u0163\u0103, pre\u015fcolarul este \u00eencurajat s\u0103 se joace, la baza organiz\u0103rii procesului instructiv-educativ desf\u0103\u015furat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar st\u00e2nd respectarea acestei nevoi naturale de joc a copilului \u015fi valorificarea func\u0163iilor acestuia.<\/p>\n<p>Pentru copil, jocul este distrac\u0163ie, este \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, este munc\u0103, mijloc prin care se educ\u0103, mijloc eficient de cunoa\u015ftere a lumii \u00eenconjur\u0103toare, a \u00een\u0163elegerii matematicii, a educ\u0103rii limbajului, a cunoa\u015fterii mediului \u00eenconjur\u0103tor, a dezvolt\u0103rii estetice, creative \u015fi fizice.<\/p>\n<p>Jocul este mi\u015fcare, explorare, comunicare, socializare, observa\u0163ie \u015fi imita\u0163ie, exerci\u0163iu, disciplinare, \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi, mai ales pl\u0103cere. Esen\u0163a jocului este reflectarea \u015fi transformarea, pe plan imaginar a realit\u0103\u0163ii \u00eenconjur\u0103toare. Jocul nu este numai o simpl\u0103 distrac\u0163ie, ci, prin joc, copilul descoper\u0103 \u015fi lumea \u015fi via\u0163a, \u00eentr-un mod accesibil \u015fi atractiv, o cerceteaz\u0103 , o prelucreaz\u0103 \u015fi o transform\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, \u00een experien\u0163\u0103 personal\u0103.<\/p>\n<p>Jocul trebuie apreciat ca baz\u0103 a conceperii \u00eentregii activit\u0103\u0163i instructive, c\u0103ci f\u0103r\u0103 joc toate eforturile depuse sunt zadarnice, formale \u015fi deci, lipsite de o real\u0103 finalitate. Privit prin aceast\u0103 prism\u0103, \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt jocul este conceput ca un mijloc de instruire \u015fi educare a copiilor, ca procedeu didactic de realizare optim\u0103 a sarcinilor concrete pe care le prefigureaz\u0103 programa pre\u015fcolar\u0103, ca form\u0103 de organizare a activit\u0103\u0163ii de cunoa\u015ftere \u015fi de dezvoltare a capacit\u0103\u0163ilor psiho-fizice pe toate planurile.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte aspectul formativ al jocurilor asupra dezvolt\u0103rii psihice a copilului, viz\u00e2nd dezvoltarea intelectual\u0103 a acestora pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte, dezvoltarea moral\u0103, estetic\u0103 \u015fi fizic\u0103 a copiilor se diferen\u0163iaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>jocuri de crea\u0163ie sau jocuri simbolice;<\/li>\n<li>jocuri de mi\u015fcare;<\/li>\n<li>jocuri didactice;<\/li>\n<\/ul>\n<p>Jocul, ca mijloc de instruire \u015fi educare este conceput \u00een literatura pedagogic\u0103 \u015fi sub numele de joc didactic. Ca metod\u0103, procedeu \u015fi mijloc de formare \u015fi dezvoltare a personalit\u0103\u0163ii pre\u015fcolarului, \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103 jocul se g\u0103se\u015fte cu preponderen\u0163\u0103 \u00een programul zilnic, facilit\u00e2nd \u015fi o mare parte din \u00eenv\u0103\u0163area didactic\u0103. Jocurile, \u00een special cele didactice, \u00eembin\u0103 finalit\u0103\u0163ile educative cu bucuria copiilor. Jocul didactic, datorit\u0103 structurii lui deosebite reu\u015fe\u015fte mai bine dec\u00e2t oricare gen de activitate din gr\u0103dini\u0163\u0103, s\u0103 \u00eembine elementele instructive cu cele educative \u015fi distractive. \u00cen gr\u0103dini\u0163ele de copii, jocurile didactice au multiple modalit\u0103\u0163i de folosire :<\/p>\n<ul>\n<li>jocul didactic ca activitate comun\u0103 ;<\/li>\n<li>jocul didactic ca procedeu metodic;<\/li>\n<li>jocul didactic organizat cu grupuri mici de copii \u00een cadrul unor centre de activitate (\u00een etapa jocurilor liber-creative).<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen jocul didactic, ca activitate comun\u0103 obligatorie, sunt antrena\u0163i to\u0163i copiii din grup\u0103. El \u00ee\u015fi are locul \u00een regimul zilnic, ca toate activit\u0103\u0163ile comune, dar prin con\u0163inut, structur\u0103 \u015fi desf\u0103\u015furarea specific\u0103 se deosebe\u015fte calitativ de celelalte activit\u0103\u0163i.\u00a0 Valoarea formativ\u0103 a jocului didactic, ca activitate de sine st\u0103t\u0103toare, const\u0103 \u00een faptul, c\u0103 el asigur\u0103 condi\u0163ii depline pentru aplicarea cuno\u015ftin\u0163elor dob\u00e2ndite \u015fi exersarea deprinderilor \u015fi aduce un element de varia\u0163ie \u00een procesul de instruire, f\u0103c\u00e2ndu-l mai viu, mai atr\u0103g\u0103toare, mai interesant. \u00cen jocul didactic, ca activitate comun\u0103 obligatorie, sunt antrena\u0163i to\u0163i copiii din grup\u0103. Jocul didactic este folosit \u00een activitatea instructiv-educativ\u0103 pentru a forma sau consolida anumite cuno\u015ftin\u0163e, priceperi \u015fi deprinderi. \u00cenv\u0103\u0163\u00e2nd prin joc, copilul trebuie s\u0103 se joace, s\u0103 se distreze \u015fi juc\u00e2ndu-se \u00eenva\u0163\u0103 ce-i de \u00eenv\u0103\u0163at.<\/p>\n<p><strong>Metode, mijloace \u015fi procedee\u00a0 folosite \u00een cadrul\u00a0 jocurilor didactice<\/strong><\/p>\n<p>Metodele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt constituie instrumentele de lucru \u00een care sunt corelate \u00een mod organizat eforturile educatoarelor cu ale copilului, fapt ce angajeaz\u0103 acest cuplu \u00eentr-o munc\u0103 activ\u0103 \u015fi creatoare.<\/p>\n<p>\u00cen practica educa\u0163ional\u0103, metodele mai vechi sufer\u0103 un proces de re\u00eennoire, pentru a r\u0103spunde cerin\u0163elor \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului modern, activ, iar \u00een optica acestor schimb\u0103ri, abordarea \u015fi valorificarea jocului ca form\u0103, mijloc \u015fi mai ales ca metod\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, a fost cel mai profund reformat. Datorit\u0103 caracterului activ al jocului (sub toate formele sale de organizare) datorit\u0103 metodologiei organiz\u0103rii \u015fi folosirii spa\u0163iului de joc educatoarea de azi poate reu\u015fi cu succes s\u0103 activizeze copiii \u00een procesul instructiv-formativ, contribuind la dezvoltarea g\u00e2ndirii, a spiritului de observa\u0163ie, a curiozit\u0103\u0163ii, a spiritului de investiga\u0163ie \u015fi independen\u0163\u0103 precum \u015fi a spiritului creativ.<\/p>\n<p><b>Exemple de metode folosite \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul modern (activ-participative)<\/b><\/p>\n<p>Relev\u00e2nd leg\u0103tura dintre joc \u015fi munca copilului, Jean Piaget a pus \u00een eviden\u0163a\u00a0\u00a0 aportul jocului la dezvoltarea intelectual\u0103 a \u015fcolarului. De aceea, el sus\u0163ine c\u0103 \u201e<em>toate metodele active de educare a copiilor mici s\u0103 furnizeze acestora un\u00a0 material corespunz\u0103tor pentru ca juc\u00e2ndu-se, ei s\u0103 reu\u015feasc\u0103 s\u0103 asimileze realit\u0103\u0163ile intelectuale care, f\u0103r\u0103 aceasta, r\u0103m\u00e2n exterioare inteligen\u0163ei copilului<\/em>\u201d.<\/p>\n<p><em>Metoda \u201eBrainstorming\u201d<\/em><\/p>\n<p>\u00cen traducere direct\u0103 \u201efurtun\u0103 \u00een creier&#8221; sau \u201easalt de idei\u201c, este o metod\u0103 de stimulare a creativit\u0103\u0163ii ce const\u0103 \u00een enun\u021barea spontan\u0103 a mai multor idei pentru solu\u0163ionarea unei probleme.<br \/>\nEtape:<br \/>\n1.\u00a0 Etapa preg\u0103titoare- cu cele 3 faze (de selec\u0163ionare a membrilor grupului, de organizare \u015fi de familiarizare cu tehnica &#8211;\u00a0 faza de preg\u0103tire a \u015fedin\u0163elor)<br \/>\n2.\u00a0 Etapa productiv\u0103 a grupului (stabilirea temei, rezolvarea problemelor, culegerea ideilor )<br \/>\n3.\u00a0 Etapa trierii \u015fi selec\u0163ion\u0103rii ideilor- evaluarea (analiza ideilor emise &#8211; se opteaz\u0103 pentru solu\u0163ia final\u0103).<br \/>\n&#8211; educatoarea nu are voie s\u0103 comenteze\u00a0 ideile;<br \/>\n&#8211; se intervine atunci c\u00e2nd nu se respect\u0103 regulile;<br \/>\n&#8211; se accept\u0103 toate solu\u021biile, dar se preiau doar cele corecte<br \/>\nAplica\u021bie: Cunoa\u015fterea mediului: \u201ePrim\u0103vara\u201d- aspecte generale<br \/>\nLa\u00a0 ce v\u0103 g\u00e2ndi\u021bi c\u00e2nd auzi\u021bi cuv\u00e2ntul prim\u0103var\u0103?<br \/>\nCopiii vor spune cuvinte legate de acest anotimp:<br \/>\nSoare-flori-pomi \u00eenflori\u0163i-p\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare-pui\u015fori-insecte.<\/p>\n<p><em>Metoda \u201eExplozia stelar\u0103\u201d<\/em><\/p>\n<p>Explozia stelar\u0103 este o metod\u0103 nou\u0103 de dezvoltare a creativit\u0103\u021bii, similar\u0103 brainstormingului, o modalitate de relaxare a copiilor si se bazeaz\u0103 pe formularea de \u00eentreb\u0103ri pentru rezolvarea de noi probleme si noi descoperiri<br \/>\n\u00cencepe din centrul conceptului \u015fi se \u00eempr\u0103\u015ftie \u00een afar\u0103, cu \u00eentreb\u0103ri, asemeni exploziei stelare.<br \/>\nObiective \u2013formularea de intrebari si realizarea de conexiuni intre ideile descoperite de copii in grup prin interactiune si individual pentru rezolvarea unei probleme.<br \/>\nCum se procedeaz\u0103:<br \/>\nSe scrie ideea sau problema pe o foaie de h\u00e2rtie \u015fi se in\u015fir\u0103 c\u00e2t mai multe \u00eentreb\u0103ri care au leg\u0103tur\u0103 cu ea. Un bun punct de plecare \u00eel constituie \u00eentreb\u0103rile de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, C\u00e2nd?.<\/p>\n<p>Descrierea metodei \u2013 copiii a\u015fezati \u00een semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau deseneaz\u0103 ideea central\u0103. Pe 5 stelu\u0163e se scrie c\u00e2te o \u00eentrebare de tipul Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, C\u00e2nd?, iar 5 copii din grup\u0103 extrag c\u00e2te o \u00eentrebare. Fiecare copil din cei 5 \u00ee\u015fi alege 3-4 colegi,organiz\u00e2ndu.se \u00een cinci grupuri. Grupurile coopereaz\u0103 \u00een elaborarea \u00eentreb\u0103rilor.<\/p>\n<p>La expirarea timpului, copiii revin \u00een cerc \u00een jurul stelu\u0163ei mari \u015fi spun \u00eentreb\u0103rile elaborate fie individual, fie un reprezentant al grupului. Copiii celorlalte grupuri r\u0103spund la \u00eentreb\u0103ri sau formuleaz\u0103 \u00eentreb\u0103ri la \u00eentreb\u0103ri. Se apreciaz\u0103 \u00eentreb\u0103rile copiilor, efortul acestora de a elabora \u00eentreb\u0103ri corect, precum \u015fi modul de cooperare, interac\u0163iune.<\/p>\n<p><em>Explozia stelar\u0103 pentru tema \u201eMijloace de locomo\u0163ie\u201d<\/em><\/p>\n<p>Copiii s-au \u00eemp\u0103r\u021bit pe 2 echipe. Am a\u015fezat steaua central\u0103 pe covor. Am scris \u00een prealabil \u00eentreb\u0103rile pe cele 5 stelu\u0163e mai mici. Eu am spus c\u00e2te o ghicitoare pentru fiecare mijloc de locomo\u0163ie, iar copiii trebuiau s\u0103 o ghiceasc\u0103 \u015fi s\u0103 a\u015feze jetonul cu mijlocul de locomo\u0163ie respectiv pe stea. Apoi, am ad\u0103ugat c\u0103 mama stelu\u021b\u0103 are 5 copii curio\u015fi \u015fi fiecare vrea s\u0103 afle de la ei c\u00e2t mai multe despre aceste flori. A\u015fa c\u0103 am a\u015fezat apoi toate cele 5 stelu\u021be \u00een jur. C\u00e2te un copil venea, ridica o stea \u015fi mi-o \u00eenm\u00e2na mie. Eu puneam \u00eentreb\u0103rile \u015fi fiecare echip\u0103 d\u0103dea un r\u0103spuns. Dup\u0103 ce epuizam \u00eentreb\u0103rile, stelu\u0163a se punea cu fa\u0163a \u00een jos \u015fi se trecea apoi la alta. Astfel, am folosit metoda \u00een scopul verific\u0103rii cuno\u015ftin\u0163elor despre mijloacele de locomo\u0163ie.<\/p>\n<p>A\u015fadar, jocul (nu joaca) este o treab\u0103 de maxim\u0103 seriozitate \u015fi r\u0103spundere. S\u0103-i acord\u0103m toat\u0103 aten\u0163ia \u015fi s\u0103-l trat\u0103m ca atare, pentru c\u0103 nu este pierdere de timp, ci c\u00e2\u015ftig de experien\u0163\u0103 mental\u0103, fizic\u0103 \u015fi social\u0103. Sprijinit cum trebuie \u00een deprinderea jocului, ferit de empiric \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, copilul va descoperi miracolul lumii \u00eenconjur\u0103toare mai repede \u015fi mai temeinic, va \u015fti s\u0103\u00a0 evalueze temeinicia utiliz\u0103rii timpului \u015fi s\u0103 se despart\u0103, treptat, cu \u00eencredere, de pl\u0103cerea de a se juca, pentru a p\u0103trunde \u00een r\u0103spunderile superioare ale muncii \u015fcolare.<\/p>\n<p>Jocul este antrenant pentru copii \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 favorabil cresc\u00e2ndu-le performan\u0163ele \u015fi c\u0103p\u0103t\u00e2nd \u00eencredere \u00een capacit\u0103\u0163ile lor, siguran\u0163\u0103 \u015fi promptitudine \u00een r\u0103spunsuri, debloc\u00e2nd astfel poten\u0163ialul creator al acestora.<\/p>\n<p>Poate c\u0103 e bine s\u0103 ne amintim, atunci c\u00e2nd suntem \u00een fa\u0163a vl\u0103starelor pe care le model\u0103m, c\u0103 v\u00e2rsta lor este v\u00e2rsta jocului, iar \u00een activit\u0103\u0163ile didactice pe care le\u00a0 desf\u0103\u015fur\u0103m cu ei s\u0103 fie folosite c\u00e2t mai multe jocuri\u00a0 didactice \u015fi atunci\u2026 succesul este garantat.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><br \/>\n1. Cerghit, Ioan &#8211; Sisteme de instruire alternative \u015fi complementare. Structuri, stiluri \u015fi strategii, Editura Aramis, Bucure\u015fti, 2002<br \/>\n2. Dumitru, I. Al. &#8211; Dezvoltarea g\u00e2ndirii critice \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area eficient\u0103, Editura de Vest, Timi\u015foara, 2000.<br \/>\n3. Cerghit, I. &#8211; Curs de pedagogie, Tipografia Universit\u01ce\u0163ii Bucure\u015fti; 1988.<br \/>\n4. Cerghit, I. &#8211; Metode de \u00eenv\u01ce\u0163\u01cem\u00e2nt, E.D.P.,Bucure\u015fti; 2000.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cenv\u0103\u0163area prin joc este fundamental\u0103 la v\u00e2rsta pre\u015fcolarit\u0103\u0163ii. Acum, pe primul loc este jocul, \u00eenv\u0103\u0163area ocup\u00e2nd locul secund. Odat\u0103 cu intrarea la \u015fcoal\u0103, \u00eenv\u0103\u0163area trece pe primul loc \u015fi este urmat\u0103 de munc\u0103. A\u015fadar, jocul este principala cale de dezvoltare, &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/stimularea-creativitatii-copiilor-prin-joc\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[818,798,817,778],"tags":[923],"class_list":["post-9775","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-creativitate","category-invatamant-prescolar","category-jocul-didactic","category-metode-didactice","tag-luize-nistor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9775","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9775"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9775\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9958,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9775\/revisions\/9958"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9775"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9775"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9775"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}